VIDEO „Cuibul” consumatorilor de droguri. Sau cât de ușor poți cumpăra droguri în Chișinău

Viața locuitorilor unui bloc din Chișinău a devenit un coșmar după ce unul dintre apartamentele din scara lor s-a transformat într-un „cuib pentru narcomani”.

De mai bine de 8 ani, potrivit locatarilor de aici, blocul lor din sectorul Botanica este ținta celor care caută senzații tari. Zi și noapte, zeci de străini cu un comportament bizar fac tot posibilul pentru a ajunge la etajul șase al clădirii, iar când li se îngrădește accesul, de multe ori, devin agresivi.

Oamenii se plâng că în cartierul lor siguranța este la limită și le este frică în special pentru copii. Deși poliția este chemată, uneori, de mai multe ori pe zi, oamenii legii se arată neputincioși în fața problemei și le spun locatarilor că au „mâinile legate”.

Problema drogurilor nu este însă doar în acest bloc. Pentru a constata cât de ușor poți obține un drog în R. Moldova, ZdG a realizat un experiment. Am intrat pe unul dintre zecile de magazine virtuale de droguri, ne-am ales substanța, cantitatea dorită și locul convenabil pentru livrare.

În scurt timp, magazinul ne-a expediat contul portmoneului electronic pe care am transferat suma cerută. Odată ce vânzătorul de droguri și-a văzut banii în cont, am primit coordonatele geografice și poza locului unde drogul a fost lăsat cu mult timp înainte ca noi să înregistrăm comanda. Mai departe a fost simplu. Ne-am deplasat la adresa indicată și am ridicat substanța pe care tocmai o procurasem. Ulterior, am sesizat poliția, iar drogul a fost transmis organelor de drept.

„Oameni necunoscuți vin zi și noapte și bat la ușă. Că sunt narcomani, că sunt bețivani, nu știu, întrucât ei și beau, și consumă droguri. Ei sună la ușă la unu, două, trei de noapte – nu contează ce oră e, nu-i interesează. Ei au nevoie de ceva de la stăpâna apartamentului. Sună și țin așa de mult interfonul ăsta, încep a suna de la primul etaj până la ultimul, ca să le deschidă cineva”, spune, supărată, o locuitoare a blocului. De câțiva ani, oamenii luptă cu fluxul de străini care, pe toate căile, încearcă să intre în scara blocului. Locatarii povestesc că cei care vin distrug ușa de la intrare, sună la interfon zi și noapte, până cineva le deschide, fac mizerie, dar și mare gălăgie în scara blocului.

„De doi ani și jumătate viața noastră este un calvar”

„Îi imposibil de trăit. Să veniți seara, se urinează pe scări, vomită, de prin cutiile poștale aruncă foi, prin colțul ascensorului găsim diferite sticle de băutură, sticle din plastic cu ajutorul cărora fac diferite fumături. Într-o zi, în ascensor, doi se strângeau în brațe și… E imposibil de trăit. Oameni buni, aici, sunt copii minori și părinții nu pot să stea cu fiecare copil aparte să-l ia de la școală și să-l aducă. Asta-i problema noastră”, povestește disperată Valentina, locatara care locuiește de vreo trei ani în acest bloc.

Femeia spune că, de doi ani și jumătate, nu se poate angaja la muncă, deoarece îi este frică să-și lase copilul să revină singur de la școală, iar copilului îi este teamă să intre în casă, pentru că străinii „stau buluc la ușă și așteaptă ca cineva dintre copii să le deschidă ușa, deoarece maturii nu le mai deschid”. Locatara recunoaște că și ei îi este frică, iar de teamă, fredonează melodii până intră în casă.

„De doi ani și jumătate viața noastră este un calvar. Sub ușa mea se fumează diferite substanțe care pătrund în casă și nu poți trage aer în piept. De pe la 20:30 seara până pe la 3-4 noaptea, ei încontinuu sună la interfon și mint că e ambulanța, poșta, numai nu știu cine, ca să le deschidem. De fiecare dată, găsim în ușă magneți, pensete care să blocheze ușa, ca să nu facă contact și ca să o poată deschide următorul care vine”, povestește indignată Valentina.

„Au transformat scara blocului într-un veceu public”

Acum un an, Dumitru s-a mutat cu traiul în acest bloc, dar spune că, dacă ar fi știut despre această problemă, „nu mai cumpăram apartamentul acesta în viața mea”. Bărbatul povestește că, cei care vin, bat cu picioarele în ușa de la intrare și au transformat scara blocului într-un veceu public. Atât Dumitru, cât și alți locatari spun că trăiesc cu teamă în propria casă, pentru că, de multe ori, dacă nu le deschid ușa, sunt amenințați de străinii care vin, iar unii dintre ei chiar se comportă agresiv. Dumitru spune că, recent, când i-a interzis unuia dintre ei să intre, a fost amenințat cu un cuțit.

În altă zi, relatează acesta, un străin care dorea să intre în scara blocului l-a apucat de piept pe unul dintre vecini, insistând să-i deschidă ușa. „Sunt violenți, nu te ascultă când le zici să plece, intră în casă. Pe ei îi mănâncă pielea și se ridică sus”, spune iritat Dumitru. Mihail, un alt locatar, confirmă spusele lui Dumitru și povestește că, într-o zi, era cât pe ce să se ia la bătaie cu unul dintre ei, iar pentru că i-a îngrădit accesul în bloc, străinul lovea puternic și zgomotos cu picioarele în ușa de la intrare.

Ele singure spun: „Tu știi cu ce se ocupă ea? Ea este narcomană și vinde droguri”

Despre faptul că străinii, care vizitează cu regularitate apartamentul din blocul lor, consumă droguri, oamenii nu au niciun dubiu.

„Pe dânșii se vede. Când stau cu ei de vorbă afară, îmi spun: „Dă-mi drumul sus că mă mănâncă”. Stă cu maxilarul încleștat și se vede pe el. „Băi, dap’ tu ce, iarbă ai fumat? – Nu, sare”. Și de la sarea asta li se încleștează maxilarul. Ei singuri spun că aici e „priton” (locul unde se adună consumatorii de substanțe narcotice, n.r.)”, povestește nervos Dumitru.

Seringile din jurul casei trădează ocupația celor care locuiesc la etajul șase. Maria (pseudonim), locatara care trăiește „de când se ține minte” în acest bloc, își amintește că, anterior, cei care veneau „se împungeau” chiar în scara blocului și lăsau seringile acolo. Mai mult, femeia povestește că chiar „oaspeții” vecinei sale vorbesc despre lucrurile care se întâmplă în acel apartament, atunci când nimeni nu le deschide. „Vin fete, tot narcomane de-ale lor, se zguduie, de abia stau lângă ușă și strigă cu cuvinte necenzurate să-i dea ceea ce e a ei. Ele și spun: „Tu știi cu ce se ocupă ea? Este narcomană, vinde narcotice””, zice Maria.

Polițiștii intră în apartament, vorbesc cu locatarii și pleacă

Dacă ușa apartamentului nu se deschide, tinerii stau toată noaptea sub ușă și fac mare gălăgie, bat cu pumnii în ea, strigă și „își fac toaleta chiar pe etaj. Probabil, așa îi mulțumesc pentru că nu le-au dat drumul. Dar, suferă vecinii, pentru că trebuie să curăţe cineva după ei”, spune, dezgustată, Maria.

Femeia relatează că vin mulți oameni. Dacă unii dintre ei vin zilnic, alții „sunt trași în chestiile acestea ale lor, pentru că sunt oameni pe care îi văd pentru prima dată”. Întrebată cum își dă seama că cei care vin acolo consumă droguri, femeia spune că „omul care e narcoman, el se vede după mers, gesturi, după cum dă din mână, după toate acestea”.

Oamenilor le este frică să trăiască în propriile locuințe, iar poliția este chemată uneori și de două ori pe zi. Locatarii povestesc că polițiștii intră în apartament, vorbesc cu locatarii și pleacă. De multe ori însă nu le deschide nimeni, iar oamenii legii le spun locatarilor că „au mâinile legate”. „Am scris plângere, au semnat toți locatarii, dar nu se face nimic. După ce am văzut la unul dintre ei pistol, a intrat frica în noi, ne temem pentru copiii noștri”, precizează Maria.

„Să ieși noaptea la o plimbare e imposibil. Vara e catastrofă. La ora trei de noapte e deșteptarea. Îi vin „clienții”, sau nu știu cum să le zic, după doză și strigă până le deschide. Asta poate să dureze și o oră-două”, povestește și Inga, altă locatară din blocul alăturat.

Afirmațiile oamenilor sunt confirmate și de imaginile video surprinse de o cameră instalată la intrarea în bloc. Din imagini se observă că, după lăsarea nopții și până aproape de zorii zilei, la ușă apar diferite persoane care o bruschează și fac tot posibilul să intre în clădire. Unora le reușește, altora – mai puțin. Unii dintre ei ies la intervale scurte de timp, alții zăbovesc pentru o perioadă mai lungă în interiorul blocului.

Cine locuiește în apartament și relația sa cu drogurile

În apartamentul de la etajul șase care este vizitat noapte de noapte de zeci de persoane locuiește A. S., o femeie de 35 de ani.

Vecinii povestesc că A. S. a căzut în plasa drogurilor cu mulți ani în urmă, de când era pe băncile școlii, mama ei fiind plecată peste hotare. Adevăratele probleme, spun locatarii, au început acum opt ani, când i-a decedat mama. „Mama ei se chinuia cu ea și nu putea să o ajute. Ne chinuiam toți, nu doar mama, și nu o puteam ajuta”, povestește Eugenia, mătușa A. S.

Aceasta ne-a confirmat faptul că cei care vizitează noapte de noapte apartamentul nepoatei sale ar fi consumatori de droguri. Femeia neagă că cei care vin ar fi prietenii ei, dar susține că sunt „foști narcomani”, care vin „по старой памяти” („din obişnuinţe mai vechi”, n.r.), dar ne-a asigurat că de când fiica A. S. s-a mutat în acel apartament, aceasta nu le mai deschide ușa.

„Ei vin și o caută pe A.S., dar ea nu le deschide. Dacă el este narcoman, de ce are nevoie de A.S.? Dar ea acum nu se ocupă de narcotice, nici înainte nu se ocupa, fuma doar iarbă, dar nu în venă, pentru că nu are vene”, spune femeia.

În imaginile video surprinse de o altă cameră montată la etajul apartamentului A. S. vedem însă că aceasta, de câteva ori pe parcursul nopții, iese din apartament, coboară cu ascensorul și revine însoțită de alte persoane. În alte zile, este surprins un bărbat, care are cheia de la apartamentul A. S. și face același lucru.

Dosarele penale pe numele A. S.

Despre faptul că A. S. consumă și produce droguri vorbesc nu doar locatarii, dar și dosarele penale în care figurează numele său. Pe portalul instanțelor naționale de judecată găsim că aceasta este vizată în trei dosare penale care au la bază consumul și producerea drogurilor.

Pentru prima dată, A. S. a fost cercetată penal pentru consum de droguri în 2009, pe când avea 25 de ani. Instanța de judecată a dispus ca aceasta să rămână în libertate, pentru că o avea la întreținere pe fiica sa, care pe atunci avea doar trei ani. A. S. a fost luată la evidența medicului narcolog.

Un an mai târziu însă, în 2010, pe numele ei a fost deschis un nou dosar penal. De această dată, A. S. a fost reținută pentru producerea și păstrarea în locuință a substanțelor narcotice în proporții mari. În sentința instanței se arată că, „urmărind scopul consumului substanțelor psihotrope, neavând autorizație corespunzătoare, femeia a preparat și a păstrat în domiciliul acesteia substanță psihotropă, și anume 4,2 ml soluție de metamfetamină”. Atunci, martorii declarau că „au fost găsite instrumente cu ajutorul cărora erau preparate substanțe narcotice: cratița cu iod, fiolă cu substanță albă, tuburi, seringi și vată folosită”.

„Nevinovată” de păstrarea drogurilor

În 2010, instanța a recunoscut-o din nou vinovată pe A. S. și i-a stabilit o pedeapsă definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepselor aplicate, de doi ani de închisoare în penitenciar pentru femei, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a practica anumite activități legate de circulația substanțelor narcotice și psihotrope, pe un termen de 2 ani. Însă pedeapsa a fost din nou suspendată condiționat pe un termen de probă de doi ani, pentru că aceasta și-a recunoscut parțial vina, s-a căit sincer, dar și pentru că, pe atunci, avea la întreținere un copil minor.

În martie 2018, în apartamentul A. S. au fost, din nou, „depistate și ridicate un aparat artizanal pentru consumul de droguri prin inhalare și două pachețele de tip zip-lock cu masă de culoare gălbuie cu miros specific”.

În procesul-verbal de percheziție la domiciliul femeii se arată că a fost depistat şi ridicat un pachețel zip-lock şi 2 folii de staniol în care se atestă substanța stupefiantă „PVP”, cu masa totală de 0,573 grame, 6 tuburi, 3 seringi, 5 pachete zip-lock care atestă urme de „PVP”, iar într-un pachețel se atestă substanța stupefiantă „Marihuana”, cu masa de 2,7 grame.

În aprilie 2019, A. S. a fost recunoscută vinovată de păstrarea substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, fără scop de înstrăinare, fiindu-i stabilită pedeapsa principală de doi ani și trei luni închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar pentru femei. Deși era condamnată a treia oară pentru infracțiuni legate de droguri, și de această dată, instanța i-a suspendat pedeapsa pe un termen de probă de trei ani pentru că A. S. și-a recunoscut vina și, la fel ca în dosarele anterioare, „s-a căit sincer” de cele săvârșite.

Sancționată contravențional pentru neglijarea copilului

Împreună cu A. S., de câteva luni, locuiește și fiica sa, de 14 ani, care, în ultimii patru ani, s-a aflat în grija unei mătuși. Recent, a ales să trăiască cu mama. La sfârșit de decembrie 2019, A. S. a fost însă sancționată contravențional pentru „neîndeplinirea obligațiilor de întreținere, de educare și de instruire a copilului”, urmând să achite între 300 și 750 de lei sau să muncească neremunerat în folosul comunității de la 15 la 25 de ore.

Ulterior, în ianuarie 2020, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului, sectorul Botanica a decis „luarea copilului, fără decăderea din drepturi părintești”, iar potrivit lui Nicolae Bantea, inspector principal al sectorului de Poliție nr. 5, adolescenta a fost plasată într-un orfelinat. „Fiica nu frecventa liceul și au parvenit demersuri de la instituția de învățământ”, precizează omul legii. Deși acesta ne asigură că minora „a fost luată din sânul familiei”, vecinii spun că, recent, aceasta a revenit acasă.

Declarații trase la indigo: „În scară stau narcomani, strigă, se bat”

În 2018, atunci când a fost reținută de oamenii legii pentru a treia oară, A. S. locuia într-un alt apartament, lăsat de mama sa, amplasat la o intersecție de actualul său domiciliu. Am mers acolo pentru a afla ce s-a întâmplat în acel bloc până în martie 2018, când A. S. a fost reținută. Relatările oamenilor din această casă sunt practic trase la indigo cu cele ale locatarilor blocului în care locuiește acum femeia.

Într-o plângere adresată Inspectoratului de Poliție Botanica și semnată de toți locuitorii blocului, găsim relatările oamenilor, conform cărora „în apartamentul 48 din blocul lor se vând non-stop droguri”, iar „chemările poliției nu rezolvă în vreun fel situația”. „În scară te temi să intri, stau narcomani, strigă, se bat. Printre ei sunt și mulți tineri sub 18 ani”, se arăta în scrisoarea locatarilor care datează din iulie 2018. În scurt timp, oamenii au primit răspuns de la poliție, fiind informați că scrisoarea a fost înregistrată și că, în cadrul examinării plângerii, s-a constatat că, în legătură cu această situație, în iunie 2018, a fost pornită o cauză penală pe numele A. S. pentru „circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor fără scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari”.

Relații sexuale cu angajații poliției?

Maxim Moșneaga, un alt locatar al blocului, susține că, la 31 august 2018, soția sa a fost agresată fizic de o prietenă a A. S., căreia femeia i-ar fi făcut observație în legătură cu problemele pe care le cauzează blocului. Astfel, locatarei i-a fost fracturat osul femural, iar astăzi femeia este țintuită la pat. După acest incident, Maxim Moșneaga și soția sa s-au adresat cu plângeri la poliție și la procuratură.

„Polițiștii s-au ridicat la etajul 2, apartamentul 48, pentru a vorbi cu agresoarea. După câteva minute, au ieșit cu ea, au urcat-o în mașină și s-au deplasat într-o direcție necunoscută. Peste 40 de minute, persoana agresoare, Anna, s-a întors pe jos și doamnelor care erau în curtea blocului le-a spus că nimeni nu îi va face nimic: „Ea cu toți trei angajați ai poliției a întreținut relații sexuale la marginea orașului”, se menţionează în plângerea locatarilor.

Abia după ce au fost trimise plângerile, Maxim și soția sa au fost informați că „în baza raportului de autosesizare și a materialelor procesului penal, în octombrie 2018, peste mai mult de o lună, a fost pornită o cauză penală pe numele Anei Zainulina pentru vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății săvârșită cu bună știință, profitând de starea de neputință cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vârstei înaintate, bolii, handicapului fizic sau psihic, ori altui factor”. Abia în iulie 2019, dosarul a fost trimis în judecată, dar și până astăzi, după doi ani de la incident, nu a ajuns la o finalitate, pentru că persoana care a săvârșit infracțiunea nu ar fi de găsit, spune Maxim, făcând trimitere la argumentele oamenilor legii.

Poliția știe despre activitățile cu droguri

Nicolae Bantea, inspector principal al sectorului de Poliție nr. 5, Botanica, susține că știe despre activitățile A. S.. El precizează că adresa ei actuală ar fi fost luată la control, „fiind întreprinse măsuri conform legislației”. Despre faptul că în acel apartament s-ar vinde droguri angajatul poliției a spus că „nu s-a adeverit comercializarea, dar consumul a fost stabilit”. Acesta a mai adăugat că angajații poliției criminale ar fi efectuat percheziții în locuința A. S., identificând substanțe narcotice, iar pe numele femeii fiind pornită o nouă cauză penală.

„Ea, care locuiește acolo este judecată condiționat, au fost și mai multe aduceri silite pe numele ei, a fost prezentată în instanța de judecată, ulterior instanța trebuie să se expună pe marginea cazului. Pedeapsa dumneaei este suspendată condiționat, iar acum este o nouă cauză pe rol”, a declarat acesta.

Deoarece, în ultimul deceniu, au fost intentate mai multe dosare penale pe numele A. S., iar problema nu a fost soluționată, l-am întrebat pe Nicolae Bantea dacă există o soluție alternativă pentru rezolvarea cazului. Acesta însă s-a limitat să ne asigure că acest caz „se va rezolva pozitiv, conform legislației”. „Ce-i legat de poliție, se întreprind toate măsurile legale și dumneaei o să fie trasă la răspundere, conform legislației în vigoare”, a punctat acesta.

Inspectorul de sector susține că, de obicei, persoanele care sunt depistate că utilizează droguri sunt duse la Dispensarul Republican de Narcologie, le sunt colectate mostre și, în baza expertizei medicale, sunt amendate. Ulterior, acestea trec un curs de profilaxie, este sesizat medicul de familie și medicul narcolog. Cu toate acestea, după trei dosare penale, A. S. a revenit la consumul de droguri.

ZdG: Doamna a fost prinsă, din nou, consumând droguri. Unde credeți că este problema?
Nicolae Bantea: Problema este a dumneaei.
ZdG: Credeți că este o soluție ca doamna să fie închisă?
Nicolae Bantea: Pentru moment, posibil că da.
ZdG: O soluție pentru locatari, pentru societate, dar şi pentru doamna respectivă?
Nicolae Bantea: Nu cunosc.

Cât de ușor poți cumpăra un drog în R. Moldova

Odată cu apariția rețelelor de socializare și a aplicațiilor de mesagerie, în R. Moldova a fost lansată și piața online de droguri. Astfel, susțin autoritățile, drogurile au devenit mult mai accesibile, mai variate și mai periculoase, iar circulația acestora mult mai greu de controlat. Potrivit acestora, deși numărul tinerilor care încep să consume droguri este alarmant, în țara noastră nu se duce o luptă eficientă pentru combaterea fenomenului.

Pentru a constata cât de ușor poți obține un drog în R. Moldova, ZdG a realizat un experiment. Am intrat pe unul dintre zecile de magazine virtuale de droguri, ne-am ales substanța, cantitatea dorită și locul convenabil pentru livrare. În scurt timp, magazinul ne-a expediat contul portmoneului electronic pe care am transferat suma cerută. Odată ce vânzătorul de droguri și-a văzut banii în cont, am primit coordonatele geografice și poza locului unde drogul a fost lăsat cu mult timp înainte ca noi să înregistrăm comanda. Mai departe a fost simplu. Ne-am deplasat la adresa indicată și am ridicat substanța pe care tocmai o procurasem. Ulterior, am sesizat poliția, iar drogul a fost transmis organelor de drept.

Ion Țurcanu, șeful Direcției Antidrog din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, susține că peste 11 mii de consumatori de droguri sunt luați astăzi oficial la evidența Dispensarului Republican de Narcologie, iar neoficial, în R. Moldova, sunt aproximativ 80 de mii de consumatori, dintre care 50% sunt tineri. Acesta explică că numărul mare al tinerilor consumatori de droguri se datorează evoluției pieței online care face substanțele narcotice foarte accesibile. „Poliția combate  consecințele consumului de droguri, dependența… Dar forțele acestea antrenate în lupta respectivă pot fi ineficiente, fiindcă astăzi ai lucrat, l-ai documentat, l-ai pedepsit, dar el revine iarăși în stradă și iarăși va comite crime, fiindcă trebuie să-și satisfacă necesitatea”, susține Ion Țurcanu. 

Autoritățile R. Moldova nu combat eficient fenomenului drogurilor

Șeful Direcției Antidrog consideră că, în prezent, autoritățile R. Moldova nu duc o luptă eficientă cu fenomenul drogurilor și crede că este foarte importantă dezvoltarea unui mecanism de prevenire a consumului de droguri, începând cu instituțiile de învățământ.

„Activități de prevenire, activități de reducere a cererii, adică cei care consumă trebuie să fie informați și reabilitați la timp. Totodată, lupta cu cererea trebuie să fie mult mai aprigă. Oferta de droguri va exista atâta timp cât există cerere, și poliția va lupta cu traficul de droguri dacă consumatorii vor avea nevoie de droguri, dar dacă s-ar dedica mai mult efort și timp pentru reducerea cererii de droguri, atunci fenomenul ar putea fi contracarat”, afirmă acesta.

Lipsesc măsurile alternative de condamnare a celor dependenți de droguri

Atât Ion Țurcanu, cât și Ruslan Poverga, directorul Asociației Obștești „Inițiativa Pozitivă”, consideră că o altă problemă o constituie faptul că, în R. Moldova, consumatorii de droguri sunt percepuți ca infractori și nu ca oameni care au nevoie de ajutor. La 15 ani, Ruslan a încercat prima dată drogurile și mulți ani la rând a fost consumator activ. După ce a fost diagnosticat cu HIV, Ruslan s-a opus din răsputeri dependenței de droguri. Astăzi, după 22 de ani, Ruslan Poverga conduce o asociație care ajută consumatorii de droguri să depășească dependența și oferă suport celor diagnosticați cu HIV. Acesta afirmă că una dintre principalele cauze ale luptei ineficiente cu drogurile este că, în R. Moldova, nu există măsuri alternative de condamnare, astfel încât omului dependent de substanțe narcotice să i se propună un program de reabilitare, în locul condamnării la închisoare.

„Deocamdată, la noi nu funcționează acest mecanism. Este funcțional doar în cazuri individuale, construite pe factorul uman. În cazuri de excepție, poliția are un comportament uman, înțelege în ce constă problema și se folosește de diferite mecanisme ca să ajute consumatorul de droguri, să-i dea posibilitatea să-și schimbe viața. Din păcate însă asta nu e o abordare sistematică”, explică Ruslan Poverga.

Ruslan susține că statul luptă ineficient cu problema consumului de droguri. „Lipsesc  programele stabile, care ar fi întreținute de stat și care ar influența profilaxia tinerilor care consumă droguri”. Acesta mai afirmă că evidența narcologică este una ineficientă în R. Moldova, ajutorul medical în astfel de cazuri are o abordare sovietică, iar 52% dintre cei care și-au ispășit pedeapsa pentru infracțiuni corelate cu drogurile în penitenciar au revenit la închisoare.

„Nu putem fi atât de naivi ca să credem că consumatorul de droguri va sta 15 zile în spital, îi vor curăța sângele și va ieși un înger alb. Nu poate fi adevărat. Gradul de eficiență al tratamentelor e de vreo  2%. Dependența de droguri atinge toate aspectele vieții, deci e nevoie de o abordare integrată, de reabilitare, dar noi nu avem așa ceva”, constată acesta.

Interlocutorul nostru e de părerea că un pas important în combaterea narcomaniei este modificarea documentul care reglementează dozele substanțelor narcotice minime admisibile, iar la nivel național, R. Moldova are nevoie de o strategie eficientă antidrog. „Orice strategie națională antidrog trebuie să fie axată pe rezultate măsurabile, să fie finanțată și trebuie să fie identificați actorii sau cei care sunt responsabili pentru anumite segmente. Iată această strategie care acum este în proces de confirmare, într-o măsură mai mare arată a document de lucru, pentru că înainte acestea erau doar planuri și intenții”, spune Poverga. 

Cât de periculoase sunt „cuiburile” consumatorilor de droguri

Cât despre „cuiburile” consumatorilor de droguri, Ruslan Poverga spune că acestea prezintă un pericol sporit atât pentru cei care fac parte din ele, cât și pentru mediul înconjurător. „Noi ne putem imagina că cineva în acest apartament s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Cu timpul, tuberculoza transmițându-se prin aer, toți cei care locuiesc acolo, cel mai probabil, se vor îmbolnăvi. De aceea, problema trebuie abordată în ansamblu. Trebuie să se implice poliția, asistența socială, organizațiile care sunt specializate în așa ceva. Oamenii trebuie să fie ajutați să depășească problemele. Iar cei care se implică în rezolvarea acestei probleme trebuie să se conducă, în primul rând, de un principiu simplu, că acesta nu este decât un om și numai după aceea că este un om care consumă droguri, un om care creează probleme celor din jur și altele”, explică Poverga.
Acesta afirmă că existența unui „cuib” al consumatorilor de droguri semnalează o „proiecție a dependenței pronunțate”. Ruslan explică că lumea celor care ajung să cadă în plasa unui asemenea mediu devine foarte îngustă, iar tentativele de a reveni la o viață normală eșuează.

„Lumea mea se îngustează încetul cu încetul și devine din ce în ce mai îngustă. Toate interesele și oportunitățile pe care le aveam ieri, astăzi lipsesc. Cercul de oameni cu care interacționam și el se îngustează, iar la un moment dat, totul devine prea îngust. Rămân câțiva oameni care sunt, la fel ca mine, consumatori de droguri, iar împreună avem același scop: să găsim „doza”, să primim droguri, în funcţie de posibilitate să nu murim și să nu ajungem la închisoare. Atât de îngust. Și atunci când te afli într-o lume atât de îngustă, celelalte realități ale vieții omenești devin prea virtuale pentru mine, eu nu știu deja cum să mă folosesc de toate astea. Prin urmare, e suficient de greu să ieși, pentru că chiar dacă aş încerca să contactez cu lumea reală, eu mă simt un străin. Chiar dacă mi-aş dori să revin la o viață normală, cel mai strașnic e că nici lumea nu m-ar mai accepta”, povestește Ruslan.

După 22 de ani de dependență de droguri

Alexandru Biat are 36 de ani. La doar 12 ani a încercat pentru prima dată droguri. Timp de 22 de ani, a fost dependent de droguri. În această perioadă de cinci ori a fost condamnat la închisoare pentru diferite infracțiuni corelate cu consumul de droguri.

„Cât am stat închis, de fiecare dată, sistematic, am consumat substanțe narcotice. Mi se întâmpla că și din închisoare ieșeam dependent”, povestește bărbatul.

Viața lui Alexandru s-a schimbat radical, după ce în penitenciarul în care trebuia să-și ispășească ultima pedeapsă a fost deschisă o comunitate terapeutică pentru deținuții consumatori de droguri, iar el s-a înregistrat în aceste grupe. Așa a început reabilitarea sa.

„M-am săturat atât de tare… 15 ani am stat închis. Mereu, închisoare, droguri, prietenii mi-au întors spatele, cunoscuții te consideră narcoman, nimeni nu are încredere în tine, nici chiar părinții. Eu mi-am pierdut mama care voia să mă vadă om normal, dar mă cunoștea ca fiu nu prea bun. Am copii, copiilor nu le-am dat nimic”, povestește, necăjit, Alexandru.

Bărbatul spune că, atunci când participa la grupele organizate de „Inițiativa pozitivă”, a început, pentru prima dată, să se gândească la emoțiile și sentimentele sale, pe care până atunci le atrofia prin consumul de droguri. „Acolo, am văzut oameni ca și mine care au depășit dependența, au stat închiși și care mi-au explicat totul într-o limbă accesibilă mie că trebuie să fiu sincer cu mine și să-mi evaluez singur trecutul. Atunci am vrut să schimb ceva”, își amintește acesta.

Astăzi, Alexandru muncește într-un penitenciar, în calitate de consultant. El  acordă ajutor psihosocial celor dependenți de droguri, condamnați pentru diverse infracțiuni. „Voi fi sincer, e tare neobișnuit, dar îmi place. Pentru nimic în lume nu aș schimba viața mea de acum pe trecutul meu. Învăț să am satisfacție de la alte lucruri”, spune, zâmbind, bărbatul.