VIDEO „Banii nu înseamnă totul, dar contează cantitatea lor”. Cum și pentru cât și-au vândut votul alegătorii din stânga Nistrului

Mai mulți alegători din stânga Nistrului recunosc că la scrutinul parlamentar anticipat de duminică au primit bani ca să voteze pentru Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor. Unii au primit bani înainte de a-și exercita dreptul de vot, iar alții după ce se întorceau de la urne și prezentau buletinul în care era aplicată ștampila „votat”. Au fost și dintre cei care și-au căutat banii promiși, inclusiv, pe la observatorii scrutinului.

Și misiunile speciale care au monitorizat procesul electoral constată că suspiciunile privind oferirea de recompense și transportarea organizată a alegătorilor au caracterizat procesul electoral din 11 iulie, în special, la secțiile de votare deschise pentru cetățenii din regiunea transnistreană.

Schema este deja bine cunoscută. După ce erau trecuți în liste prealabile, oamenii erau transportați la secțiile de votare cu automobile private sau cu mașini de taxi. Banii erau împărțiți în drum spre secții, în automobile, sau la ieșirea din secții. Unii dintre alegători au recunoscut deschis că și-au vândut votul.

Pe grupurile din aplicațiile de mesagerie din care fac parte locuitorii din stânga Nistrului se vorbește că, în schimbul remunerării, angajații din cadrul instituțiilor private, dar și publice din regiunea transnistreană erau îndemnați să voteze cu socialiștii și comuniștii și se precizează că liste cu alegători au fost întocmite pe întreg teritoriul regiunii transnistrene, la indicația managerilor instituțiilor.

La alegerile parlamentare anticipate de duminică, 28 de mii de persoane s-au prezentat la cele 41 de secții de votare deschise pentru alegătorii din stânga Nistrului. 62% dintre aceștia și-au dat voturile pentru Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS). Mulți dintre alegătorii blocului lui Vladimir Voronin și Igor Dodon au preferat turismul electoral, ei fiind aduși organizat la secțiile de votare de pe malul drept al Nistrului. După modelul schemei aplicate la scrutinele precedente, unii dintre alegătorii din stânga Nistrului și-au vândut votul în schimbul a 200, 400 sau chiar 500 de lei. 

„Avea de anul trecut caiet cu cei din cartierul ei”

Schema este bine cunoscută. La fel ca și în cazul alegerilor precedente, oamenii erau înregistrați în liste, iar apoi transportați organizat la secțiile de votare, cu automobile private sau cu mașini de taxi. După ce demonstrau că au votat, alegătorii primeau câte 200 de lei. În unele puncte „organizatorice” însă, banii erau împărțiți în drum spre secțiile de votare, în mașinile celor care asigurau transportul alegătorilor pe malul drept al Nistrului.

Dumitru Iancev, care locuiește în Tighina, a identificat în ziua scrutinului o rețea de fraudare a votului la secțiile de votare destinate cetățenilor din stânga Nistrului. În imaginile video surprinse de acesta în fața magazinului „Madia” din Tighina, la întrebarea unui bărbat dacă „va fi autobuz”, una dintre organizatoarele turismului electoral răspunde că „va fi doar taxi și doar pe înscrieri”. Femeia care făcea listele, pe nume Vera, spune că i-a apelat telefonic pe toți ale căror numere de telefon le avea de la alegerile trecute: „Eu la care am avut numere la toți am sunat”.

Bărbatul, fost judecător la Judecătoria Tighina și Taraclia, care la alegerile prezidențiale din 2020 a aflat cum funcționează schema, a reușit, de această dată, să fie înscris în liste, să primească 200 de lei și să fie transportat organizat la o secție de votare. 

„Duminică dimineață am trecut prin cartierul  meu, dar nimeni nu știa. Mă întrebau și pe mine unde se dau bani. Am mers în centru, pentru că acolo este mai ușor de aflat, este piața. Întâmplător am întrebat un taximetrist unde se dau bani și mi-a spus să merg la Hamuteanovca (stradă din Tighina – n.r.), acolo este un magazin mare „Madia”, unde oamenii se adună. Am mers acolo. Lumea deja aștepta. A venit o femeie, pe nume Vera. I-am spus să mă înscrie și pe mine. Ea avea de anul trecut caiet cu cei înscriși din cartierul ei”, povestește Dumitru Iancev.

„El ia 10 sticle de rachiu și hotărăște viitorul Moldovei”

După ce i-a fost trecut numele în liste, bărbatul a primit 200 de lei de la organizatoare, o invitație cu însemnele BECS și a fost urcat într-o mașină, apoi schimbat în alta, care urma să-l transporte, alături de alte trei persoane la o secție de votare.

„Am întrebat câți bani dau și mi-au spus că 200 de lei. Am așteptat, apoi am urcat într-o mașină. Am stat vreo 20 de minute, apoi ne-au scos și ne-au pus în altă mașină. Ea (Vera – n.r.) a intrat în mașină și repede a dat banii. A întrebat numele și a bifat în caiet. Am pornit. Întrebam șoferul unde ne duce, dar el nu ne spunea. Pe drum, am înțeles că ne ducem în Hagimus, pentru că spuneau că la Varnița nu merg, deoarece sunt românii și poliția. De 200 de lei iei vreo 10 sticle de rachiu. El ia 10 sticle de rachiu și hotărăște viitorul Moldovei”, afirmă bărbatul.

Iancev a raportat cazul poliției, oferind drept probă cei 200 de lei și invitația cu însemnele BECS. Pe acest caz a fost deschis un proces penal. 

Revoltați, pentru că nu au primit banii promiși 

Tot în regiunea transnistreană au fost și cazuri în care alegătorii, ieșind din secția de votare, s-au arătat indignați că nu li s-a oferit suma promisă. Pentru că nu ar fi primit niciun leu în schimbul votului, o femeie a ieșit din secția de votare plângând.

„Oamenii mi-au spus că aici e pentru Dodon. Oamenii mi-au spus. Am venit a doua oară să votez pentru Dodon, credeam că îmi vor da vreo 25 de dolari, nu vor încurca. Mi-au spus că dau câte 25 de dolari. Dar ei tac ca muții”, spunea femeia, după votare.

În căutare a 500 de ruble transnistrene promise, echivalentul a circa 550 de lei moldovenești, în schimbul votului acordat pentru BECS, a fost și un bărbat din raionul Căușeni. Acesta a cerut banii de la un veteran al războiului de pe Nistru, care s-a dat drept un organizator al turismului electoral. 

• Ați votat? Pentru cine?
• Da, pentru Socialiști.
•  Socialiști. Și aici câți bani vă dădeau?
• Eu nu știu.
• Eu nu sunt la curent dacă la Bender se dau. Numele d-stră cum este?
• De ce ne contrazicem, nouă ne-au spus că ni se vor da bani.
• 500 de ruble. 
• Da.
• Corect. Ei trebuie să vă dea 500 de ruble. Ce nume aveți, ca eu să telefonez, să verific.
• Dar ne-au spus la revedere.
• Ați fotografiat că ați votat? Cum putem confirma că d-voastră anume pentru socialiști ați votat, pentru a vă plăti? Una este că a votat, alta este că trebuie să confirme că a votat anume pentru acest partid, trebuie să arate poza la telefon. Este?
•  Nu
• Dacă nu este, nici bani nu sunt. 

„Banii nu înseamnă tot, dar depinde de cantitatea lor”

Comparativ cu scrutinul din 2019, atunci când alegătorii erau transportați organizat cu autocarele, de data aceasta, votanții au ajuns la secțiile de votare cu mijloace de transport mai mici sau cu taxi. La fel ca și votanții șoferii automobilelor au fost și ei remunerați pentru serviciul oferit. Despre acest lucru, a recunoscut chiar unul dintre ei: 

• Dar cât aproximativ dau acum?
• 200 de ruble.
• Dar cât e asta în dolari, în ceva, 200 de ruble?
• 200 de lei.
• 200 de lei? Dar unde anume dau în Camenca?
• Acolo, la Fabrica de Conserve.
• La lucrători sau dau la toți?
• Aceștia care au fost la alegeri, arată ștampila că e pusă și îi dă…
• Eu îi aduc, de la ei iau pașaportul moldovenesc, acolo este ștampilă și în baza la asta, le dau bani. 
• Am înțeles.
• Și așa mie mi-au dat. Dar eu aș veni dacă nu mi-ar da bani? Cum este un proverb rus: „Banii nu înseamnă tot. Da, dar depinde de cantitatea lor”.

„Au dat ordin directorilor întreprinderilor, departamentelor, educație publică, magazinelor Sheriff, spitalelor, tuturor”

Informații despre cumpărarea votului și transportarea organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană, au început să apară pe grupurile persoanelor care locuiesc în stânga Nistrului din mai multe aplicații de mesagerie, atât înainte de ziua scrutinului, cât și în ziua alegerilor. 

Oamenii scriau că în schimbul remunerării, angajați din cadrul instituțiilor private, dar și publice din regiunea transnistreană erau îndemnați „să voteze cu Igor Dodon”. Potrivit informațiilor, cei care conduc aceste instituții ar fi dat „comanda” ca persoanele să fie incluse în anumite liste. În mesajele consultate de ZdG se vorbește că astfel de liste sunt întocmite pe întreg teritoriul din stânga Nistrului și se face referire la anumite instituții, cum ar fi Departamentul de Educație Publică din Râbnița, Uzina Metalurgică Moldovenească, magazinele Clubului sportiv „Sheriff”, dar și toate spitalele.

• 

• 

• 

„Acum e așa o situație – lucrătorii supermarketului Sheriff, trebuie voluntar – obligatoriu să voteze pentru Igor Dodon. Pe drum înapoi se va oferi remunerare. Dați, vă rog, numele, prenumele și patronimicul organizatorilor. Au dat ordin directorilor întreprinderilor, departamentelor, educație publică, magazinelor Sheriff, spitalelor, tuturor. Lista cetățenilor din R. Moldova este colectată nu doar la Uzina Metalurgică Moldovenească, dar și în toată regiunea transnistreană, inclusiv instituțiile bugetare. Insistent recomandă să se voteze pentru partidul lui Dodon”, se arată în mesajele din grupurile alegătorilor din stânga Nistrului. 

Despre implicarea companiilor private și a holdingul „Sheriff” în remunerarea alegătorilor din stânga Nistrului, vorbește și unul dintre veteranii de război care a monitorizat procesul de votare la secțiile de votare deschise pentru alegătorii din stânga Nistrului.

„Din surse demne știm că, firma „Sheriff” plătește fiecare alegător care vine cu 800 de lei. Compania „Teratex” plătește fiecare angajat care o să vină să voteze 25 de dolari. Asta e ceea ce noi am primit”, a declarat veteranul, indignat.

Solicitați telefonic, reprezentanții Clubului sportiv „Sheriff” au refuzat să discute cu ZdG, îndemnându-ne să nu-i mai contactăm, pentru că „nimeni nu va răspunde la aceste întrebări stupide”.

Contactați de ZdG, reprezentanții celor două instituții menționate în mesaje, nu au răspuns la telefon, pentru a comenta informațiile.

„O halbă de bere pentru un vot”

Cazuri de posibilă mituire a alegătorilor au fost semnalate nu doar în ceea ce privește regiunea transnistreană, dar și în mai multe localități țară. Misiunea de Observare „Promo-Lex” a raportat un caz în care un primarul satului Speia din raionul Anenii Noi ar oferi drept recompensă o halbă de bere pentru fiecare vot pentru un anumit concurent electoral. „Reieșind din zvonurile și discuțiile persoanelor care urmau să-și exercite dreptul la vot, primarul satului Speia oferă recompensă o halbă de bere pentru fiecare vot pentru un anumit concurent electoral. Recompensa se face la barul primarului. Observatorul a văzut cum unele persoane după vot luau halba de bere fără să achite. De asemenea, a fost o discuție în care o doamnă îi povestea celelalte că cine votează cu un anumit concurent primește o halbă de bere gratis. Adică, informațiile s-au confirmat din câteva surse”, a declarat Nicolae Panfil, director de programe „Promo-LEX”. 

Vitalie Coteț, primarului satului Speia, ales în 2019 din partea Partidului Democrat din Moldova, a negat informațiile, insistând că nu se afla în localitate.

„Nu, nu, eu cum să vă comentez dacă eu acum am practic 10 minute de când am venit acasă. Eu nici în sat nu am fost, eu am fost la Chișinău, am fost la meciul de fotbal între juniori și maturi astăzi, pe malul Nistrului, la pădure, unde eu am fost în calitate de medic. Iată așa eu comentez, eu nu știu ce fel de informație aveți d-stră, dar îmi pare rău. Ca să înțelegeți corect, nu este barul meu, este o locație la care este director mama mea. Nu poate fi al meu și eu nu pot să servesc pe cineva cu ceea ce nu-mi aparține”, a spus primarul satului Speia, contactat de ZdG în ziua scrutinului.

Vouchere în valoare de 1000 de ruble rusești pentru alegători la ieșirea din secția de votare

Un alt caz care vorbește despre o posibilă corupere a alegătorilor a fost înregistrat în Federația Rusă, acolo unde un observator al procesului de votare a sesizat CEC cu privire la oferirea unor vouchere alegătorilor la ieșirea din secția de votare. 

De fapt, cu trei zile înainte de alegerile parlamentare, compania „Dar pentru Moldova” care operează rute tur-retur din Federația Rusă și Republica Moldova a anunțat că va oferi gratuit vouchere în valoare de 1000 de ruble rusești, echivalentul a 241 de lei, celor care pe 11 iulie, se vor prezenta la adresele indicate de companie. Coincidență sau nu, dar adresele respective coincideau cu adresele unor secții de votare deschise pentru moldoveni în Federația Rusă. La alegerile prezidențiale, pe pagina sa de socializare, compania publica mesaje cu îndemnuri de a vota „un președinte care va întări relațiile moldo-ruse”, poziție împărtășită de Igor Dodon. Totodată, pe paginile lor de socializare, reprezentanți ai ONG-ului au distribuit pliantele electorale ale lui Igor Dodon, declarația lui Putin despre candidatul susținut de PSRM, pliante cu mesaje false despre candidata Partidului Acțiune și Solidaritate și a publicat video-uri cu mesaje pro-PSRM.

„După cum spuneam, pe data de 11 iulie, noi vom oferi aceste certificate, noi vom avea cinci adrese, unde d-stră vă puteți apropia și primi aceste certificate. Noi am pregătit foarte multe certificate de acest gen, sper că vor ajunge pentru toți. Și ne vom bucura că veți fi alături de noi și veți primi un asemenea certificat. Și în Sankt Peterburg vom transmite astfel de certificate, ca și acei conaționali de-ai noștri din diasporă să se poată folosi de aceste certificate. Moscova și Sankt Peterburg, totul pentru voi”, spunea Mihail Cornea, reprezentantul companiei. 

Totodată, în video-ul în care reprezentantul firmei anunța despre această inițiativă, acesta mulțumea oamenilor pentru participarea la un concert desfășurat cu o zi mai devreme, organizat, după cum spunea acesta, pentru ca oamenii să se „odihnească, să se relaxeze și să uite despre toate grijile rele”. Un astfel de concert compania a organizat și înainte de alegerile prezidențiale din 2020.

Solicitat de ZdG, Mihail Cornea a precizat că ideea de a distribui vouchere „a avut drept scop trezirea diasporei din Federația Rusă, să iasă într-un număr cât mai mare la vot. Asta doar a fost ideea, asta a fost mesajul meu, nu a avut o tangență politică sau nu a fost nici o agitație, în sensul că „Ieșiți la voi, să votați un anumit partid sau un anumit candidat””. 

Aproape 200 de plângeri privind transportarea și coruperea alegătorilor  

Marin Maxian, șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției (IGP), a anunțat la finalul zilei de duminică, 11 iulie, că în perioada electorală poliția a fost sesizată de 562 de ori cu informații privind încălcări electorale, dintre care 236 de plângeri au fost depuse în ziua scrutinului. Reprezentanții concurenților electorali au sesizat poliția în 187 de cazuri, dintre care 177 cu privire la transportarea alegătorilor la secțiile de votare și determinarea alegătorilor să voteze pentru un anumit candidat electoral și 13 încălcări privind efectuarea agitației electorale.

Expert Promo-LEX: „S-a vorbit de sume de la 200 până la 500 de lei”

Asociația Promo-LEX, care monitorizează constant alegerile din R. Moldova, a raportat în scrutinul parlamentar anticipat 15 cazuri de zvonuri, tentative sau chiar situații de recompense materiale sau bănești oferite alegătorilor în perimetrul a 100 de metri de la secția de votare pentru a determina alegerea alegătorilor. Observatorii Promo-LEX au constatat transportarea organizată, în 29 de cazuri, a alegătorilor: autocare, microbuze sau alte unități, de transport care în mod normal nu ar avea ce căuta în preajmă.

Nicolae Panfil, director de programe Promo-LEX, afirmă că, în ziua alegerilor, observatorii asociației au constatat multiple cazuri de transportare a alegătorilor, frecvent asociate și cu cazuri de corupere a alegătorilor. Cele mai clare indicii, spune expertul, au venit din regiunea transnistreană. 

„Acest fenomen a răbufnit la scrutinul de duminică și peste tot în noutăți am văzut vorbindu-se. Am avut indicii clare că acest proces de votare a fost organizat în special în regiunea transnistreană și că mulți dintre alegători au fost corupți. În general, s-a vorbit de sume de la 200 până la 500 de lei. Frecvent am auzit sume indicate în ruble. În Chișinău, observatorul a raportat un caz în care, din discuțiile auzite între alegători, un concurent oferea 75 de euro. Este complicat să spunem care ar fi o sumă reală, pentru că poliția urmează să documenteze aceste cazuri și să vadă cât de reale au fost. Cert este că multe dintre cazurile înregistrate în regiunea transnistreană probabil vor rămâne nedocumentate, pentru că nu avem acces acolo”, afirmă Panfil. 

Expertul este de părere că, cele 15 cazuri în care putem vorbi despre coruperea alegătorilor, raportate de asociație, nu au un impact mare asupra rezultatului final al scrutinului, însă reprezintă „o palmă dureroasă pentru democrația în R. Moldova”. 

„Acest fenomen este contrar normelor democratice, legislației și cei care au organizat acest lucru trebuie să fie identificați și pedepsiți indiferent de numărul de cazuri care au avut loc”, a conchis Nicolae Panfil.

Conform legislației, coruperea alegătorilor se pedepsește cu amendă în mărime de la 27 de mii de lei până la 42 de mii de lei sau închisoare de la un an până la cinci ani, iar persoanele juridice pot fi pedepsite cu amenzi care variază între 200 și 300 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.