Mașini incendiate și acces limitat la servicii. Refugiații ucraineni, vulnerabili în fața discriminării și a infracțiunilor motivate de prejudecată
Refugiații ucraineni care au fugit din calea războiului nu întotdeauna au fost primiți cu brațele deschise de cetățenii noștri. Unora dintre ei le-a fost limitat accesul la servicii, iar altora le-au fost incendiate automobilele. Refugiații ucraineni de origine romă sunt cei mai supuși discriminării.
Au incendiat automobile ale refugiaților „din motive de prejudecată”
În luna februarie a anului curent, la Centrul pentru Refugiați din satul Congaz a avut loc un incident. Câțiva bărbați au intrat pe teritoriul Centrului și au incendiat două mașini ale unor refugiați care erau cazați acolo. Totul s-a întâmplat noaptea, iar refugiații adăpostiți la acel Centru s-au ales cu o sperietură zdravănă din cauza incendiului. Infracțiunea ar avea la bază motive de prejudecată, or, pe una dintre mașinile incendiate făptașii au scris cuvântul „Afară”. „O mașină nu a putut fi salvată, iar celălalt autoturism incendiat a fost stins la timp. Pe ușile mașinii care nu a ars în totalitate era scris cu vopsea «Afară». Același mesaj a fost inscripționat și pe gardurile și porțile Centrului”, relatează Natalia Baurciulu, directoarea executivă a Clinicii Juridice din Comrat, care le-a oferit asistență juridică refugiaților.
Persoanele care au comis aceste fapte au fost reținute. A fost intentată o cauză penală pentru distrugerea sau deteriorarea intenţionată a bunurilor, la care s-a adăugat agravanta „din motive de prejudecată”. „A fost evaluat prejudiciul și s-a dovedit că acesta este mai mic decât prejudiciul prevăzut de Codul penal. În consecință, Procuratura a recalificat infracțiunea în contravenție administrativă, iar acum avocatul nostru asistă părțile vătămate în procesul civil pentru a obține despăgubiri”, a precizat Natalia Baurciulu.
Capătul de acuzare privind instigarea la acțiuni violente pe motive de prejudecată a rămas în vigoare. Făptașii și-au recunoscut vina. În sentința de condamnare inculpații și-au motivat acțiunile prin ostilitatea față de cetățenii ucraineni. La sfârșitul lunii iulie curent, aceștia au fost recunoscuți vinovați și amendați cu 25 de mii de lei fiecare. La cauza penală intentată pentru incendierea automobilelor refugiaților ucraineni s-au adăugat două episoade care au avut loc tot în februarie 2024, când cei doi bărbați condamnați au săvârșit două infracțiuni similare în municipiul Vulcănești, unde au incendiat ușile unui Centru de refugiați și ale unui hotel în care au fost cazați refugiați ucraineni. Totodată, într-un caz au scris pe perete, iar în alt caz – pe poartă cuvântul „Afară” și au desenat flagul Ucrainei, pe care l-au tăiat cu semnul „X”.
Potrivit Nataliei Baurciulu, oamenii din regiune cred că bărbații condamnați ar executa comanda cuiva interesat să destabilizeze regiunea găgăuză. „Este foarte posibil ca ei să fi fost executori și să fi avut comanditari, pentru că în timpul investigațiilor au fost ridicate telefoanele lor și oamenii legii au aflat că ei au filmat incidentul din Congaz, probabil pentru a arăta acest video cuiva mai târziu”, spune directoarea executivă a Clinicii Juridice din Comrat.
„Azi nu văd nicio tensiune între localnicii găgăuzi și refugiați”
Natalia Baurciulu menționează că la începutul agresiunii pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, când a existat un flux mare de refugiați și oamenii erau în panică, a auzit despre mici certuri între localnici și cetățeni ucraineni, dar azi totul este calm și nu există nicio tensiune.
„La început, când veneau primii refugiați, locuitori ai satului Congaz veneau și aduceau plapume, haine groase, oamenii coceau pâine și găteau mâncare pentru a le oferi acestor refugiați tot de ce aveau nevoie. Asta demonstrează că oamenii nu erau împotriva refugiaților și nu a existat nicio agresiune”, subliniază Natalia Baurciulu.
Refugiații ucraineni de origine romă sunt mai mult supuși discriminării
Refugiații ucraineni de origină romă sunt cei mai supuși discriminării, menționează Olga Bîtcă, coordonatoare de proiecte la Asociația „Romni”. Ea vorbește despre „segregarea” anumitor centre de plasament pentru refugiați dedicate romilor, în care condițiile ar fi fost mai proaste. „La începutul războiului, romii care s-au refugiat din Ucraina în R. Moldova erau fie segregați, fie separați în alt bloc, cu condiții mai proaste. Prin vizite de monitorizare și sesiuni de informare, am reușit să facem schimbări, astfel încât la sfârșitul lui 2022, începutul lui 2023, în fiecare centru pentru refugiați se regăseau de la o familie la câteva familii de romi, care trăiau împreună cu ceilalți refugiați”, spune Olga Bîtcă.
Ea susține că au fost înregistrate cazuri în care refugiaților romi le-a fost limitat accesul la unele servicii. „Am asistat o familie numeroasă în care erau două persoane în situație foarte vulnerabilă, care putea degrada. Ei au făcut legătura cu un centru de refugiați gestionat de o Asociație obștească cu o anumită specializare, care a vrut să facă o funcție socială, nobilă – să adăpostească refugiați. Când reprezentanții Centrului au aflat că familia este de origine romă, li s-a spus direct că romii nu sunt primiți. Ulterior, aceeași familie a dormit două sau trei nopți în mașină, la poarta Institutului Mamei și Copilului, fiindcă unul dintre membrii familiei a avut nevoie de îngrijiri medicale, iar ceilalți nu aveau unde să se cazeze. Au încercat să închirieze și o casă, dar, din nou, foarte explicit li s-a spus că «dăm la toți, numai la romi nu dăm»”, relatează Olga Bîtcă.
Într-un final, familia respectivă, care a preferat să nu-i fie dezvăluită identitatea, a găsit o casă pe care a luat-o în chirie la Ungheni. „Și acolo s-au ciocnit de o situație discriminatorie, când o Asociație Obștească care împărțea ajutor umanitar a refuzat să le ofere și lor ajutor umanitar anume pentru că sunt romi. S-a spus răspicat cu subiect și predicat de mai multe ori”, punctează coordonatoarea de proiecte de la Asociația „Romni”. Ea precizează că și entitățile private care oferă ajutor umanitar se supun legilor R. Moldova și nu au dreptul să discrimineze.
„Polițiștii «vânează» refugiați romi”
Vladimir Șuraru este mediator la Asociația „Romni” și în ultimii ani, de la începutul războiului pe scară largă din Ucraina, asistă refugiații ucraineni de etnie romă. El spune că cel mai des este contactat de șoferii romi, ale căror mașini sunt stopate de polițiști pe drumurile din țară.
„Polițiștii opresc în mod constant mașinile cu numere ucrainene și șoferii se plâng că sunt amenințați că le vor fi ridicate automobilele din varii motive, pentru că au geamurile fumurii, de exemplu, lucru interzis în țara noastră. Șoferii nu sunt preîntâmpinați, nu li se aplică amenzi, din start sunt amenințați cu confiscarea autoturismului. Le ziceam să le explice polițiștilor că ei sunt în contact cu reprezentanții organizațiilor care protejează drepturile romilor și în acest caz, deseori, situația se clarifica pe loc, pentru că polițiștii vedeau că ei sunt asistați de cineva. Au fost cazuri în care au fost aplicate amenzi, iar oamenii au fost obligați să semneze acte fără să înțeleagă ce semnează. Observ o presiune din partea oamenilor legii – pe de o parte, pentru că sunt romi, pe de alta – pentru că sunt refugiați”, spune mediatorul.
Șuraru menționează că a făcut instruiri cu refugiați de etnie romă în care le-a explicat cum să se comporte atunci când sunt opriți de polițiști și care sunt regulile pe care trebuie să le respecte.
Cine poate ajuta refugiații să-și facă dreptate
Maria Pleșu,ofiţeră principală în cadrul Direcției ordine publică a Inspectoratului Naţional de Securitate Publică, spune că refugiații se adresează liber la Poliție și primesc tot suportul necesar din partea oamenilor legii. „Refugiații, de obicei, se adresează fie pentru că le-au fost sustrase careva bunuri, fie pentru că au fost acostați jignitor în public, dar asta s-a întâmplat când s-a început războiul din Ucraina, atunci când a început să vină un flux foarte mare de persoane pe teritoriul Republicii Moldova. Acum sunt mai puține adresări, deoarece și ei s-au acomodat cu noi, și cetățenii Republicii Moldova s-au acomodat cu aceste persoane. Tuturor refugiaților care s-au adresat la Poliție le-a fost acordat tot suportul, accesul la avocat, la traducător, pentru a se simți confortabil aici, la noi acasă”, a menționat Maria Pleșu.
În același timp, refugiații de etnie romă nu se adresează de sine stătător la Poliție, spune mediatorul Vladimir Șuraru. „Refugiații romi nu se adresează la Poliție singuri. Ei se adresează la noi, pentru că noi suntem oamenii lor de încredere. Nu e o situație sănătoasă, dar e vorba despre o lipsă de încredere în organele de drept, pentru că ei intuiesc faptul că dacă sunt romi, problemele lor vor fi amânate pentru o perioadă sau nu vor fi luați în serios, sau li se va face aluzie la mituire”, subliniază Vladimir Șuraru.
