Insolvabilitate cu interese în agricultură: miza – mii de hectare de terenuri agricole deținute de stat
Aproape 7000 de hectare de terenuri agricole care aparțin statului sunt gestionate de întreprinderi aflate în insolvabilitate, după ce au generat datorii de milioane. Cu alte cuvinte, deși sunt ale statului, aceste terenuri sunt, de fapt, exploatate ani la rând de grupuri de persoane private, fără ca autoritățile să poată interveni.
Întreprinderile statului care gestionează aceste terenuri au ajuns în insolvabilitate, după ce ani la rând au fost implicate în scandaluri, iar zeci de hectare deținute de ele, fie au fost date în arendă la prețuri foarte mici, fie au ajuns să fie exploatate de companii afiliate celor care le conduceau și care trebuiau să le protejeze și să le facă profitabile.
Cele aproape 7000 de hectare de terenuri agricole sunt deținute de Agenția Proprietății Publice (APP), prin intermediul unor stațiuni didactico-experimentale cu profil agricol, care au statut juridic de întreprinderi de stat. Anterior, aceste terenuri se aflau în gestiunea instituțiilor de învățământ și cercetare în domeniul agro-alimentar. O parte dintre aceste terenuri sunt arabile, fiind cultivate cu cereale, iar pe altele sunt plantate viță de vie și livezi. Prin intermediul acestor terenuri, statul se asigura că poate gestiona politicile de țară agrară, iar studenții și profesorii puteau realiza activități de cercetare și formare profesională.
Firma fondată de directorul întreprinderii de stat a cerut insolvabilitatea întreprinderii statului
Întreprinderea de Stat Stațiunea Didactică Experimentală Chetrosu (SDE Chetrosu) deține peste 2000 de hectare de terenuri agricole amplasate la mai puțin de 20 de km de Chișinău. În 2016 întreprinderea a intrat în insolvabilitate, pentru că acumulase datorii de peste 16 milioane de lei. Conform planului de reorganizare aprobat în 2017, întreprinderea ar fi trebuit să scape de datorii și să redevină profitabilă într-un termen de trei ani, adică până în octombrie 2020. Doar că nici în 2023 acest lucru nu s-a întâmplat.
„La Chetrosu, insolvabilitatea respectivă din aprilie 2016 până în ziua de azi este o procedură fictivă, dirijată din spate și controlată de persoane terțe care au interese personale și dubioase”, acuză Viorel Cociug, fost administrator al SDE Chetrosu, în 2016, actual vicepreședinte al raionului Anenii Noi.
Declararea insolvabilității stațiunii Chetrosu a fost cerută de firma „Cripsan Plus” SRL, care a fost fondată și administrată în 2009 chiar de familia directorului stațiunii didactico-experimentale, Boris Podlesnîi. Compania, care între timp a fost trecută pe numele altei persoane, invoca datorii de peste 2,2 milioane de lei, după ce ar fi prestat servicii întreprinderii statului în perioada 2010-2014.
În tabelul creanțelor au apărut și alte companii afiliate lui Boris Podlesnîi, cel care a condus stațiunea în perioada 2010-2016, dar și altor angajați, inclusiv contabilei. Printre creditori se regăseau și firme afiliate președintelui din acea perioadă al raionului Anenii-Noi. Astfel, aceste firme, alături de Serviciul Fiscal de Stat, au devenit cei mai importanți creditori ai întreprinderii.
„Pentru a gestiona cu „eficiență” întreprinderea respectivă, administratorul insolvabilității, inclusiv cu administratorul întreprinderii, contractează agenți economici, adică SRL-uri care sunt controlate de însăși dumnealor în persoană sau de persoane terțe apropiate de interesele dumnealor, inclusiv cu unele greșeli, că apar firme unde administratori și fondatori sunt chiar însăși persoanele implicate în procedura de insolvabilitate”, precizează Viorel Cociug.
„Noi vedeam că roadă este, dar bani nu-s, domnule. Iată cum”
În 2016 Cociug a fost, pentru o scurtă perioadă, director al stațiunii Chetrosu și spune că a înțeles din interior cum funcționau schemele de exploatare în interese private a pământurilor statului. În aceeași perioadă, Cociug a condus alte două stațiuni didactice, de la Maximovca și Stăuceni, care gestionează și ele miide hectare de terenuri agricole.
„Prin faptul că gestionarea terenurilor este foarte dubioasă și beneficiul, la urmă, este ridicat de către grupul de interese, adică de persoanele respective implicate în procedura de insolvabilitate, statul este într-o pierdere uriașă”, susține el.
Grigore Cerenciuc,fost șef al brigăzii de tractoare a stațiunii Chetrosu, spune că roada de pe terenurile statului era strânsă și vândută într-un mod netransparent, iar unii angajați nu și-au primit salariile nici până astăzi. „Ele se fac „comisiona”, se numește comisie la strânsul roadei, dar el (Boris Podlesnîi, n.r.) vindea totul de pe deal. Cine știa cât… Iaca în ultima vreme – pe hârtiuțe, cântăreau o mașină și după mașina ceea, diseară, tu poți să rupi toate hârtiuțele celea și să faci tu ce vrei. Nu puteai să-i controlezi. Noi vedeam că roadă este, dar bani nu-s, domnule. Iată cum. Noi vedeam că roadă este, dar noi am rămas fără bani”, acuză fostul angajat al întreprinderii.
„În structurile statului sunt persoane care beneficiază de aceeași corupție”
Problema gestionării terenurilor stațiunii Chetrosu s-a aflat ani la rând pe masa prim-miniștrilor, miniștrilor și a procuraturii, fără însă a fi rezolvată. În 2016, de exemplu, conform unor documente analizate de Ziarul de Gardă, Eduard Grama, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare din acea perioadă, îi cerea ajutor premierului Pavel Filip „pentru a nu admite jefuirea patrimoniului de stat de către grupuri de interese”.
„În limitele atribuțiilor și competențelor funcționale să interveniți cu toate mijloacele și posibilitățile conferite de lege, în vederea stopării procedurii de insolvabilitate a Întreprinderii de Stat Chetrosu”, cerea ministrul. „Nu vă limitați doar la informarea Guvernului, însă asigurați și efectuarea măsurilor necesare în vederea evitării prejudicierii intereselor statului”, era replica premierului din acea perioadă.
Ulterior, în martie 2017, Eduard Grama a fost reținut într-un dosar penal care viza înstrăinarea a 30 de hectare de teren din comuna Stăuceni, gestionate de stațiunea didactico-experimentală din localitate.
În alte documente analizate de Ziarul de Gardă se menționa că, de fapt, inclusiv datoriile SDE Chetrosu către firmele afiliate celui care o conducea, ar fi fost fictive. Deși au fost deschise dosare penale, ele nu au mai ajuns în instanța de judecată.
„Din practica dată, din 2016, deja câte guverne s-au succedat, acțiunile statului față de întreprinderile date, ca să fie cât de cât remediată situația, ca statul să profite de bunurile respective, sunt, după părerea mea, efectiv la zero”, susține Viorel Cociug. „Mai degrabă aș spune că la mijloc este corupție. În structurile statului sunt persoane care beneficiază de aceeași corupție sau gestionări frauduloase la întreprinderile date. Adică, este un cerc vicios”, consideră acesta.
„Cu întreprinderile de stat nu vrea nimeni să se lege”
2023 este al șaptelea an în care SDE Chetrosu se află în proces de insolvabilitate. Administrator al procedurii de insolvabilitate este în prezent Adriana Crețu, care l-a succedat în această funcție pe soțul ei, Ion Crețu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta, la rândul său, îl înlocuise pe primul administrator al insolvabilității – Dumitru Chicu.
În perioada procedurii de insolvabilitate, director executiv al întreprinderii a fost desemnat Boris Podlesnîi, cel care a condus compania în perioada în care aceasta a intrat în insolvabilitate. Podlesnîi a fost instalat în această funcție printr-un ordin al administratorului de insolvabilitate, deși fusese anterior demis de stat.
Boris Podlesnîi admite relațiile contractuale dintre firmele afiliate lui și întreprinderea de stat, dar susține că nu a avut alte soluții. „Uitați-vă. Era, de pildă, Consiliul de Administrație (CA). El lua decizii, respectiv. Iată, de pildă, dacă mergeau niște lucrări și trebuia tehnică sau trebuiau pesticide, să spunem „Vadalex-Agro” și alții, ele treceau prin CA. Acolo se dădeau propuneri: 3-4 pe cine puteau să… Nu voia practic nimeni să se încurce cu o întreprindere de stat și se încurcau la nivelul acela care era. Cu întreprinderile de stat nu vrea nimeni să se lege. Atunci când un director sau un administrator de întreprindere de stat vrea să hotărască o întrebare sau alta, el întâlnește 1001 de restricții”, afirmă directorul executiv al SDE Chetrosu.
Boris Podlesnîi susține că la finele anului 2023 stațiunea pe care o administrează va ieși din insolvabilitate și precizează că întreprinderea avea datorii mari înainte ca el să ajungă în funcție, în 2010. Conform informațiilor prezentate de acesta, în aprilie 2023 stațiunea Chetrosu avea datorii istorice de 2,2 milioane de lei din cele peste 16 milioane de lei care au dus la insolvență. „Bine, noi o vom scoate din insolvabilitate la sfârșitul acestui an, dar mai departe ce? Eu, de pildă, nu-s de acord să mai lucrez nicio zi”, menționează Boris Podlesnîi.
Directorul SDE Chetrosu susține că acuzațiile care îi sunt aduse nu au justificare. Spune că inclusiv în perioada în care întreprinderea statului se află în procedură de insolvabilitate, a fost verificat de nenumărate ori de instituțiile statului, iar acestea nu ar fi depistat încălcări în activitatea sa. Totodată, susține că cel care îl acuză, Viorel Cociug, ar avea și el interese în acest domeniu. „Posibil că asta reiese de la persoane cointeresate, care vor să fie mai aproape de terenurile acestea agricole. Noi o să terminăm procedura de restructurare anul acesta și o să lăsăm întreprinderea cu bani pe cont, cu terenurile lucrate și mai departe statul trebuie să-și rezolve întrebările”, promite Boris Podlesnîi.
Adriana Crețu, administratoarea procesului de insolvabilitate a Stațiunii Chetrosu, nu a acceptat să ne ofere un interviu video. Printr-un răspuns în scris, aceasta a respins acuzațiile celor care afirmă că Stațiunea cu profil agricol ar fi menținută artificial în insolvabilitate. Totodată, administratoarea afirmă că „nicio măsură întreprinsă de mine, precum și nici un proces-verbal al Comitetului creditorilor nu a fost contestat”.
SDE Petricani: 15 hectare de teren date în arendă pentru 50 000 de lei pe an
În prezent, în administrarea APP se află opt stațiuni experimentale cu profil agricol. Nu mai puțin de șase dintre ele se află în aceeași situație „insolvabilă”, deși au mii de hectare de terenuri agricole în gestiune. Documentele analizate de ZdG arată că de-a lungul anilor aceste entități ale statului au fost implicate în mai multe scandaluri, iar zeci de hectare deținute de ele fie au fost date în arendă la prețuri foarte mici, fie au ajuns în gestiunea unor companii afiliate celor care le conduceau și care trebuiau să le protejeze și să le facă profitabile.
Stațiunea Didactico-Experimentală Petricani este ultima care a intrat în insolvență, la începutul anului 2023. Aceasta deține circa 170 de hectare de terenuri agricole, dar cele mai valoroase dintre ele, cu o suprafață de 15 hectare, amplasate chiar la traseu, pe șoseaua Balcani, la o aruncătură de băț de capitală, au fost date anterior în arendă companiei „Aurus-Prod” pentru circa 50 de mii de lei pe an (!).
„Aceasta este o sumă stabilită încă în anul 2013, iar acum avem deja 10 ani trecuți. Au crescut prețurile. Consider că nu este una actuală, cel puțin. Eu, aflându-mă în această postură acum, întreprind măsuri în vederea stabilirii legalității semnării și în vederea stabilirii posibilității anulării acestor contracte sau cel puțin majorării plății pe ele, care ar fi una din soluțiile atinse de procesul de insolvabilitate – recuperarea cât mai rapidă a creanțelor față de creditori”, afirmă Radu Fortuna, administrator al insolvabilității la SDE Petricani
În ultimii ani, pe o parte dintre acele terenuri au apărut mai multe construcții care se dau acum în arendă cu sume care variază între 10 și 12 euro pentru un singur metru pătrat. Deși construcțiile sunt edificate pe terenuri agricole, mulți dintre chiriași sunt din domenii care nu au nicio legătură cu agricultura.
„Și sub aspectul acesta vom iniția procedura de anulare sau rezoluțiunea acestor contracte – să vedem dacă destinația arenzii a fost utilizată exact conform contractului și dacă a fost una legală. În contract este stipulat corect că terenul va fi pentru a executa construcții agricole, depozite, frigidere, destinate păstrării, prelucrării și comercializării produselor agricole, ateliere de reparație și păstrarea mecanismelor agricole, dar la sfârșitul propoziției mai este «și alte activități conform actelor normative în vigoare». Dar oricum, toate activitățile și construcțiile care urmau a fi, urmau a fi făcute în cadrul legal, luând în considerație că este un teren agricol”, afirmă Radu Fortuna.
„Dacă Dvs. aveți, eu vă dau Dvs. gratis acum, veniți, poftim, puneți marfa Dvs. s-o vindeți”
Aurelia Gorban, administratoarea firmei „Aurus-Prod”, susține că a fost nevoită să ofere în arendă spațiile de pe terenurile agricole ale statului unor firme care nu au legătură cu agricultura. „Noi deja am construit de un an și jumătate și dacă ați văzut publicitatea sus este că desfășurăm târg, că facem ceea… Un om nu vine. Îndeobște nu vine un om să vândă ceva produse agroalimentare. Eu nu înțeleg care-i cauza, categoric nu înțeleg ce se întâmplă. Noi le-am pus și gratis să vină, deja nu mai știm ce să facem ca să vină lumea cumva și să-i atragem”, susține Gorban.
— ZdG: Prețurile sunt destul de mari – 12 euro pentru un metru pătrat, mai ales în raport cu banii pe care Dvs. îi plătiți pentru arenda acelor terenuri.
— Aurelia Gorban: Dar Dvs. de ce nu vă uitați la investiția pe care noi am făcut-o? De ce Dvs. ne numărați nouă banii, dar de ce nu numărați câtă investiție am făcut?
„Oamenii care sunt acum acolo nu achită absolut nimeni încă nimic”, afirmă administratoarea firmei. „Dacă Dvs. aveți, eu vă dau Dvs. gratis acum, veniți, poftim, puneți marfa Dvs. s-o vindeți”, ne-a propus Aurelia Gorban.
„Ei au avut interese foarte mari. Plus la aceea, interes a avut și nemijlocit președintele comisiei agrare când erau la putere alde Plahotniuc”
„Toate stațiunile sunt așezate geografic în jurul mun. Chișinău. Luând de la stațiunea Codru, Chetrosu, Maximovca, Stăuceni, Petricani, practic ele înconjoară mun. Chișinău. Din acest fapt și apare interes, o parte sunt gestionate fraudulos cu scopul de a fi privatizate pe parcurs, o parte sunt gestionate fraudulos pe sectorul agro-industrial, adică pe cultivarea culturilor și o parte sunt gestionate cu scopul de a acapara în mod fraudulos o parte din bunurile care se află în raza mun. Chișinău și care au o importanță strategică. Eu aș spune că statul pierde sute de milioane de lei anual”, crede Viorel Cociug.
Și Boris Podlesnîi, directorul executiv al Stațiunii Chetrosu, susține că a înțeles că cea mai mare miză în această afacere sunt terenurile gestionate de aceste întreprinderi de stat. El crede că insolvabilitatea a ajutat statul să-și păstreze aceste terenuri, pentru că multe persoane au avut interese pentru preluarea lor. „De la noi au vrut să le ia. Că-i Pașcani, că-i Maximovca, că-i Chetrosu, Codrul – ei au avut interese foarte mari. Plus la aceea, interes a avut și nemijlocit președintele comisiei agrare când erau la putere alde Plahotniuc și alte persoane. Am primit scrisori… Noi tot timpul am fost, știți cum, am fost trași de cap permanent”, zice directorul SDE Chetrosu.
Președintele Comisiei parlamentare Agricultură și Industrie Alimentară: „Este absolut anormal”
Subiectul stațiunilor didactice aflate în insolvabilitate a fost discutat în luna aprilie curent și în Comisia parlamentară Agricultură și Industrie Alimentară. Deputații au cerut explicații de la APP, cea care începând cu anul 2019 a preluat în gestiune de la Ministerul Agriculturii toate stațiunile didactico-experimentale.
„Este absolut anormal ca în momentul în care există terenuri care trebuie să genereze profit net de 200-300 de euro la hectar, ele generează pierderi nete, ceea ce este absolut anormal. Avem o situație foarte stranie în care un grup de oameni străini statului administrează o proprietate publică a statului, deținută de o întreprindere de stat și care are datorii tot la stat. Asta este absurditatea în general a situației în care noi ne aflăm. Noi, ca stat, în loc să încercăm să administrăm noi întreprinderile respective, noi să le valorificăm economic și să închidem datoriile care sunt tot către noi, noi lăsăm persoane terțe să se ocupe de chestia respectivă și care în mod evident deja de 7 ani se constată că n-au un alt interes decât să își facă bani pentru ei și nu ca să administreze corect întreprinderile și proprietățile statului”, sesizează deputatul Alexandru Trubca, președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară.
Comentariul Expert-Grup: „Insolvabilitatea este rețeta perfectă pentru delapidarea proprietății publice”
Insolvabilitatea este, de fapt, rețeta perfectă pentru delapidarea proprietății publice gestionate de companiile de stat, arată într-un comentariu Vitalie Rapcea de la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.
„Faptul că statul, proprietar fiind, este eliminat de la conducerea întreprinderii care gestionează bunurile sale, administrarea acestor bunuri se încredințează unui administrator de insolvabilitate și acest administrator dispune la discreția sa și a consiliului creditorilor de aceste bunuri. Și atunci un oversight sau un control slab, cumulat cu așa tentație mare, poate duce la valorificarea acestei oportunități în interese altele decât cel al întreprinderii și a statului în ultimă instanță”, explică Vitalie Rapcea.
„Nu toți administratorii procesului de insolvabilitate conlucrează cu APP”
Problemele cu gestionarea proprietăților publice apar, pentru că statul pare să fie un proprietar mai curând dezinteresat și atunci întreprinderile de stat sunt o pradă ușoară pentru cei care vor să profite de ele prin gestiune frauduloasă, constată expertul. Acesta consideră că autoritățile au instrumentele necesare să intervină pentru a face ordine în acest domeniu, iar unul din primele aspecte cu care ar putea începe este reglementarea domeniului administratorilor de insolvabilitate. Or acum, un administrator de insolvabilitate poate gestiona concomitent un număr nelimitat de întreprinderi.
„În condițiile în care acest administrator de insolvabilitate are obligația să aibă doar minim 3 ani de experiență în domeniul economic sau juridic, nici măcar nu-i cerem experiență în administrare… Despre ce fel de calitate a administrării întreprinderii aflate în criză putem vorbi în aceste circumstanțe?”, se întreabă Vitalie Rapcea.
Și Curtea de Conturi, printr-un raport publicat în iulie 2020, constata că lacunele legislative nu permit fondatorilor întreprinderilor de stat să participe și să monitorizeze procesul de insolvabilitate sau să intervină atunci când drepturile patrimoniale asupra bunurilor statului sunt în pericol. Legea insolvabilității nu impune obligația administratorului procesului de insolvabilitate sau lichidatorului de a raporta fondatorului entității insolvente despre derularea procesului.
„Nu toți administratorii procesului de insolvabilitate conlucrează cu APP pentru a prezenta informația relevantă”, se menționează într-un răspuns transmis de Agenție Ziarului de Gardă. Totodată, Agenția susține că este nevoie de modificarea legislației, pentru ca un administrator sau lichidator să nu poată administra concomitent un număr nelimitat de societăți, pentru că acest fapt „creează împrejurări de ineficiență, fapt inadmisibil, mai ales atunci când este vorba de proprietăți publice”.
Conform Centrului Analitic „Expert-Grup”, din cele 126 de întreprinderi de stat ale cărui fondator este APP, o pătrime sunt în proces de insolvabilitate sau lichidare, iar din cele 77 de societăți pe acțiuni cu capital majoritar de stat, proporția celor în proces de insolvabilitate sau lichidare este de o treime.
