Economia neobservată a R. Moldova care, anual, sărăcește bugetul cu 1 MILIARD de euro
Anual, din bugetul R. Moldova dispare câte un miliard de euro, adică echivalentul a circa 20 de miliarde de lei. Acestea sunt venituri ascunse intenționat de ochii autorităților fiscale, prin evaziune fiscală, salarii în plic, subraportarea veniturilor sau informații eronate în declarațiile agenților economici.
Economia subterană, cunoscută și sub numele de economie informală sau gri, chiar dacă e ascunsă de ochii FISC-ului, în realitate constituie a patra parte din întreaga economie a R. Moldova.
Actorii implicați în ocolirea impozitelor sunt dificil de identificat, însă Ziarul de Gardă a reușit să documenteze câteva direcții în care se sfidează cadrul fiscal, prin eschivarea de la achitarea impozitelor și contribuțiilor datorate bugetului.
Apartamente „subevaluate” în contractul de vânzare – cumpărare
Portițe care fac regimul fiscal inechitabil și alimentează evaziunea fiscală sunt multe. Printre ele este și subevaluarea bunurilor mobile și imobile în procesul de vânzare – cumpărare. Pentru a vedea dacă în domeniul imobiliar se practică micșorarea valorii bunurilor imobile, asta fiind, de fapt, evaziune fiscală, am făcut un experiment.
Am ales trei agenții imobiliare – „Proimobil”, „Okay Imobil” și „Acces Imobil”. Am identificat câteva apartamente disponibile spre vânzare, pe care am pretins că dorim să le procurăm, iar ulterior am telefonat agenții imobiliari, care vindeau respectivele locuințe. Un agent al companiei „Pro Imobil” ne-a spus că „au trecut timpurile” când în contract se indica o sumă mai mică decât prețul imobilului. Unul dintre colegii săi însă a admis că, din experiența lui, astfel de șmecherii se practică destul de des.
Reporteră: Eu aș vrea ca în contractul de vânzare – cumpărare să nu includem toată suma. Este posibil asta?
Agent imobiliar: Discutăm cu proprietarul și…da. Nu cred că este o problemă.
Reporteră: Totul depinde de proprietar, da?
Agent imobiliar: Da, sigur. Hotărâți d-voastră și el.
Reporteră: De obicei, cred că se găsesc proprietari care vin în întâmpinare, căci și ei trebuie să plătească niște taxe.
Agent imobiliar: Da, vă spun. Din experiența mea, știu că nu este o problemă. Mai des este o problemă să includă toată suma. Dar cu o sumă mai mică nu este o problemă.
„Eu trebuie să recomand toată suma, ce se întâmplă după, eu nu știu”
Agentul imobiliar al companiei „Acces Imobil”, pe care reporterul ZdG l-a contactat, a confirmat că înțelegerea trebuie făcută cu proprietarul apartamentului. „Trebuie să ne întâlnim cu proprietarul și să discutăm despre asta. Nu noi decidem”, ne-a spus el. Și agentul imobiliar al companiei „Okay Imobil” ne-a spus că în acte poate fi indicată o sumă mai mică, însă obligația lui și a notarului este de a recomanda includerea sumei complete în acte.
„Totul depinde de proprietar. Cu el trebuie să vorbiți. Eu nici nu trebuie să știu de acest moment. Eu, notarul trebuie să recomandăm includerea întregii sume. Eu trebuie să recomand toată suma, ce se întâmplă după, eu nu știu”, ne-a spus agentul imobiliar.
Notar: Dacă vrei garanții, trebuie să fii corect și să indici prețul real
Notara Lilia Chirtoacă, președinta Camerei Notariale din Moldova, spune că, de regulă, subevaluarea bunurilor imobile se face din dorința vânzătorului de a nu achita impozite, dar și la inițiativa cumpărătorului, în cazul în care acesta nu deține dovezi privind proveniența banilor.
„Diminuarea prețului mereu duce la încălcarea obligațiilor în domeniul prevenirii și spălării banilor. Sunt cazuri de tranzacții suspecte, pe care notarii sunt obligați să le raporteze. Cumpărătorul trebuie să înțeleagă că dacă a acceptat să nu fie indicat prețul real, el nu își garantează banii. Dacă vrei garanții, trebuie să fii corect și să indici. Fenomenul diminuării prețului trebuie ținut sub control, cu implicarea Serviciului Fiscal de Stat, limitarea numerarului, cu implicarea notarilor și avocaților. Cumpărătorul trebuie să înțeleagă că dacă a acceptat să nu fie indicat prețul real, el nu își garantează banii. Dacă vrei garanții, trebuie să fii corect și să indici prețul real”, a spus Lilia Chirtoacă.
Mașini de lux, „vândute” ieftin
Fenomenul evaziunii fiscale, care alimentează economia tenebră, este pe larg răspândit și la procurarea automobilelor, atunci când contractul de vânzare – cumpărare este completat cu date eronate. De asta s-a convins reporterul ZdG care și-a exprimat intenția de a cumpăra un automobil de model BMW, fabricat în 2014, identificat într-un parc auto din Chișinău. Prețul mașinii – 24.500 de euro sau echivalentul a circa 489 de mii de lei.
Sub pretextul că vrem să nu ne afișăm în acte cu achiziții care depășesc venitul lunar, am întrebat dacă putem indica o sumă mai mică, departe de cea reală pentru care se vinde, de fapt, mașina. Vânzătorii a acceptat cu lejeritate ideea.
Vânzător: D-voastră cum doriți, să fie totul indicat sau mai puțin?
Reporteră: Ne gândim să fie cât mai puțin, dar totodată să fie și în cadrul legal, pentru că nu putem pune 4 mii (de euro – n.r.).
Vânzător: Sigur. Scriem, de exemplu, 240 de mii (de lei – n.r.) sau 300 de mii (de lei – n.r.). D-voastră o să hotărâți care anume. Așa nici taxa de lux nu o achitați, care acum oleacă te cam îndoaie. Scriem ca să fie și vouă mai bine, și nouă mai bine.
Reporteră: Taxa de lux cât e și cum se aplică?
Vânzător: Peste 500 de mii (de lei – n.r.).
Același vânzător ne-a dat asigurări însă că în contract poate fi inclusă suma completă, dacă asta dorim.
„Nu e o problemă. Se hotărăște”
Am mers într-un alt parc auto din capitală, iar acolo ne-am arătat interesați de un automobil Audi, care se vinde cu 49 de mii de euro. La fel ca și în primul caz, vânzătorul a confirmat că în contractul de vânzare – cumpărare al automobilului poate fi indicată o sumă mai mică.
Reporteră: Noi căutăm un automobil pentru tata, care este funcționar public și acum mai aproape de adevăr ar fi…
Vânzător: O sumă mai mică.
Reporteră: O sumă mai mică, da.
Vânzător: Nu e o problemă. Se hotărăște.
În 2021, Serviciul Fiscal de Stat a constatat, prin întocmirea proceselor-verbale de constatare a infracțiunilor, 177 cazuri de infracțiuni ca rezultat al diminuării impozitelor.
Piețele – principalul motor al economiei subterane
Experții economici susțin că piețele și deținătorii de patente sunt principalul motor al economiei informale, pentru că generează cei mai mulți bani în numerar, iar numerarul este „sângele” acestei economii.
Reporterul ZdG a făcut un experiment și a mers la Piața Centrală din Chișinău. Am ales să monitorizăm dacă vânzătorii, pe gheretele cărora este la vedere atenționarea „Cere bonul de casă”, se conformează legislației și eliberează bonul.
Am urmărit de la distanță cum sunt vândute produse alimentare și de uz casnic, fructe, legume, detergenți, dulciuri, pește și produse de mare. Toți vânzătorii aflați în vizorul nostru nu au eliberat niciun bon de casă în timpul monitorizării. Asta înseamnă că banii cumpărătorilor, deși încasați în numele statului, au ajuns direct în buzunarele comercianților, nu înainte ca acesta să se asigure că prețul plătit conține TVA-ul, alte taxe și impozite.
„Faceți o cumpărătură și eu am să vă dau bon de casă” sau „Rândul e mare și nu am reușit să dau bon”
Am urmărit preț de câteva minute cum sunt vândute produse de patiserie și cofetărie ale companiei „Bucuria”. Vânzătoarea nu a tăiat niciun bon de casă, iar la întrebarea noastră de ce face asta femeia ne-a recomandat să facem cumpărături și ne va da bon.
Reporteră: De ce nu dați bonuri de casă? Căci trebuie să dați.
Vânzătoare: Cui?
Reporteră: Cumpărătorilor.
Vânzătoare: Faceți o cumpărătură și eu am să vă dau bon de casă.
Reporteră: Mie o să mi-l dați pentru că am venit cu camera. Dar oamenilor nu-l dați.
O altă vânzătoare care nu a eliberat niciun bon de casă, cât timp am stat cu ochii pe ea, ne-a asigurat că la mijloc ar fi o eroare.
Reporteră: Tocmai v-am filmat cum nu dădeați. Dați doar când cer cumpărătorii?
Vânzătoare: Da. Dau când cer ei. Dau bonurile des. Acum cred că eu m-am încurcat. Rândul e mare și nu am reușit să dau bon.
„Aici este imposibil cu bon”
Dacă firmele înregistrate oficial, care activează în Piața Centrală, sunt obligate să elibereze bonuri de casă, prevederea nu este valabilă și pentru patentarii sau precupeții care, pentru a-și vinde marfa, cumpără zilnic locul meselor din piață.
Vânzătoarea unei tarabe cu legume ne-a spus că zi de zi achită câte 12 lei pentru masa pe care își expune marfa. Femeia este producătoare, dar, pentru a-și acoperi cheltuielile, cumpără marfă de la alți producători, apoi o vinde. Pentru așa gen de activitate, nici vorbă să elibereze bon de casă.
„Aici este imposibil cu bon. Trebuie aparat de casă. Eu azi termin (munca – n.r.) și mă duc de aici (de la această masă – n.r.). Mâine vin la amiază. Aici nu se face așa. Încărcați de glod, dacă plouă e vai de marfă și de noi. În încăpere, acolo unde totul e frumos, îi dai omului bonul, dar aici am vândut eu, am terminat, mă duc, apoi vine altă babă cu mărar, alta vine cu pătrunjel. De un loc de acesta se folosesc mulți, dacă merge piața. Dacă nu, stăm noi până ne saturăm”, ne-a mărturisit femeia.
Adrian Lupuşor: Problema economiei informale nu poate fi soluționată fără rezolvarea problemei patentelor.
Directorul executiv al „Expert-Grup” susține că piețele și deținătorii de patente sunt principalul motor al economiei informale, iar problema economiei informale nu poate fi soluționată fără rezolvarea problemei patentelor.
„Piața Centrală și, în general, alte piețe sunt principala sursă de numerar în economie, iar numerarul este sângele economiei informale. Patenta a fost concepută pentru comercianți mici, pentru business de familie, pentru cei care vând pentru a supraviețui, nu pentru cei care vând pentru a face mulți bani, pentru a face business. Dar mulți au abuzat și, drept rezultat, avem situația în care în piețe majoritatea sunt deținători de patente. Este o formă de abuz a cadrului legal și această problemă trebuie soluționată în mod prioritar”, spune Adrian Lupuşor.
Case de schimb valutar care se împotrivesc impozitării
Per total, principiul general de lucru cu schemele de evaziune fiscală, cu ajutorul casei de marcat, inclusiv și în cazul lipsei emiterii de bon fiscal, constă în faptul că nu veți primi bonul fiscal, dacă nu îl veți solicita. Dincolo de piețe, o situație similară este prezentă și la casele de schimb valutar. ZdG a realizat un experiment și a identificat case de schimb valutar care se împotrivesc impozitării.
Am schimbat valută străină la cinci case de schimb valutar din centrul Chișinăului. La una dintre ele am primit în lei echivalentul a 50 de euro, nu însă și bonul de casă. Am așteptat preț de câteva secunde, iar apoi am întrebat casiera dacă îmi dă bon fiscal. Vizibil deranjată de solicitarea mea, femeia mi-a întins bonul, dar a refuzat să ne spună de ce nu l-a emis din start.
La o altă casă de schimb valutar am monitorizat de la distanță cum casiera nu a oferit clienților bonuri fiscale. La întrebarea noastră de ce face asta, femeia ne-a spus că „sistemul s-a blocat pentru câteva minute”.
Codul fiscal prevede că neasigurarea emiterii la aparatul de casă şi de control a bonului de casă de valoarea sumei real încasate/primite se sancționează cu amendă de 5.000 de lei. În R. Moldova este posibil să schimbi bani la un hotel, bancă sau casă de schimb valutar. Ultimul raport al Serviciului de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor arată că la casele de schimb valutar există un risc sporit de spălare a banilor.
Munca „la negru” și salariul în plic
Pe de altă parte, avem şi „micii evazionişti”, reprezentați, conform Biroului Național de Statistică, de cei peste 63 de mii de moldoveni (7,3% din totalul salariaților) care muncesc „la negru”, fără contract de muncă. Pentru a vedea cât de răspândit este fenomenul salariilor în plic, reporterul ZdG a identificat câteva locuri vacante de muncă, din domenii diferite, de pe platforme de anunțuri și a încercat să se angajeze.
Reprezentantul unei întreprinderi din domeniul HoReCa ne-a comunicat că angajarea este oficială, în baza unui contract de muncă, cu salariu de 6-7 mii de lei, însă adaosul salarial, care poate fi de până la 2 mii de lei, nu se impozitează. Un alt angajator, tot din domeniul HoReCa, la fel, ne-a spus că angajările sunt oficiale, însă în contract se va indica un număr de ore mai mic decât 8, chiar dacă oficial se lucrează 8 ore pe zi.
Angajator: Dacă vorbim despre ajutor de chelner, salariul este de 400 de lei. Adică, dacă va fi graficul 3 zile peste 3 sau 2 zile peste 2, pe lună iese la 6 mii de lei. Angajarea este oficială. Și salariul, ne gândim, să fie pe lună achitat sau la mijloc de lună se poate lua avans.
Reporteră:Angajare oficială, ați spus.
Angajator: Da.
Reporteră:Cu contract?
Angajator: Da. Numai că în cazul în care, de exemplu, (angajatul – n.r.) are 16 sau 17 ani, tot se efectuează contract, dar orele de lucru nu sunt 8, dar 6 sau 4, în dependență.
„Ne gândim să angajăm oficial pentru o parte și cealaltă parte o dăm așa, la mână, sau doar la mână”
Iar un alt angajator, care ne-a oferit un salariu de 6 mii de lei pentru postul de menajeră, ne-a spus că ia în calcul achitarea în plic a jumătate din acest salariu sau chiar achitarea completă în plic.
Reporteră:Cred că se poate de făcut cumva, oficial să fie o anumită sumă și restul…
Angajator: Aha, ea vrea să aibă și pensie, respectiv să fie angajată oficial.
Reporteră:Dar aceste 6.000 pe care le propuneți este salariu neoficial?
Angajator: Nu. 6.000 e oficial. De fapt, dacă ar fi oficial, la mână ar fi mai puțin. Ar fi brut salariul. Noi avem o companie în care angajăm. Adică, ei primesc banii pe card. Dar acum, dacă situația e așa că totul s-a scumpit și oamenii nu vor cu așa salariu, ne gândim să dăm cum ați spus: sau angajăm oficial pentru o parte și cealaltă parte o dăm așa, la mână, sau doar la mână.
Un sondaj de opinie realizat de organizația „Expert-Grup”, la comanda Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, arată că fiecare a 5-a companie din R. Moldova face evaziune fiscală, iar una din trei dă salariile în plic.
„Sunt bani care puteau fi redirecționați pentru pensii și prestații sociale”
Directorul executiv al „Expert-Grup” este de părere că un factor fundamental care explică nivelul înalt al economiei informale este nivelul scăzut al moralității fiscale.
„Oamenii nu înțeleg riscurile salariilor în plic, nu înțeleg riscurile evaziunii fiscale și nu leagă problema sărăciei populației cu problema evaziunii fiscale, dar legătură este directă, deoarece bugetul de stat nu încasează circa un miliard de euro în fiecare an, în rezultatul activităților economice informale. Sunt bani care puteau fi redirecționați pentru pensii și prestații sociale”, spune Adrian Lupușor.
Directoarea SFS: Încercăm să mergem preponderent ca prioritate zero acolo unde evaziunea este mai mare
Rozalina Albu, directoarea Serviciului Fiscal de Stat (SFS), spune că instituția pe care o conduce stabilește planuri de conformare, în funcție de riscurile pe care anual le identifică, prioritatea zero fiind acolo unde evaziunea este mai mare.
„În activitatea Serviciului Fiscal, ținând cont că numărul de persoane nu este nelimitat și noi nu putem merge după fiecare bon de plată sau după fiecare salariat care a decis să lucreze „la negru„ sau „la sur” sau printr-o diferită formă nu își face achitările, abordăm întrebările de acest gen mai mult sub forme de programe, în complex. Nu mergem cu pârghii coercitive, prin care neapărat trebuie să mergi și să aplici o amendă sau sancțiune. Dar, cu persoanele care au un alt nivel de venit și observăm că nivelul de evaziune este mult mai mare, se merge pe control fiscal, iar aici se lucrează cu altfel de pârghii și, pe baza încălcărilor stabilite, consecințele sunt de altă natură. Deci, nu vorbim de o conformare benevolă, ci de una forțată. Per total, ca direcție de activitate, încercăm să mergem preponderent ca prioritate zero acolo unde evaziunea este mai mare. Și aici nu vorbim strict doar de neeliberarea bonului fiscal sau salariu la negru”, a spus directoarea SFS.
În ultimii ani tot mai mulți cititori și promotori ai transparenței au susținut munca echipei ZdG, iar noi am muncit mai mult, investigând și scriind despre corupție.
Ne puteți susține direcționând 
% din impozitul dvs pe venit către Asociația Media Guard, parteneră #ZDG.
Introduceți codul fiscal al organizației, 1010620003744, în căsuța M1 (secțiunea a V-a, facultativă) din Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit – formularul CET18. Mulțumim!
