VIDEO Cum s-a furat miliardul. Detalii din dosarul lui Dorin Drăguțanu, guvernator al BNM în perioada fraudei bancar. „Am intervenit exact la timp pentru a salva sistemul bancar”

Ar fi acționat „în interesul organizației criminale” și „conform planului infracțional”, favorizând grupul criminal condus de Vladimir Plahotniuc din care făcea parte și Ilan Șor, facilitând furtului miliardului din sistemul bancar al R. Moldova. Sunt acuzațiile aduse de către procurori lui Dorin Drăguțanu, Guvernator al Băncii Naționale în perioada 2009-2016, atunci când din sistemul bancar a fost sustras circa un miliard de dolari. 

Ziarul de Gardă a analizat rechizitoriul din dosarul pe numele lui Dorin Drăguțanu și vă arată care au fost implicațiile acestuia în furtul miliardului, potrivit procurorilor. Pe de altă parte, fostul Guvernator spune că nu înțelege de ce este acuzat și crede că „nici procurorii nu au înțeles”.

Fostul Guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BMN) este acuzat de complicitate la escrocherie săvârșită în proporţii deosebit de mari și de spălarea banilor în proporţii deosebit de mari, săvârșită de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală. Învinuirea i-a fost înaintată la 5 martie 2020, urmărirea penală a fost finalizată la 4 iulie 2022, iar dosarul, în care mai era vizat și fostul viceguvernator al BNM, Ion Sturzu, a fost expediat în judecată la 22 septembrie 2022. Ulterior, la 16 martie 2023, dosarul lui Drăguțanu și Sturzu a fost conexat la cauza penală în privința foștilor președinți ai băncilor implicate în fraudă. La aceeași cauză a fost conexat și dosarul unei alte foste viceguvernatoare a BNM, Emma Tăbîrță. 

În rechizitoriul pe dosarul Drăguțanu/Sturzu, analizat de ZdG, este descris pe larg modul cum a fost pregătit terenul pentru comiterea fraudei bancare în perioada premergătoare acesteia, începând din 2011. Această mașinărie a fost executată în mai multe etape, cu susținerea și implicarea conducerii BNM și a lui Drăguțanu personal, după cum susține acuzarea de stat.

Cum a început. Ilan Șor activa în cadrul organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc

În document se menționează că frauda bancară ar fi fost gândită în prima jumătate a anului 2012, când Ilan Șor ar fi decis „crearea unui grup criminal organizat pentru a comite infracțiuni de sustragere a banilor din sistemul bancar din R. Moldova”, cu scopul de „a finanța activitatea infracțională a acestui grup și a organizației criminale conduse de către Vladimir Plahotniuc”. 

În rechizitoriu se mai menționează că Ilan Șor era membru al organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc și avea sarcina de a crea fonduri bănești și de altă natură pentru susținerea activității organizației.

În acest scop, Ilan Șor ar fi decis să obțină controlul efectiv asupra mai multor bănci prin intermediul unor persoane interpuse. Astfel, în perioada lunilor august 2012 – septembrie 2013, el a preluat controlul activității Unibank, Băncii Sociale și Băncii de Economii (BEM), fiind asistat în acest sens de membri ai organelor de conducere ale acestor bănci, de persoane publice și persoane cu funcție de demnitate publică din cadrul instituțiilor statului, inclusiv a instituțiilor de reglementare și supraveghere în domeniul financiar-bancar, mai susține acuzarea de stat. 

Prin decizia lui Drăguțanu, Șor devine președinte al Consiliului BEM

Numele lui Dorin Drăguțanu este menționat pentru prima dată în rechizitoriu în momentul în care Ilan Șor a fost propus la funcția de președinte al Consiliului Băncii de Economii. La 29 aprilie 2014, în aceeași zi în care un membru al Consiliului BNM l-a propus pe Șor la această funcție, Dorin Drăguțanu a eliberat confirmarea în funcție de administrator a lui Ilan Șor. Asta în pofida faptului că viceguvernatorul Marin Moloșag ar fi sesizat faptul că la demers nu erau anexate toate actele necesare, fapt confirmat și de către angajatul BNM responsabil de verificarea actelor și avizarea concluziei, potrivit procurorilor. 

În acel moment, organizația Șor-Plahotniuc deja controla BEM, după ce în 2013  cota statului a fost  diminuată substanțial la 33,3% + o acțiune. 

„Insidown LTD” achiziționează cote de la Victoriabank din bani împrumutați de la alte bănci

În august 2014, compania „Insidown LTD”, înregistrată în Cipru, controlată de Vladimir Plahotniuc, potrivit datelor din rechizitoriu, a început pregătirea actelor pentru a achiziționa o cotă substanțială din acțiunile Victoriabank. Potrivit rechizitoriului, atunci s-au „inițiat comunicări” cu Veaceslav Platon, care controla 38,2 % din acțiunile Victoriabank prin zece companii locale și străine. 

În rechizitoriu se menționează că la 27 august 2014, în zi de sărbătoare și nelucrătoare (Ziua Independenței, n.r.), cu scopul de a realiza așa-numitul „plan infracțional”, Dorin Drăguțanu ar fi chemat-o la sediul BNM pe șefa secției autorizare, Lilia Mîrza, căreia i-ar fi dat indicații să verifice setul de acte depuse de „Insidown LTD” în vederea preluării cotei substanțiale în capitalul social al Victoriabank. Ulterior, și viceguvernatoarea BNM, Emma Tăbîrță, i-ar fi dat indicații Liliei Mîrza să verifice acte suplimentare, dar fără să le înregistreze oficial. 

Compania „Insidown LTD” era reprezentată oficial de trei cetățeni străini, inclusiv de un stomatolog german pe nume Dr. Fisher Geb. Tabash Peter Paul. Compania era reprezentată în R. Moldova de avocații Vitalie Nagacevschi și Fadei Nagacevschi în temeiul unei procuri, după cum se menționează în același document.

La 3 octombrie 2014, Consiliul de Administrație al BNM, din care făceau parte inclusiv Dorin Drăguțanu, Emma Tăbîrță și Ion Sturzu, i-a permis „Insidown LTD” să achiziționeze cota substanțială de la Victoriabank, deși ar fi existat mai multe nereguli, potrivit procurorilor. 

În a doua jumătate a lunii octombrie 2014, avocații Denis Ulanov și Victor Andronachi au devenit reprezentanții „Insidown LTD”. Banii pentru achiziționarea celor 38,2% din acțiunile Victoriabank deținute de Veaceslav Platon prin mai multe companii au fost luați de la Banca de Economii controlată de Ilan Șor, care, la rândul ei, s-a împrumutat de la alte bănci în acest scop. Realizarea tranzacției a avut două părți, una oficială și alta neoficială, iar banii împrumutați de BEM de la celelalte bănci ar fi fost utilizați pentru a-i fi transmiși lui Veaceslav Platon, susțin procurorii. 

Astfel, la 6 noiembrie 2014, Viorel Bîrcă, președintele interimar al BEM, care ar fi acționat la indicația lui Ilan Șor, a luat două împrumuturi interbancare în sumă de 8 și 10 milioane de euro de la Moldova Agroindbank și Moldindconbank. Aproape 14 milioane de dolari SUA din acești bani ar fi fost utilizați pentru achiziția de către „Insidown LTD” a acțiunilor de la Victoriabank, după mai multe tranzacții fără acoperire financiară între firmele controlate de Șor. 

Pentru asta, a mai fost nevoie de o permisiune din partea BNM, pentru a înjumătăți suma tranzacției, de la 28 de milioane de euro, pentru care BNM oferise inițial permisiunea, la 14 milioane de dolari, mai notează acuzarea de stat. Permisiunea este acordată în aceeași zi în care este solicitată, la 12 noiembrie 2014, de Consiliul de Administrație al BNM, din care făceau parte guvernatorul Dorin Drăguțanu, viceguvernatorii Emma Tăbîrță și Ion Sturzu. Aceștia „acționau în interesul organizației criminale și conform planului infracțional, prin hotărîrea nr. 238, au modificat intenționat și neîntemeiat conținutul hotărârii”, arată rechizitoriul.

La 13 noiembrie 2014, la ora 12:55, Denis Ulanov dispune transferul sumei de 12,5 milioane de dolari USD din contul companiei „Insidown LTD” la contul de brokeraj  de la Moldova Agroindbank, plata pentru 38,2% din acțiunile Victoriabank deținute de către companiile afiliate lui Veaceslav Platon, aceasta fiind partea oficială a tranzacției, potrivit rechizitoriului. 

Partea neoficială a tranzacției presupunea că restul valorii acțiunilor deținute de către companiile afiliate lui Veaceslav Platon la Victoriabank urma a fi compensată de „asociația criminală” prin metoda stingerii creditelor mai multor companii afiliate lui Veaceslav Platon, contractate de către acestea de la Victoriabank în perioada anilor 2011-2012. 

Rolul instituțiilor publice de nivel central

Pe parcursul lunii noiembrie 2014, atât partea oficială, cât și partea neoficială a tranzacției ar fi fost susținută de BNM. „Suplimentar, factorii de decizie ai BNM asigurau neintervenția în mod definitor a regulatorului bancar în activitatea sistemului bancar autohton”, spun procurorii. 

Potrivit rechizitoriului, BNM știa despre faptul că Banca de Economii întâmpină dificultăți la păstrarea rezervelor obligatorii în valută națională. Iar conducerea BNM s-ar fi limitat la „atenționări stricte”, fără a emite hotărâri în acest sens. 

Totodată, potrivit acelorași informații din rechizitoriu, încă la începutul lunii februarie 2014, BNM ar fi identificat grupurile Șor și Platon, care erau formate din zeci de companii. Iar către data de 25 iulie 2014, conducerea BNM trata deja Banca Socială, Unibank și BEM ca fiind bănci controlate de către Ilan Șor, mai susțin procurorii în rechizitoriu. 

Drept dovadă, la 25 și la 31 iulie 2014, Ilan Șor a fost invitat la două ședințe cu participarea lui Dorin Drăguțanu, Emma Tăbîrță și Matei Dohotaru (pe atunci, director adjunct al Departamentului reglementare și supraveghere bancară al BNM, n.r.). La ședințe s-au discutat inclusiv plasările interbancare ale acestor 3 bănci și creditele primite de la bănci de către companiile pe care le controlează.

Ședință neoficială. Plahotniuc propune ca Guvernul să-și asume garanții de stat în folosul BNM

Procurorii scriu că situația deplorabilă de la cele trei bănci ar fi fost discutată și în cadrul unei ședințe neoficiale care a avut loc la începutul lunii noiembrie a anului 2014, la inițiativa lui prim-ministrului de atunci, Iurie Leancă, la Reședința de Stat, ședință la care ar fi participat fostul președinte Nicolae Timofti și consilierul lui de atunci, Ion Păduraru, fostul președinte al Parlamentului Igor Corman, Vladimir Plahotniuc, la acel moment prim-vicepreședinte al PDM și Vladimir Filat, preşedinte al PLDM. Vladimir Plahotniuc ar fi accentuat că unica soluție este ca Guvernul să-și asume eliberarea unor garanții de stat în folosul BNM, pentru ca Banca Națională să ofere credite de urgență celor trei bănci. 

„Astfel, chiar dacă situațiile create la cele trei bănci erau cunoscute atât lui Dorin Drăguțanu, cât și lui Ion Sturzu și Emmei Tăbîrță, aceștia nu au întreprins acțiunile necesare, ba chiar au facilitat activ membrii organizației criminale în obținerea banilor necesari realizării planului de redistribuire a proprietăților în interiorul organizației”, susțin procurorii. 

Ziua de 7 noiembrie 2014 – o dată importantă pentru realizarea fraudei  bancare 

Potrivit rechizitoriului, la 7 noiembrie 2014, Dorin Drăguțanu, „acționînd în interesul organizației criminale, potrivit rolului și planului prestabilit, care presupunea folosirea funcțiilor guvernatorului BNM”, a prezentat Comitetului  Naţional de Stabilitate Financiară planul de contingență, care presupunea instituirea administrației speciale la cele trei bănci: Unibank, Banca Socială și Banca de Economii. 

Suma necesară pentru măsurile de redresare a situației era de 6,3 miliarde de lei, dar în aceeași zi, la propunerea lui Dorin Drăguțanu, a fost majorat cuantumul creditelor de urgență până la 9,5 miliarde de lei. Potrivit rechizitoriului, Drăguțanu a făcut acest lucru, deși cunoștea că în următoarea perioadă a lunii noiembrie 2014, Victoriabank urma să facă depozite interbancare și plasamente interbancare către cele trei bănci. 

Tot la 7 noiembrie 2014,  Guvernul Leancă votează hotărârea „cu privire la asigurarea stabilității macroeconomice în contextul conjuncturii regionale”, prin care se acordă din partea BNM credite de urgență celor trei bănci în valoare 9,5 miliarde de lei. Hotărârea se votează în secret, fără accesul publicului.

La propunerea lui Dorin Drăguțanu, precum și a ministrului Economiei de atunci, Andrian Candu, în proiectul hotărîrii au fost introduse modificări suplimentare care ofereau posibilitatea restituirii mijloacelor financiare societăților comerciale indiferent dacă acestea erau rezidente sau nerezidente.

„În acest mod, organizația criminală a obținut posibilitatea de a primi în dispoziție fonduri pentru realizarea intereselor conducătorilor asociației și posibilitatea de a acoperi deficitele create prin bani publici din contul creditelor de urgență acordate de către BNM, garantate cu garanții de stat emise de Ministerul Finanțelor”, se stipulează în rechizitoriu.

Introducerea administrării speciale – întârziată intenționat

Administrarea specială însă nu a fost introdusă atunci. Tot la 7 noiembrie 2014, la ora 20:39, viceguvernatorul Ion Sturzu a aprobat cererea semnată de Viorel Bîrca prin care BEM solicita încheierea unui SWAP valutar overnight (schimb valutar, n.r.) în sumă de 300 de milioane de dolari SUA contra lei, în sumă de 4,4 miliarde de lei. Astfel, s-ar fi asigurat funcționalitatea BEM, creând artificial condițiile necesare pentru ca BNM să nu aibă temei pentru a interveni cu mecanisme de administrare specială, susțin procurorii.

Abia la 27 noiembrie 2014, Consiliul de administrație al BNM a decis instituirea administrării speciale la Banca de Economii, în pofida faptului că angajații BNM aveau pregătite proiectele hotărârilor și notelor privind instituirea administrării speciale încă din 7 noiembrie 2014. 

În acest interval de 20 de zile (aproape trei săptămâni), au avut loc cele mai grave abateri în cadrul Victoriabank, Unibank, Banca Socială și Banca de Economii, se subliniază în rechizitoriu. Acestea au culminat în perioada 19-26 noiembrie 2014, perioadă în care Dorin Drăguțanu, Ion Sturzu și Emma Tăbîrță nu au intervenit pentru a stopa activitățile ilicite, deși angajații din subordine le raportau zilnic cu privire la aceste activități, se mai notează în același document.

„Astfel, pe parcursul lunii noiembrie a anului 2014, Dorin Drăguțanu, Ion Sturzu și Emma Tăbîrță au asistat membrii organizației criminale și au înlăturat obstacolele atât la sustragerea banilor, cât și la spălarea fondurilor sustrase”, constată procurorii în rechizitoriu.

Plasamentele interbancare prin care s-au furat banii

Între 7 și 27 noiembrie 2014, la BEM au fost plasate mai multe depozite interbancare din partea Victoriabank, inclusiv prin intermediul Unibank și Banca Socială, care ulterior au fost întoarse din garanțiile de stat. Ca urmare a acestor tranzacții, Banca de Economii a înregistrat datorii față de Victoriabank în sumă de 105 milioane de euro, 12,4 milioane de dolari SUA și 90 de milioane de lei.

În rechizitoriu se arată că președinta Victoriabank, Natalia Politov-Cangaș și prim-vicepreședintele acesteia, Corneliu Ghimpu, au aprobat plasarea în Banca de Economii SA, direct sau indirect prin Unibank și Banca Socială, sub diferite forme, iar alte persoanele implicate, potrivit rechizitoriului, au fost: Viorel Bîrca, Natalia Rahuba, Dumitru Țugulschi, Ion Ropot, Dorin Drăguțanu, Ion Sturzu și Emma Tăbîrță.

Din banii plasați la BEM de Victoriabank, Banca Socială și Unibank, imediat se dădeau credite frauduloase companiilor afiliate lui Ilan Șor. Ca să întoarcă aceste credite, grupul de companii a luat alte împrumuturi de la Banca Socială, care ar fi oferit aceste credite fără să aibă resursele necesare, adică în baza unor înscrieri false, inclusiv cu implicarea băncii din Letonia „Privatbank”, se arată în rechizitoriu. Concomitent, aceste operațiuni ar fi fost realizate cu implicarea BNM, susțin procurorii. 

Datoriile față de Banca Socială ale companiilor din grupul Șor au fost ulterior cesionate companiei „Fortuna United LP”, la fel afiliată organizației criminale, după cum se arată în rechizitoriu, suma totală a cesiunii constituind 13,4 miliarde de lei.

Instituirea administrării speciale la BEM și întoarcerea imediată a „datoriilor”

Imediat după asta, la 27 noiembrie 2014, a fost instituită administrarea specială la BEM, prin decizia Consiliului de administrație al BNM. Iar a doua zi, adică la data de 28 noiembrie 2014, „membrii organizației criminale și persoanele care acționau în interesele lor, au realizat una dintre ultimele etape ale planului infracțional, restituind Victoriabank, Moldova Agroindbank și Moldindconbank banii împrumutați”, după cum se arată în rechizitoriu. 

Astfel, la 28 noiembrie, BEM a solicitat, iar BNM a acceptat acordarea creditului de urgență în valoare de 5, 273 de miliarde de lei pentru întoarcerea acestor datorii. Contractul a fost semnat între Dorin Drăguțanu și Ion Ropot, care fusese numit administrator special la BEM.

Din acești bani, BEM a întors băncii Victoriabank sumele de 105 milioane de euro, 12,4 milioane de dolari SUA și 90 de milioane de lei, acumulate ca datorii contractate până la instituirea administrării speciale la BEM. Din acești bani, 48,4 milioane de euro și 2,4 milioane de dolari ar fi ajuns la companiile controlate de „organizația criminală” – „Zenit Management LP” și „Terios Systems Holding LTD”, potrivit rechizitoriului. 

Din același credit de urgență, BEM a întors datoriile companiei „Insidown LTD”  controlată de Plahotniuc față de Moldova Agroindbank, în sumă de 8 milioane de euro și față de Moldindconbank, în sumă de 10 milioane de euro. Aceste sume au fost utilizate anterior pentru a achiziționa 38,2 la sută din acțiunile Victoriabank de la Veaceslav Platon, prin intermediul companiei „Insidown LTD”.  

„În acest mod, membrii asociației criminale, fiind asistați în activitatea lor infracțională, inclusiv de către Dorin Drăguțanu, Ion Sturzu, Emma Tăbîrță, Viorel Bîrca, Dumitru Țugulschi, Ion Ropot, Natalia Rahuba, Denis Ulanov, Victor Andronachi, Natalia Politov-Cangaș, Corneliu Ghimpu și persoana juridică BC „Victoriabank” SA, au obținut, utilizat și integrat mijloace financiare obținute fraudulos, pentru a-și spori proprietățile atît pe teritoriul R. Moldova, cât și în alte state, iar povara responsabilității financiare a fost pusă pe seama bugetului public național”, concluzionează rechizitoriul din dosarul în care sunt acuzați Dorin Drăguțanu și Ion Sturzu. 

Drăguțanu: „Ați înțeles ceva? Nici procurorii nu au înțeles”

ZdG a participat la ședința din 21 septembrie la care s-a citit învinuirea față de inculpați. Înainte de ședință, Dorin Drăguțanu nu a dorit să facă declarații, iar după încheierea acesteia, a spus că nu înțelege acuzațiile procurorilor.

ZdG: Cum răspundeți acuzațiilor? Sunteți acuzat că ați favorizat o organizație criminală.

Dorin Drăguțanu: Nu comentez aici. Dumneavoastră ați ascultat astăzi procurorii două ore. Ați înțeles ceva? Nici procurorii nu au înțeles. La revedere.

ZdG: Ați favorizat sau nu organizația criminală?

Dorin Drăguțanu: Este prea devreme de vorbit. Instanța se va expune. 

Fostul viceguverantor al BNM, Ion Sturzu, nu a dorit să răspundă la întrebarea dacă este vinovat sau nu, spunând că o să comenteze „la timpul cuvenit”.

Iar Vitalie Nagacevschi, care este avocatul lui Ion Ropot în acest proces, a declarat pentru ZdG că nu a reprezentat prin procură compania „Insidown LTD”:  „Figurează o procură, dar eu nu am fost reprezentant, fiindcă procura este un act unilateral și a fost făcut fără ca eu să fi fost înștiințat că există o asemenea procură. Nici n-am știut.” 

Drăguțanu: „Banca Națională a făcut totul pentru a salva sistemul bancar. Sistemul bancar a fost salvat”

ZdG a participat și la ședința din 12 decembrie, în cadrul căreia Dorin Drăguțanu a cerut să i se explice acuzațiile. În timp ce procurora de caz, Mariana Leahu, citea explicațiile solicitate, fostul Guvernator al BNM zâmbea.

După ședință, l-am întrebat ce i s-a părut amuzant și ce a făcut în calitate de conducător al Băncii Naționale ca să nu se producă furtul din sistemul bancar.

D. Drăguțanu: Pentru că doamna procuror nu înțelege ce citește, nu poate pronunța denumirea companiilor, nu are habar de ce scrie. Am cerut aproape 60 de explicații a învinuirii, pentru că nu este clară și a venit cu copy-paste din învinuirea care nu este clară. 

ZdG: Dumneavoastră, ca Guvernator la Banca Națională, nu ați putut să interveniți ca să nu se producă acest furt?

D. Drăguțanu: Am intervenit exact la timp pentru a salva sistemul bancar. Sistemul bancar este salvat. El funcționează. Prin urmare, noi ne-am îndeplinit sarcinile.

ZdG: Dar furtul s-a produs și procurorii spun că BNM știa.

D. Drăguțanu: Pentru furt există poliția, care urmărește cu organele de drept.

ZdG: Dar de ce nu a intervenit (BNM) atunci când se producea furtul?

D. Drăguțanu: Nu stăm în spatele bancherilor. (…) Învinuirile sunt false, dosarul este umflat artificial și procuratura, pentru a-și ascunde erorile sau, poate, proasta intenție, creează un dosar mare, fals, haotic, pentru a crea confuzie și pentru a duce discuția într-o direcție greșită. 

ZdG: Conducerea BNM, inclusiv dumneavoastră, nu a văzut că se produce furtul?

D. Drăguțanu: Nu este vorba în acest proces despre ce am văzut noi și ce n-am văzut. Furtul l-a văzut toată conducerea R. Moldova, de la președintele țării în jos. Nu a fost ceva pe sub masă. Inclusiv organele de drept, organele speciale. Nu este vorba doar despre Banca Națională. Acum au găsit procurorii – să-i lăsăm pe toți deoparte, să-i găsim pe ăștia de la BNM și să-i arătăm cu degetul. Banca Națională a făcut totul pentru a salva sistemul bancar. Sistemul bancar a fost salvat. 

Sturzu: „Voi vă imaginați cu ce monștri ne luptam noi în acea perioadă?”

Și fostul viceguvernator, Ion Sturzu, a declarat că, de fapt, conducerea de atunci a BNM ar fi salvat sistemul bancar.

„Ați văzut ce cadru legal era în acea perioadă? Nu ați văzut. Voi vă imaginați cu ce monștri ne luptam noi în acea perioadă? Voi nu cunoașteți, nici n-o să înțelegeți dacă cineva o să înceapă să vorbească despre ceea ce era atunci. În final, noi astăzi avem un sistem bancar curat, care, și cu concursul meu nemijlocit, a fost curățat. Și a fost curățat de acei oameni care prin Șor și cu Șor au furat miliardul în acea perioadă. (…) Acum avem un sistem bancar curat, prin care, să sperăm, nu se mai spală bani, nu se mai fac furturi. Și, nu în ultimul rând, acesta e rezultatul muncii mele cu care eu mă mândresc foarte mult. (…) Cei pe care îi vedeți astăzi în sală (de judecată, n.r.) sunt departe de persoanele care au fost implicate”, a declarat Ion Sturzu pentru ZdG. 

Ceilalți foști conducători ai băncilor falimentare, care sunt judecați în cadrul aceluiași dosar, nu au dorit să facă declarații pentru ZdG.