VIDEO Milioanele din drumuri „bune”, spălate de ploaie

Programul „Drumuri Bune”, lansat cu mare fast de guvernarea democrată a lui Vladimir Plahotniuc în 2018 și preluat ulterior de președintele Igor Dodon, ascunde dedesubturi despre care politicienii nu vorbesc în fața camerelor de luat vederi sau atunci când taie panglici. 

Programul prevede ca fiecare localitate să primească, în fiecare an, câte aproximativ un milion de lei pentru a reabilita drumurile din sate. Autoritățile publice locale sunt cele care, în teorie, decid care drumuri vor fi reparate, dar și cum: fie aleg un drum mai scurt din asfalt, fie un drum mai lung, din pietriș. Ambele variante ascund însă capcane care, în timp, afectează integritatea drumurilor, în multe cazuri cauzând irosirea banilor publici.

În lipsa unor proiecte tehnice, programul „Drumuri bune” a demarat, din start, cu două mari probleme: drumurile nu au prevăzute canale de scurgere și borduri. În lipsa acestor elemente de infrastructură esențiale pentru un DRUM BUN, primele care au cedat au fost drumurile făcute din pietriș, majoritatea dintre ele fiind amplasate în pante. Dar, și cele din asfalt nu au asigurată o „viață” mai lungă.

„Este vorba despre un program național pe care îl numim „Drumuri bune pentru Moldova”. Este cel mai ambițios și cel mai mare proiect de infrastructură sau de îmbunătățire a infrastructurii în țară de la independență până în prezent”, spunea, în februarie 2018, Vladimir Plahotniuc, președintele de atunci al Partidului Democrat din Moldova.

După debarcarea acestuia de la putere, rolul de „tutore” al proiectului a fost preluat de șeful statului, Igor Dodon. „Drumuri bune pentru toți. Accentuez, pentru toți. Anterior erau drumuri bune 1, 2, dar dădea la un sat 3 milioane, dar la alt sat zero sau 10 mii de lei sau 100 de mii de lei. Noi am pus ca scop ca primăriile să primească un milion și mai mult de lei pentru drumuri bune pentru toți. Acest program trebuie să continue 4-5 ani”, spunea Dodon, în august 2020, la prezentarea bilanțului de 3 ani și jumătate de aflare la Președinție.

Și Plahotniuc, și Dodon prezentau cifre kilometrice despre „drumurile bune” din satele Moldovei, lăudând proiectul, dar nici unul nu vorbea despre lacunele pe care, timp de trei ani, nimeni nici măcar nu a încercat să le elimine, pentru a stopa irosirea banilor publici.

Drumul „bun” din pietriș din satul Dolna a cedat după prima ploaie puternică

Octombrie 2020. Satul Dolna, raionul Strășeni. Drum din pietriș reparat capital în cadrul programului „Drumuri bune pentru Moldova” în toamna anului 2019. La un an distanță, „drumul bun” s-a transformat în unul aproape impracticabil, iar oamenii spun că e chiar mai rău decât anterior. Pe carosabil, s-au format gropi, iar piatra de pe el a fost spălată de ape.

„Chiar eram bucuroși. Foarte frumos era. Și când o venit vara o ploaie, după cum vedeți, l-o dus tot de vale”, povestește Tatiana Ganciu, care locuiește pe strada reparată acum un an. Ea este sigură că de vină sunt autoritățile, care nu au implicat în proces și un proiectant, care să le spună tuturor că fără un canal de scurgere, drumul nu va rezista, fiind amplasat în pantă.

„La noi acolo este o râpă mare, pe deasupra merge. Toată apa care-o venit încoace, o făcut ce-o făcut. Acum aici trăiesc toți pensionari, bătrâni. A fost de la primărie să facem un ajutor să facem un șanț. Nu vrea nimeni să iasă cu demers, că ne-o socotit aici iarăși bani mulți, dar știți că oamenii trăiesc cu pensia pe care o au. Nu mai dau ei la drum. Deja mergem pe o cărărușă așa cum ne ducem de vale. Da-i urât. Și-i urât de tot”, se plânge în continuare Tatiana Ganciuc, completată de soțul ei: „Când au venit aici și au turnat toată șubionka (pietriș, n.r.) asta și pe urmă au adus moluza asta, au turnat, au bătut-o cu „katoacele” celea ale lor, era minunat făcut. Să fi fost scurgerea ceea făcută, era minunat”.

Localnicii, fără să aibă studii în domeniu, au identificat problema drumurilor „bune”

Deși nu sunt specialiști în domeniul construcției drumurilor, localnicii sunt siguri: un canal de scurgere le-ar fi salvat drumul proaspăt făcut. Pentru că programul nu prevede așa ceva, oamenii au fost îndemnați de autoritățile locale să se descurce singuri, făcându-și scurgerile pe cont propriu. „Dacă nouă ne zicea chiar atunci, contribuiam noi toți, dar trebuia proiectant. Omul ce zice: s-a bucurat că a făcut oleacă frumos, dacă noi toată viața am mers așa. S-a făcut oleacă frumos și le-a părut bine, dar… Eu când mă uitam și vedeam aici ce apă se duce, i-am zis soțului: dimineața suntem fără drum. S-o vârât bani mulți”, mai spune Tatiana Ganciu. 

„O dat ”prikaz” (ordin, n.r.) să facă șanț în partea ceea. Dacă merge, nu-l lua. Este oleacă mai la vale. Acolo unde a fost șanț, îi șoseaua. Poate și noi suntem vinovați… O trebuit de făcut, dar dacă nu a vrut nimeni… Trebuia fiecare să-și facă din banii lor. Au zis că fiecare să-și facă șanț. Dar era uscat atunci, nu ploua și nu prea oamenii s-au… băgat”, povestește Feodosia Baciu, o altă locuitoare de pe strada reparată în cadrul programului „Drumuri bune pentru Moldova”. 

Primar: „Zicem „bodaprosti” de cât ne-a dat statul…”

Valentina Celacuș, primara localități Dolna, a acceptat să discute cu ZdG doar la telefon despre drumurile reparate în satul pe care-l administrează. Ne-a spus că primăria nu dispune de resurse financiare pentru a schimba ceva și că „în așa localități cum îi Dolna, cu pante mari, drumurile în variantă albă nu-s pentru noi. Ele-s bune, dar pe așezătură”.

ZdG: Dvs acum ați prevăzut bani în buget ca să faceți bordură sau scurgere la drumul făcut în 2019?
Valentina Celacuș (V.C.): Noi nu suntem Primăria Lozova sau Vorniceni, care să aibă un buget de 8, 9, 12 milioane. Noi suntem cu un buget de 2 milioane de lei, care vai de capul nostru cum ieșim la mal. Noi nu avem de unde să preconizăm. Dar drumul de asfalt e scump, nu ne permitem să construim. Noi din ceea ce ne ajută, mai încercăm cu populația și zicem „bodaprosti” de cât ne-a dat statul…

În cadrul aceluiași program, la Dolna a fost făcut și un drum asfaltat, de la intrarea în sat până la biserică. Și aici, lipsa canalelor de scurgere și a bordurilor a dus la apariția primelor fisuri. Deși asfaltul încă ține, pe marginea drumului, ploaia a făcut un șanț de câțiva metri, care macină integritatea acestuia, fapt observat și de către localnici. Oamenii spun că drumul „a fost reparat cum trebuie”, dar că lipsa unui sistem de drenaj i-a jucat festa.

ZdG: Cât o să mai țină drumul?
Localnic: Șoseaua asta? Vreo doi-trei ani și se mănâncă „șibionka” (pietrișul, n.r.). Și tot se mănâncă… Tractoare nu merg, nu-i vorbă de asta. Merg numai mașini și „lehkovoîie” (mașini mici, n.r.) de astea.

Deși oamenii așteaptă ajutor de la autorități, primara spune că NU cunoaște despre faptul că drumul ar avea probleme. „Eu acela nu știu unde. Nu are nicio fisură… Se ține. E bun. E de la intrarea în sat până la biserică”, susține primara. 

„Poate eu-s femeie și nu înțeleg, dar unde-i rău eu pricep”

În satul vecin, Micleușeni, problemele sunt similare, deși drumul a fost asfaltat în această toamnă. Prima ploaie puternică a umplut drumul cu nămol. Și aici, deși oamenii nu au studii în domeniul reparației drumurilor, constată că un canal de scurgere i-ar fi schimbat soarta.

ZdG: Cum vi se pare că a fost reparat drumul?
Localnică: Ei, cum… S-a făcut el cum s-a făcut, dar marginile astea nu s-au făcut ca lumea. Poate eu-s femeie și nu înțeleg, dar unde-i rău, pricep. Aici apa vine tocmai de la pădure, pe râpă. Și aici nu s-a făcut ca lumea. Trebuiau să facă un pod. Și acolo, la vale, tot. Toată apa care vine de pe toate râpele vine acolo, în poartă la mine. 
ZdG: Când a plouat acum, s-a grămădit nămol, glod…?
Localnică: Vă-hă-hă. Ce era acolo – țîrk (circ, n.r.). O venit un biet om cu tractorul și o împins. Era… Nu puteai merge. Era mâlul până la genunchi.

După ploaie, oamenii din sat au scos nămolul de pe drum cu un tractor. Există însă și aici primele semnale că drumul nu va avea viață lungă. Pe unele porțiuni de asfalt au apărut deja  găuri.

„Dacă dă Dumnezeu și mai sunt niște ploi de acelea care au fost, o să se coșească tot și nu ține nici un an. Supără-te pe mine… Nu te știu, nu mă știi. Eu spun vorba dreaptă. Una că mai lat trebuia, dar până n-o să facă ceva bardiururi (borduri, n.r.)… Eu vă spun. Eu îs femeie și nu înțeleg, dar unde nu-i bun, pricep. Destul de bine pricep”. 

„La noi, pur și simplu, drumul acela era evident că o să se spele, înțelegi?”

Și aici, primara localității, Rodica Butnaru, a refuzat să discute despre reparația drumului, dar a precizat că drumarii au respectat cerințele stipulate în contract. 

Rodica Butnaru (R.B.): Sincer vă spun. Nu vreau să dau informații. Nu, nu.
ZdG: De ce vă temeți?
R.B.: Suntem sătui de gura lumii. Sincer vă spun. Nu, nu. Nu vreau să dau informații. Absolut.

Funcționara susține că primăria a alocat bani pentru construirea unui sistem de drenaj. Neștiind că este înregistrată, admite însă că porțiunea de drum nou asfaltat, din start, nu putea să aibă o viață lungă. 

R.B.: La noi, pur și simplu, drumul cela era evident că o să se spele, înțelegi?
ZdG: De ce era evident?
R.B.: Fiindcă-i la vale.
ZdG: Da, dar nu mai bine era selectat alt drum?
R.B.: Eu nu decid nimic, decid consilierii, când se selectează drumul. Era atât de rău drumul, că trebuia de făcut ceva. Acolo nu se putea circula. 

 „Pur și simplu, aruncă banii în vânt”

„Încă unde drumul nu-i în pantă, se poate de făcut (drum din pietriș, n.r.), unde drumu-i drept. Dar unde drumul merge în pantă, nu i-aș sfătui să… pur și simplu aruncă banii în vânt și în afară de asta că se aruncă o dată banii în vânt, după asta, în fiecare an, după fiecare ploaie, trebuie să cheltui o grămadă de bani ca să ridici drumurile înapoi. Pur și simplu, pietrișul se mută cu locul. Azi l-ai mutat, mâine l-ai mutat, el nu se bate, ca să stea stabil”, spune Constantin Cecoi, primarul satului Cărbuna, raionul Ialoveni.

Acesta a devenit primar al satului Cărbuna în noiembrie 2019, chiar în perioada în care două străzi din localitate erau acoperite cu pietriș în cadrul programului „Drumuri bune”. Un an i-a fost destul ca să înțeleagă lacunele din acest program.

„Eu cum socot… Nu fiecare primar este inginer în drumuri și nu fiecare consilier pricepe ce înseamnă drumul de piatră și drumul de… Trebuie de calculat debitul de apă, de calculat panta. Nu fiecare primar se pricepe la asta. Omul (primarul, n.r.) se bucură că face pentru oameni ceva mai mult și îi pare că o să aibă din asta facilități mai mulți oameni, dar la urmă iese că nu au facilități nici oamenii și lui își face o grămadă de probleme pentru viitor. Îi obositor să faci așa – să vii, să-l ridici înapoi, să-l pui numai ca să fie pentru a tăia o lentă. Asta nu-i lucru”, crede alesul local. 

„Nu mai sfătui niciun primar să facă drumuri în pantă din piatră” 

Cele două drumuri din pietriș făcute în 2019 au avut deja de mai multe ori nevoie de lucrări suplimentare, iar după ploi, pe ele s-au format gropi care fac anevoioasă deplasarea cu automobilul. Oamenii au ajuns să nu vadă diferența dintre drumul care era până la reparație și cel de după reparație. Primarul consideră că, atunci când se planifică reparația unui drum, trebuie să fie prevăzute și canale de scurgere a apelor pluviale, astfel încât drumul să nu fie distrus după prima ploaie mai puternică.

„N-aș putea să-i învinuiesc, dar socot că, la nivel de Administrație de Stat a Drumurilor, ar trebui să se spună: oameni buni, noi nu vă investim în așa fel de drum pentru că panta are atâta, nivelul de apă, dacă se face un studiu de fezabilitate, are atâta, degrabă drumul acesta n-o să fie. Noi nu vă dăm bani ca să-i stricați în așa drumuri”, crede primarul Constantin Cecoi.

În paralel cu reparația străzilor din sat în cadrul programului „Drumuri bune”, primăria a reabilitat câteva drumuri și din surse proprii, tot din pietriș. Deși costurile au fost mult mai mici, rezultatul este același. Aceste experiențe l-au învățat pe alesul local să aibă o cu totul altă abordare pe viitor. 

Constantin Cecoi (C.C.): Noi, ca administrație publică locală, un km de drum l-am făcut cu 200 de mii. Și nu numai un km. Un km am făcut aici, dar am mai făcut și în alte părți. Cu 200 de mii. Am cumpărat piatră din carieră și am făcut cu ajutorul oamenilor. Dar celălalt drum pe care l-a făcut firma, a costat un milion, tot același km.
ZdG: Și tot s-a stricat ca și acesta…
C.C: Eiii, dacă așa-i, așa-i. Eu am spus că nu mai sfătui niciun primar să facă drumuri în pantă din piatră, în variantă albă. N-o ținut nimic… Aici numai de-l îndreptat și de turnat beton. Gata. Trecem la beton 100%. Dacă vrem să avem drumuri și să nu cheltuim, să aruncăm banii în vânt ca și cum ai arunca pe foc, atunci numai așa vom avea – numai cu beton. 

 „Iată ăsta-i drum bun, de-un an și ceva”

La Puhoi, un alt sat din raionul Ialoveni, drumurile „bune” din pietriș au avut aceeași soartă. În lipsa unui sistem de drenaj, apa și-a făcut propriile canale de scurgere chiar prin mijlocul drumului, ducând pietrișul în grădinile oamenilor. Nina Puhoi, viceprimara localității, a mers cu noi prin sat pentru a vedea împreună cum arată drumurile din pietriș, reparate în cadrul programului „Drumuri bune pentru Moldova”.

„Iată ăsta-i drum bun, de-un an și ceva. Se vede. Măcar să fi făcut așa, variantă albă, dar după toată tehnologia, dar cum se vede… nu-i chiar așa cum a fost prevăzut”, spune funcționara, în timp ce mergem pe unul dintre drumurile reparate recent, dar care a cedat după ploi.

Recent, primăria a închiriat un greder pentru a-l îndrepta, plătind 700 de lei pentru o oră de lucru. „E clar că drumurile cu așa pantă trebuie sau să le betonezi, sau să le asfaltezi, altfel, într-un an-doi, se spală tot și se duce cu apa. Asta la sigur”, explică viceprimara. 

La Puhoi a devenit vizibilă și o altă latură negativă a programului „Drumuri bune” – implicarea factorului politic. Viceprimara acuză că, în 2018, deciziile privind reparația drumurilor din localitate nu erau luate în birourile primăriei și că cei care influențau lucrurile erau consilierii locali ai Partidului Democrat, inițiatorul programului.

„Inițial, prin decizia consiliului, trebuia să fie reparat, asfaltat, drumul respectiv, pe care ne aflăm. Se numește strada Tineretului, până la marginea satului. Ați văzut, în final, cum au fost efectuate lucrările. Considerăm că ar fi trebuit să se colaboreze mai mult cu autoritatea publică locală, ca să nu fie aruncați bani pur și simplu în vânt. Dar, cu părere de rău, banii au fost cheltuiți acolo unde a dorit cineva care s-a implicat politic. Liderii din teritoriu care strigau că sunt de la Partidul Democrat, strigau în gura mare că noi facem drumuri bune, Partidul Democrat, dar știm cu toții că programul drumuri bune nu este de la un oarecare partid, dar a fost un program pe toată republica, pentru localități, un km de asfalt”, afirmă Nina Iurcu. Pentru reabilitarea străzii Tineretului în 2018 au fost cheltuite 1,1 milioane de lei. 

„E clar că el o să se tot spele și apa o să meargă până sub asfalt”

În 2020, la Puhoi, în cadrul programului „Drumuri bune pentru toți” a fost făcut și un drum din asfalt. La fel ca toate celelalte drumuri din program, nici acesta nu are prevăzute borduri sau canale de scurgere. După ce ploaia a scos în evidență neajunsurile drumului, autoritățile locale au înțeles că fără implicarea lor și acest drum va fi luat de ape. 

„Nu poate să fie acostamentul pur și simplu pietriș gol. Îți dai seama că-l spală ploaia. Acum noi ne implicăm, primăria împreună cu oamenii, am făcut împreună o adunare și ne-am implicat și noi. Avem o sumă de bani pe care putem să o alocăm, avem și un contract semnat cu o companie care o să ne livreze beton, marca 250, care este puternic, și oamenii se implică cu brațele de muncă, cu o parte din bani ca să mai aducem niște pietriș dacă o să mai trebuiască și să cumpere plasa de armare între pietriș și beton. Și o să-l facem să fie. Beton armat o să facem pe acostament. Și atunci drumul o să fie durabil. Dar așa e clar că el o să se tot spele și apa o să meargă până sub asfalt”, explică viceprimara de Puhoi. 

„Drumul ăsta deja de vreo șase ori a fost reparat”

În octombrie 2018, pe rețelele de socializare s-a viralizat un video publicat de un localnic din satul Pârjota, raionul Râșcani. Acesta filma cum un drum proaspăt asfaltat în cadrul programului „Drumuri bune pentru Moldova” cedase, iar asfaltul putea fi rupt, fără mare efort, cu mâna.

„Drum făcut în vară. Ia uite. Doar pentru raionul Râșcani, Guvernul a acordat 47 de milioane de lei pentru reparația drumurilor… Drumuri de invidiat. Nici în Germania nu sunt așa drumuri. Îl așteptăm pe Chiril Gaburici să măsoare cât asfalt. Iaca așa-i”, spunea localnicul, în timp ce scotea cu ușurință asfaltul proaspăt turnat. 

Imediat, problema drumului de la Pârjota a ajuns în atenția ministrului de atunci al Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici. În urma unei expertize tehnice s-a constatat că drumul cedează din cauza circulației mașinilor de mare tonaj care vin de la o carieră de pietriș din zonă. Deși autoritățile au identificat motivul deteriorării drumului, o soluție definitivă nu a fost găsită nici până astăzi. De atunci, drumul se repară periodic, confirmă Victor Garbuz, primarul satului Pârjota.

Victor Garbuz (V.G.): Drumul ăsta deja de vreo șase ori a fost reparat.
ZdG: În 2018 a fost făcut, și de atunci de vreo șase ori…
V.G.: 2018, 2019. Anul ăsta a treia oară deja a fost reparat. Primăvara o dată, apoi încă o dată și acum în toamnă, din nou a fost reparat. 
ZdG: Și acum iarăși are crăpături. 
V.G.: Și iar o crăpat și iar…
ZdG: Cât o să țină?
V.G.: Foarte puțin. Dacă o să meargă mașinile astea intensiv, până la Anul Nou el trebuie reparat încă o dată. 

Primarul menționează că drumul nu este în gestiunea primăriei, astfel că instituția nu alocă bani pentru reparația acestuia. Alesul local susține că antreprenorul care a executat lucrările ar fi respectat toate normele impuse la construcția drumului, dar că acesta necesită a fi reconstruit de la zero, pentru a rezista.

„Noi am venit și ne uitam cum merg lucrările. De la bun început a fost săpat mai adânc. Au pus două sloiuri (straturi, n.r.) de asfalt, ca să țină mai bine. Însă peste un timp oarecare, foarte repede, având în vedere că pe traseul dat merg mașini de tonaj mare, 30-40 de tone…, a cedat. Dar, acest drum, de când a fost el construit, n-a fost pentru așa ceva. A fost pentru mașini de astea, ușoare. Și desigur, asfaltul nu ține”, remarcă primarul de Pârjota.

„Dacă n-a fost făcut din start corect, n-a ținut nici până în 2020”

Pe traseul principal al satului Botnărești, raionul Anenii Noi, nu trec mașini de mare tonaj, însă și aici asfaltul turnat în cadrul programului „Drumuri bune” a cedat. Drumul a fost reparat deja de două ori, ultima dată în această toamnă, confirmă Victor Gori, primarul de Botnărești.

„Aici era practic deteriorat complet. Dacă era să fie lăsat, normal că era să se formeze o gaură. Mai bine să-l păstrăm așa cum este decât să-l lăsăm în voia sorții. În 2018, când a fost făcut, drumul a costat un milion și 300 de mii. S-au asfaltat în jur de 700 de metri, adică până la urmă nici nu a fost un km, așa cum se vorbea”, își amintește primarul.

„În anul 2019 primăria a reparat porțiunea dată, am plombat chestia asta, dar oricum, dacă n-a fost făcut din start corect, n-a ținut nici până în 2020 și s-a reparat iarăși, și anul acesta”, spune alesul local. 

Drumul de la Botnărești a cedat chiar dacă are canale de scurgere, construite de primărie înainte ca acesta să intre în reparație.

„Prima problemă la orice drum sunt scurgerile. după cum trageți atenția, ele-s făcute într-o formă, să zicem așa, mai gospodărească, fără proiect, fără calcule, dar le-am făcut și sunt și, practic, asigură acest drum. Dacă nu mai erau făcute și scurgerile de către primărie, eu cred că drumul era să revină la starea inițială, deoarece practic apa și distruge drumurile în R. Moldova”, concluzionează Victor Gori. 

„Dacă ei n-o să dirijeze apa din partea de la deal, drumul acesta n-o să aibă succes”

Unul dintre cele mai recente drumuri construite în cadrul programului „Drumuri bune pentru toți” a fost asfaltat la mijlocul lunii octombrie, în satul Dancu, raionul Hîncești. La scurt timp, acesta a picat testul primei ploi

„Nu-i făcut bun deloc. Eu vă spun, nu pricep, nu-s specialist, dar uitați-vă cum stau straturile, scurgere nu-i. Duceți-vă și filmați acolo cum a curs apa, a luat toată piatra. L-a mâlit deja, aseară a fost ploaie și deja s-a mâlit toată porțiunea”, spune Ludmila Chitic, consilieră locală în Dancu, în timp ce ne arată drumul proaspăt reparat.

„Drumu-i pus de două zile și uitați-vă… După prima ploaie, care a fost astă noapte, el se duce la vale. Eu nu mai spun ce o să fie după primul îngheț mai bun. Deja el e într-o stare proastă. Drum care are două zile… 48 de ore. Numai l-au pus. Drumuri bune pentru toți, da? Nu știu, poate fac undeva, poate la nord. La noi – nu”, se arată indignat Ștefan, un alt locuitor al satului, revenit recent din străinătate, acolo unde muncește. 

Vitalie Cecan, reprezentantul firmei care a construit drumul, „Autocaravan” SRL, admite că în lipsa unor scurgeri drumul nu va rezista mult. Primarul dă asigurări că acestea vor fi construite.

ZdG: Garantați pentru drumul ăsta care duce spre cimitir că o să țină?
Vitalie Cecan (V.C.): Dacă ei (autoritățile locale, n.r.) n-o să dirijeze apa din partea de la deal, drumul acesta n-o să aibă succes. O să fie înnoroit permanent. Ei trebuie să prindă apa asta, s-o direcționeze prin scurgeri betonate, dar din păcate asta nu-i la noi în … 
ZdG: Adică toate drumurile care se fac în „Drumuri bune” sunt fără scurgeri, da?
V.C.: Nu-i prevăzut în proiect. Nu-i nici în cartea tehnică. Acolo este un volum mare de apă. Trebuia de luat în calcul direcționarea acestei ape. Dacă ar fi fost apa direcționată nu ar fi fost mâlit și nu ar fi fost ceea ce ați văzut dvstră astăzi la fața locului. 

„N-a început să cedeze. După ploaia de ieri s-a spălat. El nu-i dat în exploatare. Oamenii au să înlăture, au pietriș, au tehnică aici. Nu semnăm până nu se face drumul de calitate.  El nu are scurgere azi, dar noi o să-i facem „chiuveți” din beton până-n vale. Asta-i obligațiunea noastră. Ei nu fac, ei nici poduri nu construiesc”, spune primarul de Dancu, Vladimir Pretuleac. 

„Drum bun pentru… primar”

Anul acesta, tot în programul „Drumuri bune”, la Dancu a fost asfaltat și un alt drum – cel care duce spre strada primarului. Deși niciuna dintre deciziile consiliului local nu prevedea ca asfaltul să ajungă chiar până la poarta primarului, ci doar în direcția opusă, acesta a decis singur prelungirea drumului spre propria casă.

El a fost și cel care a desenat schema de reabilitare a drumului, fapt pe care l-a și recunoscut. 

Vladimir Pretuleac (V.P.): Ei (antreprenorul, n.r.) fac după schema drumului.
ZdG: Păi da, pe care dvstră i-ați dat-o.
V.P.: Păi cine să i-o dea?
ZdG: Nu știu, consilierii să o aprobe încă o dată poate trebuia. 
V.P.: Nu trebuie s-o aprobe consilierii. Consilierii au aprobat în 2018 decizia și punct. 
……
ZdG: Am vorbit cu antreprenorul care a făcut lucrările și el ne-a arătat schema asta care e semnată de dvstră. Iată dvstră i-ați dat până unde să fie drumul, spre partea dvstră.
V.P.: Eu știu, că doar eu le-am făcut.
ZdG: El zice că dvstră le-ați dat, adică nu el a zis că „hai să facem în dreapta”, dar dvstră i-ați dat schema. 
V.P.: El mi-a spus „ce facem, că aici la biserică nu putem face, ce să facem cu acești 50 de metri”. Eu i-am spus: „fă-i în dreapta, care-i problema?”
ZdG: Fă la mine.
V.P.: Nu fă la mine, fă la tine. Îi drum obștesc, nu-i drumul lui Pretuleac sau îi drumul lui cum ți-i familia matale. Cum sunt toate drumurile, așa și acela e obștesc. 

Atunci când termină argumentele, primarul are și altfel de justificări.

V.P.: Totuși, și eu am mașină, și eu plătesc impozite așa că mare învinuire nu-i.  Și vă mai spun ceva: la primar vine și președintele țării, iată a fost Igor Nicolaevici (Igor Dodon, n.r.). A fost când am dat fabrica în exploatare, avem acolo care face cașcaval o fabrică…
ZdG: Păi îl primiți acasă? Nu-l primiți la primărie?
V.P.: Pe toți îi invit la mine acasă la o cafea. Am o „bisetcă” (foișor, n.r.), o terasă, și-i invit la o cafea ori o zeamă acolo, ce servește omul. 
ZdG: Și când a fost Dodon drumul era rău încă?
V.P.: Era de piatră. Cu găuri, așa cum e aici.
ZdG: Și a răzbătut, nu?
V.P: Ei n-o răzbătut… Dacă omul vrea…

2/3 din drumurile bune sunt din pietriș. Toate sunt fără proiect, canale de scurgere sau borduri

În acest an, în programul „Drumuri bune pentru toți”, autoritățile au anunțat reabilitarea a 906,8 km de drumuri. Dintre aceștia, 298,7 km sunt din asfalt, iar majoritatea, 608,1 km, din pietriș, proporția păstrându-se, la fel ca și anii precedenți, când ⅔ din lucrări erau în variantă albă, adică din pietriș. În 2020, pentru executarea lucrărilor, din bugetul de stat, au fost alocate 1,12 miliarde de lei. 

Atunci când prezintă datele statistice, autoritățile nu spun însă că în multe localități programul nu a schimbat esențial în bine viața oamenilor. Până ajung să calce pe cei 100 de metri de asfalt, oamenii sunt nevoiți să treacă prin noroiul care acoperă majoritatea drumurilor din sate.

Un astfel de exemplu este satul Cărpineanca din comuna Sărata Galbenă, raionul Hîncești, unde au fost asfaltați 200 de metri de drum, la o margine de sat. Oamenii de acolo nu înțeleg rostul acestui petic de asfalt. „Mă umflă râsul. De unde suficient? Copiii ies în glod. Nici eu nu înțeleg (rostul, n.r.). În Valea Florii tot așa. În satul vecin, Brătianovca, tot așa”, spune o locuitoare a satului, care crede că banii au fost cheltuiți fără folos, iar viața lor nu s-a schimbat deloc după implementarea programului „drumuri bune”.

Valea Florii și Brătianovca, unde au fost asfaltați 140, respectiv 172 de metri de drum, sunt alte două localități din comuna Sărata Galbenă care au contribuit la obținerea impresionantei cifre de „peste 1200 de localități” despre care autoritățile spun că au ajuns să se bucure de drumuri bune.

„Bine. Dar decât nimic? În 30 de ani de când suntem independenți nu s-a făcut un metru pătrat de asfalt în localitățile celea. Și dacă le-a fost alocat un pic de bani… și ei s-au bucurat un pic de asfalt, că au și ei în localitatea lor un pic de drum asfaltat”, spune Mihail Lozovoi, primarul comunei Sărata Galbenă.

Primarul susține că nu ajungeau bani pentru a repara mai mulți metri de drum, dar nici nu putea permite ca într-un sat din comuna pe care o administrează să pună asfalt, iar în altul nu, pentru a nu supăra oamenii. 

 „Politicienii au văzut că pot să-l folosească cu tentă electorală”

Programul „Drumuri Bune pentru Moldova”, rebotezat acum în „Drumuri bune pentru toți”, este implementat la nivelul întregii țări de către Administrația de Stat a Drumurilor (ASD). Instituția este cea care gestionează banii și organizează licitații pentru executarea lucrărilor, în aceste procese nefiind antrenate autoritățile locale, care doar decid porțiunile de drum care să fie reabilitate, ulterior, primind drumul în gestiune.

Deși programul „Drumuri bune” este asociat cu numele lui Vlad Plahotniuc și al Partidului Democrat, Ion Drucec, unul dintre conducătorii ASD, susține că inclusiv ideea lansării proiectului aparține specialiștilor din cadrul instituției, fiind demarată, încă în 2-15, prin elaborarea unor studii, cu suportul partenerilor externi. 

ZdG: Dar când lumea spune „Drumuri bune”, zic că programul a fost lansat de Vlad Plahotniuc.
Ion Drucec (I.D.): Nu-i corect… Orice idee care apărea, argumentată de specialiști, era preluată și pusă, băgată pe gât acolo. Nu mai este așa. 
ZdG: Deci nu-i Vlad Plahotniuc inițiatorul programului?
I.D.: Nu, și nici nu-i factorul politic. Ei au văzut că pot să-l folosească cu tentă electorală și de aici a apărut. Dar ideea a fost, iată, de la partenerii noștri externi.

 „Drumurile sunt un organism care necesită a fi întreținut”

Șeful adjunct al ASD afirmă că deși există drumuri reabilitate în cadrul proiectului, care au cedat, din bugetul de stat nu ar fi fost cheltuiți bani pentru reparația lor, pentru că majoritatea dintre drumurile care au avut nevoie de lucrări suplimentare erau sub garanția de un an, astfel că antreprenorul a efectuat lucrările din sursele proprii.

„Când apar neconformități, înainte de a returna garanția de bună execuție, obiectivele reparate sunt examinate din nou și primesc acceptul nostru, nu numai confirmarea primarului și a responsabilului tehnic”, susține Ion Drucec. 

Șeful adjunct al ASD admite că, după ce perioada de un an va expira, autoritățile publice locale vor trebui să găsească resurse financiare pentru a întreține drumurile.

„Orice drum local, orice stradă, după trecerea perioadei de garanție, el poate fi întreținut și reparat din sursele alocate primăriilor. Dacă apar niște gropi sau un drum în variată albă necesită profilare… știți, după tehnologie, profilarea drumurilor cu acoperire în piatră spartă, este necesar de a fi efectuată după fiecare ploaie, dar nu mai rar decât o dată la patru luni. Primăria e obligată să nu stea să aștepte că au trecut 3-4 ani, are un drum în variantă albă și zice uite, l-au făcut rău. El este obligat ca banii respectivi să-i cheltuie pentru a întreține, a menține în bună stare drumul reparat în așa fază”, menționează oficialul, care crede că faptul că unele porțiuni de drum cedează nu reprezintă altceva decât un proces firesc.

„Dvs cumpărați o mașină. Ce, îi turnați numai benzină ori mai aveți grijă să-i mai faceți revizie tehnică, să-i schimbați niște anvelope, uleiul? De ce vorbiți despre drumuri așa? Drumurile sunt un organism care necesită a fi întreținut”.

„În cazul ăsta n-aveam miile astea de km reparați de drum existente”

Șeful adjunct al ASD afirmă că drumurile din programele „Drumuri bune” nu au prevăzute canale de scurgere și borduri pentru că astfel de lucrări ar fi fost mult mai costisitoare și ar fi necesitat un timp mult mai îndelungat de lucru.

„Trecem în altă fază de numire a lucrărilor. Lucrările respective deja nu se mai numesc lucrări de reparație periodică, îs lucrări de reparație capitală. Ele necesită lucrări de proiectare în primul an, execuție și niște costuri de zece ori mai mari decât cele care se execută acum”, afirmă șeful adjunct al ASD.

Acesta îndeamnă reprezentanții autorităților publice locale să instaleze borduri și să construiască sisteme de drenaj din banii alocați anual pentru întreținerea drumurilor. 

I.D.: Dacă s-a observat că e nevoie de a efectua niște lucrări suplimentare, ele se execută din banii primăriilor. Că acolo nu merge mult, 500 de metri de bordură ei liber le fac din banii alocați de la buget, pentru întreținere. Ei îi au.
ZdG: Dar în multe localități nu s-au făcut. Primăriile spun că nu au bani. Nu era mai bine ca drumul să fie calitativ și să aibă o rezistență mai mare, nu era mai bine să fie gândit asta din start?
I.D.: Eu nu-s de acord. O să ajungem la aceea că nouă ne-ar trebui un plan urbanistic general al localităților, aprobat. Nouă ne-ar trebui o listă nominală de localități cu tipul îmbrăcămintei rutiere, ce mai are el pe el, poduri, podețe, bordură, trotuar, să fie dată și starea lor, ca ulterior să fie aprobat la ședințele consiliilor locale prioritizarea lor, pentru a  fi reparate, iar ulterior, ei din banii pe care-i au, 300 de mii pe localitate, să-și proiecteze niște lucrări capitale și atunci aceste lucrări pot, cu un proiect gata făcut, să fie transmise pentru a fi executate. 
ZdG: De ce nu s-a făcut așa?
I.D.: În cazul ăsta n-aveam miile astea de km de drum reparați existenți acum. Primăriile care solicită să le fie executate lucrările după un proiect pe care l-au elaborat, ele se execută. Dar dacă cineva stă acolo și așteaptă să-i facă capital, așa, ca la carte, cu intrări în curți, cu poduri/podețe, asta deja e alt tip de lucrare, nu se încadrează în „Drumuri Bune”.

„Decizia Consiliului Local este lege pentru noi” 

Responsabilul din cadrul ASD afirmă că, în practic toate cazurile, decizia despre reparația unui drum și felul în care acesta va fi reparat, cu asfalt sau pietriș, aparține autorităților publice locale, iar responsabilii tehnici din cadrul ASD nu pot interveni, chiar dacă știu că acel drum nu va avea viață lungă.

„În toate cazurile, pentru noi, decizia Consiliului Local este ultima, este lege, este baza”. El admite că ASD nu poate interveni, chiar dacă la nivel local se decide să se repare strada pe care locuiește primarul sau consilierii. „Dacă toți consilierii trăiesc pe o stradă și decid, votează pentru reparația ei, procesul o să aibă loc. Nimeni nu-l neglijează. Decizia Consiliului Local este lege pentru noi”, afirmă oficialul.

ZdG: Admiteți că unele drumuri o să aibă pe viitor de suferit pentru că nu au canale de scurgere. 
I.D.: Nimic nu-i veșnic. De ce să nu aibă. Nu este exclus că ceva, undeva, nu va corespunde însă, în linii generale, este o soluție la timp, pentru că vrem să mergem pe un drum, pe o autostradă, totodată, și cetățenii de rând prin localități vor să se deplaseze normal”. 

Totuși, reprezentantul ASD admite că, pe viitor, drumurile trebuie să fie reparate în baza unor proiecte și doar după ce autoritățile publice locale vor întocmi planurile urbanistice ale satelor.

„Încă un an-doi și nu o să avem drumuri care să necesite a fi reparate periodic, dar numai necesități de intervenție capitală. Ar fi normal ca acum deja, de anul acesta, în toate programele să fie scoasă o sumă anumită la primării, de 100 de mii de lei, pentru efectuarea proiectelor, unde să includă toate necesitățile pe care le solicită ei. Atunci să apară că doi ani proiectăm, iar al treilea an să lucrăm numai după proiect. Totodată, în perioada asta să fie aprobate toate planurile urbanistice generale, unde să fie clar că nu-i legat de un primar sau de niște consilieri, dar de necesitățile stringente ale localității, și iată aici trebuie de reparat anul acesta, acesta anul viitor…”, precizează Ion Drucec.