Hoții de păduri (II). Lupta unei dinastii de pădurari cu sistemul și cu relațiile din justiție
Un maistru-silvic, fiul unui șef de Ocol silvic acuzat de implicare în schemele care lasă pădurile țării fără copaci, ne-a amenințat că într-o zi, „cineva ne va da cu un lom în cap” și ne-a intimidat, întreptându-se cu mașina spre reporterul ZdG.
Acțiunile acestuia au avut loc în timp ce documentam activitatea familiei sale în domeniul afacerilor cu lemn, după ce, un denunț depus la organele de drept de câțiva foști și actuali pădurari deconspiră felul în care se fură lemnul din pădurile amplasate pe teritoriul raionului Hâncești. Documentul, analizat și de ZdG, a fost semnat și trimis instituțiilor statului după ce, în decembrie, trecut, o familie de pădurari a dezvăluit public ilegalitățile comise de șeful unui Ocol Silvic din Hâncești.
În urma acelor acuzații, a fost efectuat un control care a demonstrat că, doar în ultimul an, în doar două cantoane, s-au furat peste 450 de metri cubi de lemn, fiind înregistrat un prejudiciu de aproape 700 de mii de lei.
La cinci luni și jumătate de la acele dezvăluiri, protagoniștii lor au istorii diferite. Șeful de Ocol acuzat este aproape de a reveni în sistem. El este reprezentat în proces de fiul președintelui instanței care examinează litigiul, avocatul fiind și nașul de cununie al fiicei celui pe care-l reprezintă. Cel care a deconspirat schemele însă nu poate reveni în sistem, chiar dacă șeful Moldsilva i-a promis asta în repetate rânduri, în cadrul unor discuții private. „Eu am să mă ocup de capul lor. O să le sară păduchii de la toți… O să plângă, o să șadă la dubală toți. Toți au să șadă”, promitea șeful Moldsilva.
Citiți și prima parte a anchetei despre Hoții de păduri.
VIDEO/ Hoții de păduri. Furtul de lemn din pădurile Moldovei, văzut din interiorul sistemului. Convorbiri telefonice, indicații (i)legale, solicitări politice și case de milioane
Visul lui Gheorghe Buhnă – să fie pădurar
Gheorghe Buhnă are 23 de ani și un vis. Să le calce pe urme străbunelului, bunelului și tatălui său Gheorghe. Cei trei au fost pădurari și au avut grijă ca, în ultimii aproape 80 de ani, pădurea din preajma satelor Cornești și Boghiceni să nu ajungă la cheremul hoților de lemne. Gheorghiță, așa cum îi spun apropiații, a trăit practic toată viața în pădure, învățând de la tatăl său toate secretele meseriei de pădurar.
După ce a făcut studii în domeniu, în octombrie, trecut, visul acestuia a prins contur. Gheorghe Buhnă a fost angajat, pentru o perioadă de probă de trei luni, în calitate de pădurar în Cantonul nr. 14 din cadrul Ocolului Silvic Bujor al Întreprinderii pentru Silvicultură Hâncești-Silva, canton gestionat în ultimii 40 de ani de tatăl său.
După mai puțin de trei luni de activitate însă, Gheorghe a fost anunțat de către Valeriu Merzâncu, pe atunci șef al Ocolului Silvic Bujor, despre faptul că nu i se va prelungi contractul de muncă pentru că, în urma unui control, ar fi fost depistați câțiva copaci tăiați ilegal în cantonul pe care acesta îl gestiona. Atunci, Gheorghe, împreună cu tatăl său, nu au mai putut tăcea și și-au spus istoria într-un video publicat de politicianul și activistul civic Vasile Costiuc.
„Șeful iubește să fim tăcuți, călcați în picioare, să furăm pădurea și lui să-i dăm bani”
Ei l-au acuzat pe Valeriu Merzâncu că ar fi distrus pădurea și au vorbit despre ilegalitățile constante comise în cadrul Ocolului Silvic Bujor, gestionat anterior de acesta. „El, șeful, iubește să fim tăcuți, călcați în picioare, să furăm pădurea și lui să-i dăm bani”, spunea Gheorghe Buhnă, completat de fiul său cu același nume.
„M-o dat afară pe motiv că eu am tăiat pădurea. Și eu aș vrea să văd unde am tăiat eu? El nu poate să-mi demonstreze… noi am vrut să… am fost și la director, la Apostolachi Gheorghe, și la Merzâncu, i-am rugat: facem comisie. Într-adevăr, dacă băiatul e vinovat, eu sunt de acord, că eu-s silvicultor vechi și eu nu iubesc să tăiem pădurea aiurea. Am vrut să facem comisie ca să vedem la fața locului, dacă băiatul e vinovat, îl dăm afară, dar ne uităm în toate sectoarele și vedem care-i vinovat, cine are greșeli. Ei nu au fost de acord. L-o dat afară și gata. Și pădurea a fost toată împărțită la pădurarii ăștia care fură pădurea”, susţineau cei doi.
„Să fii un pădurar adevărat, cumsecade, să ții la pădure, în Ocolul Silvic Bujor, unde este șef Merzâncu Valeriu, asta este o rușine. Așa lui i se pare. Eu, dacă mă duc la adunare, trebuie să stau într-un colț și să mă arate toți cu degetul că eu nu tai și nu dau bani. Toți îmi zic: – Mai ai să ții pădurea ceea, ia și o taie. Tai-o și adă bani”, acuza Gheorghe Buhnă.
Denunțul depus la organele de drept: Cum se fură lemnul din pădure
Dezvăluirile făcute de familia Buhnă au dat curaj și altor câțiva foști și actuali angajați ai Întreprinderii pentru Silvicultură Hâncești-Silva să vorbească despre hoțiile din pădurile Moldovei. În ianuarie, curent, Gheorghe Buhnă și fiul său, împreună cu alți 5 foști și actuali pădurari, au depus un denunț la Procuratura Generală (PG), la Centrul Național Anticorupție (CNA) și la Parlamentul R. Moldova în care au descris cum Valeriu Merzâncu, șeful Ocolului Silvic Bujor, a pus la cale „o schemă frauduloasă” prin care este sustrasă masa lemnoasă din parcelele unde au loc tăierile de copaci.
Foștii pădurari afirmă că în parcelele unde au loc tăierile preconizate în baza documentelor de evidență se indică o anumită cantitate de masă lemnoasă care a fost tăiată, dar, de facto, aceasta depășește cu cel puțin 40-50% cantitatea indicată, iar în unele cazuri – chiar și cu 100%.
„Astfel, imediat cum tăierile se finalizează, Valeriu Merzâncu sau alte persoane interpuse, la indicația acestuia, se prezintă și sustrag surplusul de lemn care nu era reflectat în documentele de strictă evidență, fără a-l contabiliza și fără a achita mijloace bănești pentru acesta și îl transportă la unitățile de prelucrare a lemnului din satele Bujor și Leușeni, pe care acesta sau membrii familiei sale le dețin”, se precizează în denunțul analizat și de ZdG.
„În locul nostru au fost angajate persoane loiale domnului Merzâncu”
Foștii pădurari dezvăluie în plângere și o altă schemă folosită la furtul de pădure: în documente, lemnul clasificat la categoria „bușteni” este indicat ca fiind de o calitate inferioară decât în realitate, el fiind trecut la categoria „lemn de foc”. Schema este una prosperă, pentru că prețul pentru un metru cub de lemn clasificat la categoria „bușteni” este de aproximativ 960 de lei, iar prețul unui metru cub de lemn de foc este de aproximativ 300 lei.
„Astfel, doar de la un metru cub de lemn procurat de Valeriu Merzâncu prin interpuși bugetul de stat este prejudiciat cu 648 de lei. Anual însă acesta procură mii de metri cubi prin această schemă”, denunță foștii pădurari, care susţin că, deși au încercat să demaște de mai multe ori aceste ilegalități, nu au avut succes.
„Unii dintre noi au fost demiși în mod abuziv de către Valeriu Merzâncu, iar alții am depus cerere de demisie, din motiv că nu am vrut să participăm la acțiunile ilegale comise de acesta. Prin urmare, în locul nostru au fost angajate persoane loiale domnului Merzâncu, astfel încât acesta să-și poată implementa schema în continuare în toate parcelele de pădure. Mai mult decât atât, în funcția de maistru este angajat și feciorul său, iar până în 2019 în funcția de pădurar a activat și fratele acestuia”, scriau foștii angajați ai Moldsilva, care cereau crearea unei comisii independente pentru a verifica toate tăierile din lunca Prutului pe sectorul dintre satele Pogănești și Nemțeni din perioada 2018-2020.
În doar două cantoane s-au furat peste 450 de metri cubi de lemn, prejudiciu fiind de 680 mii de lei
După dezvăluirile familiei Buhnă și denunțul în adresa organelor de drept, în sectoarele de pădure gestionate de patru pădurari au avut loc controale. Ele au arătat că în cantoanele gestionate de doi pădurari s-a furat ca-n codru – în valoare de 680 de mii de lei.
Un document semnat de inginerul Anatoli Iamboglo denotă faptul că în cantonul nr. 8, gestionat de pădurarul Ion Hanganu, s-au tăiat ilegal 284 de metri cubi de lemn de foc, împreună cu ramuri și craci, iar în cantonul nr. 10, unde era pădurar Vasile Rotaru, s-au tăiat ilegal 178 de metri cubi de lemn de același fel. În total, s-au furat peste 450 de metri cubi de lemn. Pentru comparație, această cantitate de lemn înseamnă, de fapt, toți copacii de pe o suprafață de vreo 2 hectare.
În urma controalelor de la Ocolul Silvic Bujor, Valeriu Merzâncu a fost demis, la fel ca și pădurarii Ion Hanganu și Vasile Rotaru, aceștia fiind obligați, conform legii, să restituie statului prejudiciul admis prin tăierile ilegale din cantoanele pe care le gestionau.
Vasile Rotaru a mai fost o dată demis, în 2017, dar a revenit în funcție după ce a atacat ordinul de disponibilizare în instanța de judecată. Pădurarul a fost reprezentat în acest proces de către avocatul Alexandru Macar, fiul președintelui Judecătoriei Hâncești.
În aceeași perioadă a fost verificat și cantonul care a fost gestionat, până la finalul lunii decembrie 2020, de către Gheorghe Buhnă. Acolo însă s-au depistat doar 10 metri cubi de lemn care ar fi fost tăiați ilegal.
Promisiunea șefului Moldsilva: „Dacă am vorbit… Eu nu-ți dau vorbe-n aer”
Istoria familiei Buhnă ar părea una de succes. Au vorbit în public despre tăierile ilegale de pădure, iar șeful Ocolului Silvic Bujor și doi pădurari au fost demiși. Doar că realitatea e diferită. Deși același control a arătat că în cantonul supravegheat de Gheorghe Buhnă și anterior de tatăl său au fost descoperiți doar câțiva copaci care ar fi fost tăiați ilegal, Gheorghe Buhnă nu a fost repus în funcție, cu toate că a avut promisiuni în acest sens chiar de la Dumitru Cojocaru, șeful Moldsilva, care l-a telefonat de mai multe ori.
Într-o discuție dintre Gheorghe Buhnă și Dumitru Cojocaru din luna ianuarie 2021, șeful Moldsilva îi promitea tânărului pădurar că toți cei implicați în furtul de lemne vor fi pedepsiți, iar el va fi repus în funcție.
Gheorghe Buhnă: Ce am vrut să vă întreb: până la urmă am să pot intra să pot duce dinastia până la urmă sau…?Dumitru Cojocaru: Numaidecât. Care-i problema? Dacă am vorbit… Eu nu-ți dau vorbe-n aer.
Gh. B.: Pur și simplu, acum, în trei ore, am găsit 270 de cioate. Vă dați seama? Dar acolo, dacă vom mai lucra o săptămână de zile, acolo o să se ridice la mii de cioate.
D. C.: Mii poate n-or fi, dar câte vor fi – pe toate au să le plătească.
Gh. B.: Plătite și trebuie să răspundă. Una e să plătești, că de plătit nu li-i greu, că au bani să plătească, dar ei trebuie să răspundă.
D.C.: Nu, nu, o să plătească și o să-i dăm afară. Pentru așa ceva… O să dăm materialele la Procuratură. Eu mâine am să mă leg cu procurorul raionului, totul o să punem la… O să le sară papucii. Eu le-am strâns anul ăsta șurubul la mulți, dar vezi că aici e oleacă mai depărtișor și nu mi-a dat nimeni niciun semnal. Să nu vă temeți de nimic, dar nu trebuie să umblați așa… V-am spus că noi le scoatem la capăt împreună cu d-stră.
„Dacă vrei să te punem înapoi, o să trebuiască să faci public ceva…”. „Să-mi cer scuze public de la dânsul”
Asemenea promisiuni se făceau periodic în cadrul discuțiilor dintre șeful Moldsilva și Gheorghe Buhnă. „Totul o să rezolvăm. Tu nu te trivoji (nu-ţi face griji, n.r.). Eu am să mă ocup de capul lor. O să le sară păduchii de la toți… O să plângă, o să șadă la dubală toți. Toți au să șadă”, îi zicea Cojocaru lui Buhnă, într-o altă discuție din aceeași perioadă.
Ulterior însă, directorul Moldsilva și-a nuanțat promisiunile.
„După ce am făcut public, am fost apelat de multe ori de dl Cojocaru Dumitru, directorul general al Moldsilva. El îmi promitea că voi fi pus înapoi în serviciu, să fiu liniștit, să nu dau în judecată ordinul prin care am fost eliberat, chipurile, că am avut 5 cioate tăiate ilicit. Eu l-am ascultat, doar că au trecut o grămada luni… Eu am fost acum vreo săptămână la dânsul (discuția a fost filmată la 15 martie 2021, n.r.), că el m-o chemat. Mă gândeam că o să mă pună înapoi. El a zis: „Dacă vrei să te punem înapoi, o să trebuiască să faci public ceva…”. „Să-mi cer scuze public de la dânsul, chipurile, că i-am murdărit imaginea. Dar eu lui imaginea nu i-am murdărit-o, am arătat ce se face în pădure”, povestește Gheorghe Buhnă, nedumerit că lucrurile nu s-au schimbat prea mult după ce și-a asumat curajul de a ieși în public și a vorbi despre hoții de lemne.
„Schemele care au fost, el le duce mai departe”
„Maistrul care a fost în cârdășie cu toate tăierile astea și cu toți pădurarii aceștia care au fost demiși din funcție, și cu Valeriu Merzâncu, el lucrează mai departe. Schemele care au fost, el le duce mai departe. Am fost chemat doar de poliție, chipurile, să dau mărturii cum au fost tăiați copacii aceștia sau dacă am văzut ceva. Doar atât. În orice caz, băieții care au fost prinși cu cantitatea asta de arbori, ei nu au pățit nimic. Ei stau liniștiți, nici nu vor să plătească sumele care s-au grămădit, fiindcă ei nu recunosc”, descrie Gheorghe Buhnă situația la cinci luni și jumătate după ce a deconspirat hoții de lemne.
După ce a fost depus denunțul la organele de drept în privința ilegalităților, Gheorghe Buhnă a fost chemat la audieri, unde a fost întrebat dacă a văzut cine și cum a tăiat ilegal pădurea. Dosarul penal nu are însă o finalitate.
„Toată viața mea am trăit în pădure, cu gândul să rămân în pădure mai departe, cum au fost părinții mei, bunelul meu, străbunelul meu. Dar, cu bandiții care sunt acum la putere nu poți să… Oamenii cumsecade nu pot să fie în funcție. Dacă eu făceam ca pădurarii, care majoritatea taie, vând și dau bani la organele competente, da, eu aveam să lucrez mai departe și tot normal avea să fie”, este sigur Gheorghe Buhnă.
Fiul președintelui judecătoriei – tot el, nașul fiicei persoanei pe care o reprezintă în procesul din instanța condusă de tatăl său
Dacă revenirea lui Gheorghe Buhnă în silvicultură pare un proces anevoios, în cazul lui Valeriu Merzâncu, demis pentru că nu și-a îndeplinit corect atribuțiile de serviciu, revenirea în funcție pare o realitate tot mai probabilă. Acesta a atacat în instanță ordinul prin care a fost demis, cerând să fie restabilit.
Litigiul este examinat la Judecătoria Hâncești, hotărârea urmând să fie pronunțată la mijlocul lunii iunie. Valeriu Merzâncu nu a participat la nicio ședință de judecată, cererea sa de repunere în funcție fiind examinată în lipsă. El este reprezentat în proces de către avocatul Alexandru Macar, fiul președintelui Judecătoriei Hâncești, Mihail Macar.
Alexandru Macar este și nașul de cununie al fiicei lui Valeriu Merzâncu – Doina Merzâncu-Buță, care activează în calitate de asistentă judiciară la Judecătoria Chișinău și aspiră la o funcție de judecătoare. Avocatul a cerut ca Valeriu Merzâncu să fie repus în funcție, pe motiv că ar fi fost demis de către Moldsilva și nu de către Întreprinderea Hâncești-Silva, cea care l-a angajat.
După ședința de vineri, 21 mai, care a avut loc cu o săptămână înainte de pronunțarea hotărârii, Alexandru Macar și reprezentanta Moldsilva, Ana Fratea, au avut un schimb de replici în contradictoriu despre mersul ședinței de judecată.
Alexandru Macar: A fost încercare de a încălca prevederile articolului 119.
Ana Fratea: Prin ce a fost încălcat?
Alexandru Macar: Prin prezentarea vicioasă a unor înscrisuri, care nu mi-au fost acordate mie, nici părții reclamante.
Ana Fratea: Reclamantul le deținea din momentul în care a dat explicații….
Alexandru Macar: Legea este una pentru toți. Dacă ați chemat presa, înseamnă că legea trebuie să fie una pentru toți.
Ana Fratea: Nimeni nu a chemat presa. Presa s-a sesizat de când a fost plângerea depusă de către dl Buhnă.
Alexandru Macar: Eu mă bucur. Să vadă toate ilegalitățile făcute de Agenția Moldsilva.
Ana Fratea: Nu, Agenția Moldsilva trebuie să tacă la cauzarea unui prejudiciu de 680 de mii de lei.
Alexandru Macar: Nu trebuie să tacă, trebuie să pedepsească persoanele responsabile.
Ana Fratea: Corect.
„Astea-s interesele mele de serviciu, nu pot să vă spun”
Ana Fratea, reprezentanta Agenției Moldsilva, nu cunoștea, după ședința de judecată din 21 mai 2021, despre legăturile dintre Valeriu Merzâncu și familia avocatului său, Alexandru Macar. Și-a creat însă deja impresia că judecătorul nu ar fi fost imparțial.
ZdG: Cunoașteți că dl Macar Alexandru este fiul președintelui Judecătoriei Hâncești, iar dl Macar este nașul fiicei dlui Merzâncu?
Ana Fratea: Nu, noi nu am cunoscut despre faptul dat…. Este un foarte mare motiv și deja din unele acțiuni a judecătorului se denotă mai puțină imparțialitate între participanții la proces.
Cu doar o oră și jumătate înainte de ședința de judecată în care i-a reprezentat interesele lui Valeriu Merzâncu, avocatul Alexandru Macar nega că l-ar cunoaște pe acesta. El nega și faptul că este nașul fiicei lui Merzâncu, chiar dacă ZdG deține dovezi care demonstrează acest fapt.
ZdG: Sunteți, prin afinitate, rudă cu dl Merzâncu?
Alexandru Macar: Nu.
ZdG: Sunteți nașul fiicei sale?
Alexandru Macar: Nu.
ZdG: Valeriu Merzâncu.
Alexandru Macar: Valeriu Merzâncu. Nu cunosc.
ZdG: Nu-l cunoașteți?
Alexandru Macar: Nu-l cunosc.
ZdG: Nu-l cunoașteți pe el?
Alexandru Macar: Îl….Merzâncu Valeriu? Eu am alt Merzâncu, client.
ZdG: Alt Merzâncu, Mihail, dar pe Valeriu nu-l cunoașteți?
Alexandru Macar: Așa, parțial îl cunosc.
ZdG: Nu l-ați apărat niciodată!? Nu i-ați reprezentat interesele?
Alexandru Macar: Astea-s interesele mele de serviciu, nu pot să vă spun. Astea-s interese de avocat, corect? Eu am secret profesional.
„Eu nu mă ascund absolut de nimic, ca să știți”
Peste o oră și jumătate de la această discuție, Alexandru Macar s-a prezentat la ședința de judecată de la Judecătoria Hâncești chiar în calitate de avocat al lui Valeriu Merzâncu, în procesul în care acesta solicită repunerea în funcție. Deși a anunțat inițial că „oferă un interviu”, ulterior Alexandru Macar s-a eschivat.
El și-a schimbat declarațiile, spunând că nu a zis că nu-l cunoaște pe Valeriu Merzâncu. „V-am spus că nu pot să dau numele persoanelor cu care activez. Asta e secret profesional. Dacă persoana îmi permite și dacă persoana își dorește, ea dă denumirea, dacă nu, nu. Asta îmi interzice legea cu privire la avocatură”.
L-am întrebat pe avocat dacă i se pare etic să participe la ședințele de judecată în instanța condusă de tatăl său, ținând cont și de faptul că este în relații de afinitate cu clientul său. „Eu nu mă ascund absolut de nimic, ca să știți. Este Comisia de Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților și Inspecția Judiciară. Că, de exemplu, eu nu știu cine-i președintele judecății, să zicem al Curții Supreme de Justiție. Ce el nu are voie să participe la ședințe? Fiecare judecător este independent și inamovibil și are dreptul să examineze cauze. Dacă se simte lezat în careva… , dânsul se abținea de la examinarea cauzei, corect?”, s-a apărat avocatul.
Surprins de ZdG în fața casei sale din Hâncești, Mihail Macar, președintele Judecătoriei Hâncești, ne-a zis că nu l-ar cunoaște pe Valeriu Merzâncu. Mihail și Alexandru Macar sunt vizați și în declarațiile pădurarului Vasile Frunză, care a povestit că, la solicitarea șefului Ocolului Silvic Bobeica, a dus lemn la casa familiei Macar din orașul Hâncești.
Afacerile cu lemn ale familiei șefului Ocolului Silvic Bujor
Valeriu Merzâncu activează în domeniul forestier de peste 30 de ani, fiind practic în toată această perioadă șeful Ocolului Silvic Bujor, instituție care are în gestiune nu mai puțin de 5,3 mii de hectare de pădure. Fratele acestuia, Mihail Merzâncu, și el pădurar, este acum primar al comunei Cotul Morii din partea Partidului Socialiștilor din R. Moldova, formațiune care l-a promovat în funcție pe actualul director al Agenției „Moldsilva”, Dumitru Cojocaru.
ZdG a constatat că, în același timp cu rolul de apărător al pădurii atribuit prin lege lui Valeriu Merzâncu, familia acestuia și-a construit de-a lungul anilor adevărate afaceri care au ca materie primă lemnul din pădurile Moldovei.
Soția acestuia, Maria Merzâncu, este fondatoare și administratoare la compania „Dorin” SRL, firmă care gestionează un atelier de prelucrare a lemnului în satul Bujor. În 2013, pentru dezvoltarea afacerii, firma a obținut și bani de la stat – 200 de mii de lei prin intermediul programului „Pare 1+1” pentru producerea brichetelor.
E un program de stat care susține revenirea acasă și investițiile în R. Moldova a persoanelor plecate anterior din țară, prin alocarea banilor din bugetul de stat, proporțional cu investițiile persoanei care decide să-și deschidă o afacere în R. Moldova.
Dorina, care aspiră la funcția de judecătoare, are în proprietate aproape cinci hectare de terenuri agricole. Ea mai declară că deține, din 2019, în posesie și folosință, un automobil Nissan Qashqai fabricat în 2019, valoarea căruia ajunge la 25,9 de mii de euro. În anul în care a procurat mașina, împreună cu soțul ei, Andrian Buță, au contractat și un credit în valoare de 15 mii de euro, scadent în 2024. În declarația de avere și interese pentru anul 2019, asistenta judiciară a declarat că a obținut în urma celebrării căsătoriei nu mai puțin de 53,2 de mii de euro, adică peste un milion de lei.
„Înăuntru nu se poate de filmat. Filmați afară”
Ajuns în familia Merzâncu, și Andrian Buță s-a lansat în afaceri cu lemn. În 2018, acesta a fondat firma „Grand Strategic Trade” care gestionează acum un atelier de prelucrare a lemnului la intrarea în satul Leușeni, foarte aproape de traseul care duce spre vama cu același nume. Clădirile sunt înregistrate pe numele lui Andrian Buță, fiind procurate în 2014
Compania produce și comercializează paleți, inclusiv prin intermediul site-urilor de anunțuri. „La moment, în stoc sunt două dimensiuni standard: 80 pe 1 metru 20 și un 1 metru pe 1 metru 20. Însă noi facem toate mărimile. La comandă facem orice dimensiuni”, ne-a zis Andrian Buță, într-o discuție telefonică după ce l-am apelat la numărul de telefon indicat într-un anunț. „Cele de 80 pe 1 metru 20 costă 85 de lei în raza Chișinăului, adus acasă, TVA inclus. De palete noi vorbim, nu de „băușnic” (la mâna a doua, n.r.)”, ne-a transmis acesta.
La sfârșitul lunii martie, pe teritoriul unității de prelucrare a lemnului din satul Leușeni erau depozitate zeci de trunchiuri groase de copaci, iar sunetul ferăstrăului se auzea până în localitate.
Am intrat pe teritoriu pentru a discuta cu administratorul afacerii, Andrian Buță, încercând să aflăm de unde a fost adusă materia primă care-i alimentează afacerea și care este legătura socrului său cu acest business. Doar că, văzându-ne că am intrat, acesta ne-a condus spre poartă, evitând să poarte discuția în incinta unității de prelucrare a lemnului.
ZdG: Bună ziua. Eu sunt jurnalist la ZdG… Noi scriem un articol despre lemne, despre păduri, despre tăieri. Dvs. sunteți dl Buță? Puteți să-mi spuneți de unde ați adus lemnul ăsta?
Andrian Buță: Poftim?
ZdG: Lemnul ăsta de unde l-ați adus și dacă aveți documente?
Andrian Buță: Da, dacă se poate, ieșiți…. Și normal că este tot.
ZdG: Puteți să ne arătați?
Andrian Buță: Dl, dl, vă rog. Vorbim după….
Când a văzut că încercăm să filmăm, ne-a cerut să ieșim de pe teritoriu, a încuiat poarta și le-a făcut semn angajaților să oprească procesul de fabricare a paleților, fiind închis inclusiv accesul în clădirea din interiorul unității.
ZdG: De ce mi-ați închis poarta așa? E secret să filmăm aici sau ce?
Andrian Buță: Păi, înăuntru nu se poate de filmat. Filmați afară.
ZdG: De ce nu se poate? De ce le faceți semn să se ducă? Dl Buță, aveți ceva de ascuns sau ce?
Andrian Buță: N-am de ascuns.
ZdG: Păi, de ce le spuneți să închidă poarta, iată băieții s-au dus care lucrează aici… Transparent sunteți, nu? Nu aveți ceva de ascuns?
Andrian Buță: Nu am nimic de ascuns.
„Eu aș fi așa de prost să merg la chestiile astea?”
Peste aproximativ o oră, am revenit la această locație. De această dată, Andrian Buță era la poartă și discuta cu Dorin Merzâncu, cumnatul său, fiul lui Valeriu Merzâncu. Dorin este angajat în calitate de maistru-pădurar în Ocolul Silvic Bujor condus până de curând de tatăl său.
Auzind începutul discuției cu Andrian Buță, acesta l-a îndemnat pe cumnatul său, folosind cuvinte necenzurate, să nu discute cu noi. Ulterior a urcat în mașină și a pornit, îndreptând automobilul spre reporterul ZdG.
Ulterior, Andrian Buță a evitat să ne spună cine este persoana cu care a discutat pe teritoriul unității de prelucrare a lemnului, care a încercat să ne intimideze pentru că „nu ar fi frumos din partea mea. E o persoană din sat”, a spus Buță, evitând să menționeze că era, de fapt, cumnatul său, originar din satul Bujor.
Andrian Buță a refuzat să fie filmat și să ne arate documentele privind proveniența lemnului de pe teritoriul întreprinderii pe care o gestionează. A afirmat însă că are toate documentele în regulă, iar lemnul ar fi fost cumpărat legal. „Tot absolut, pe plan, respect întocmai. Nimic absolut nu încalc și cu nimic absolut. Fiindcă eu nu-s un moșneag de 100 de ani care să nu cunoască ce trebuie să aibă o întreprindere și ce nu trebuie să aibă”.
Andrian Buță: Cum pot să existe în ziua de azi, când internetul duduie de lemn și de una, de alta, lucruri ilegale. Eu aș fi așa de prost să merg la chestiile astea?
ZdG: Iată, lemnul ăsta, puteți să ni-l arătați că este marcat tot și este cumpărat pe factură…
Andrian Buță: Păi… îîîîmmm. Este contabilitate, care nu-i aici pe loc. Sunt organe competente. Este factură. În baza la factură este contabilitatea, în baza la contabilitate. Adică sunt proceduri. Eu nu-s contabil ca să vă aduc acuma…
ZdG: Arătați-ne că lemnul ăsta este marcat, că l-ați adus pe factură în data cutare.
Andrian Buță: Dvs. ca ce?
ZdG: Noi suntem jurnaliști și facem un articol.
Andrian Buță: „Cista” (pur şi simplu, n.r.) unui jurnalist să-i arăt chestia asta?
ZdG: Păi, da. Haideți să chemăm… pe cine? Inspecția Ecologică, de exemplu, să vină să verifice. Vreți?
Andrian Buță: Eu nu știu. Chemați pe cine vreți, numai persoana să fie competentă, care cunoaște lucrurile astea. Nu jurnalistul să vină. Dar poate acuș o să mă întrebați persoane care lucrează înăuntru cine-s.
La final, Andrian Buță a precizat că a fost plecat din țară, în SUA, și că „ce vedeți aici, un leu nimeni nu mi-a dat, tot absolut din banul… Duceți-vă și întrebați în sat cine-s eu ca atare și o să vă spună…”.
Văzând că-l filmăm, acesta și-a scos telefonul și ne-a fotografiat. „Eu v-am făcut o poză cum dvs. mi-ați făcut mie. Și atât”, și-a argumentat acesta decizia.
„De ce filmezi? Vrei cineva să-ți dea într-o zi cu un lom în cap?”
Dorin Merzâncu, cumnatul său, nu a plecat însă prea departe. La volanul unui automobil Dacia Duster, acesta ne-a așteptat la ieșirea din satul Leușeni și ne-a urmărit câțiva kilometri, până spre intersecția care duce spre satul Bujor, acolo unde locuiește familia Merzâncu și unde gestionează o altă unitate de prelucrare a lemnului.
Ne-a urmărit mai apoi și în sat, inclusiv atunci când filmam sediul Ocolului Silvic din localitate și unitatea de prelucrare a lemnului gestionată de familia sa.
În timp ce încercam să-l găsim pe șeful Ocolului Silvic Bujor, Dorin Merzâncu a oprit în fața instituției și ne-a amenințat: „De ce filmezi? Vrei cineva să-ți dea într-o zi cu un lom (rangă, n.r.) în cap?”.
Apoi a plecat, continuând însă să ne urmărească până în momentul în care am părăsit localitatea.
La sediul Ocolului Silvic Bujor nu am găsit pe nimeni, ușa fiind încuiată. Instituția se află la câțiva zeci de metri de locuința familiei Merzâncu. Contactat telefonic în timp ce ne apropiam de satul Bujor, Valeriu Merzâncu ne-a transmis că nu dorește să discute cu noi.
ZdG: Noi vrem să vorbim cu dvs.
Valeriu Merzâncu: Scuzați, nu. Nu am nevoie.
„Acum oamenii îs veniți mai mult la pădure ca să-și facă averi și să fure pădurile”
În urmă cu câțiva ani, tot din cauza neînțelegerilor cu Valeriu Merzâncu, un alt pădurar din familia Buhnă a fost nevoit să renunțe la silvicultură. Acum, bărbatul deplânge soarta pădurilor din Moldova.
„Eu nu am lipsit de la lucru, dar ei m-au dat afară pentru că am lipsit patru ore consecutiv și m-au dat afară pe lipsă de la lucru. M-au dat afară pentru că dacă eu le duceam atunci vreo 3 mii de euro, eu lucram și azi. Dar eu nu-s omul cela care să smulg pădurea să le duc lor bani. După ce am plecat de la pădure, am fost în Italia la lucru ca să-mi susțin familia. Am fost la cules mere și acum am fost la cânepă, în loc să stăm acasă ca să lucrăm cu nepoții sau să ne mândrim cu ceva, cu ce rămâne din urma noastră, dar pe noi aici ne pune să furăm și să distrugem natura”, povestește fostul pădurar, Ion Buhnă.
„Acum, în pădure nu-s oameni care să țină la pădure, care să sădească, să crească pădurea. Acum oamenii îs veniți mai mult la pădure ca să-și facă averi și să fure pădurile, să le rărească”, acuză fostul pădurar Ion Buhnă.
Timp de câteva luni, ZdG a documentat cum se fură lemnul din pădurile Moldovei, cum (nu) sunt pedepsiți cei implicați în acest proces, cum sunt disponibilizați, după care revin în funcții grație unor relații pe care le au în lumea politică sau în justiție. Am descoperit un sistem în care șefii sunt numiți sau subordonați politic, unii dintre ei neavând studii în domeniu, iar cei care încearcă să muncească onest sunt îndepărtați. Pădurea statului a devenit, pentru mulți dintre cei care trebuie să aibă grijă de ea, o afacere privată. Documentarea jurnalistică de câteva luni ar permite scrierea unei cărți. Ne-am limitat însă la publicarea unor istorii care demonstrează cel mai bine realitatea dintr-un sistem în care corupția a devenit un stil de viață.
Citiți prima parte a anchetei despre Hoții de păduri.
