Unde-i votul electronic din Consiliul municipal Chișinău?

La cinci ani de la instalarea sistemului de vot electronic în sala de ședințe a Consiliului municipal Chișinău, consilierii continuă să voteze prin ridicarea mâinii, chiar dacă sistemul este pe deplin funcțional.

Echipamentul și softul au costat 1,2 milioane de lei, dar nu sunt folosite din cauză că legislația nu prevede o astfel de procedură de vot. Cel puțin, asta invocă secretarul Consiliului municipal. Un proiect de modificare a legislației a fost depus în legislatura precedentă a Parlamentului și a rămas neexaminat, acum fiind nevoie de un alt proiect care ar permite consilierilor să folosească noul sistem.

Deocamdată însă cei implicați nu par să se grăbească să miște lucrurile: din cauza pandemiei, consilierii, oricum, se întrunesc în altă sală decât cea dotată cu echipamentul respectiv.

Prima promisiune: Vot electronic din 1 iulie 2016

La 17 martie 2016, Consiliul municipal Chișinău (CMC) a aprobat o decizie prin care începea procedura de achiziționare și implementare a votului electronic. Conform deciziei, începând cu 1 iulie 2016, votarea la ședințele CMC urma să se facă „cu utilizarea mijloacelor electronice de înregistrare a prezenței consilierilor și de numărare a voturilor”, lucru care însă nu s-a întâmplat nici până în prezent, cu excepția câtorva testări.

În termen de 45 de zile, municipalitatea urma să selecteze companiile care vor implementa proiectul, a cărui valoare estimativă era de 650 – 700 de mii de lei. Procesul de achiziție a sistemului a demarat însă abia la 26 august 2016, adică la mai mult de o lună de la termenul în care sistemul deja urma să fie pus în aplicare.

Conform caietului de sarcini, municipalitatea cumpăra 3 loturi de bunuri:
lotul nr.1 – sistem de votare electronic, care presupune 51 de butoane de vot, 60 de microfoane pentru consilieri și unul pentru președintele CMC, un set de cel puțin 60 de cartele fără contact, o unitate de control care oferă posibilitatea de a comunica cu cel puțin 51 de terminale de vot și 51 de microfoane, dar și patru softuri informatice; lotul nr.2 – sistem de video streaming format din cumulator de canale, trei camere video pentru conferință și două softuri informatice;
lotul nr.3 – soluția de streaming pentru comisii, format din două camere de luat vederi, video encoder, două stative pentru cameră de luat vederi, două microfoane, un stream server și un web portal pentru accesarea stream-ului live și a arhivei de înregistrări.

La concursul de achiziții au participat trei agenți economici: „Netlink-Grup” SRL, „DAAC System Integrator” SRL și „IT – Lab Grup” SRL. Întrucât operatorii nu au prezentat autorizația de funcționare, ci doar licența de activitate, concursul a fost anulat.

Firma consilierului Vasile Chirtoca, câștigătoare a concursului repetat

La concursul repetat, organizat la 25 noiembrie 2016, pe lângă cei trei operatori, cu o ofertă a venit și „Vec” SRL. Loturile nr.1 și nr.2 au fost adjudecate de compania „DAAC System Integrator” SRL, în conturile căreia urmau să intre aproape 1,3 milioane de lei. Pentru că nu avea bani, Primăria a renunțat însă la procurarea lotului nr.2. Iar „IT – Lab Grup” SRL a câștigat contractul de circa 386 de mii de lei pentru lotul nr.3. Primăria a cheltuit alte 137 de mii de lei pentru instalarea utilajului, astfel încât nota de plată pentru un sistem, a cărui implementare rămâne deocamdată în aer, este de peste 1,25 milioane de lei.

„DAAC System Integrator” SRL aparține holdingului „DAAC Hermes”, controlat de consilierul municipal Vasile Chirtoca. Cu puțin peste două luni înainte de asta, firma în care Chirtoca deține 50% din acțiuni câștiga o altă licitație organizată de Primăria mun. Chișinău, pentru livrarea unui set de servere, în valoare de 635 555 de lei. În 2016, Chirtoca se afla la primul mandat de consilier, intrând în componența CMC, alături de comuniști. În 2019, a candidat deja cu Partidul Socialiștilor (PSRM), fiind nr.2 pe lista electorală.

„IT – Lab Grup” SRL, firmă care și-a adjudecat lotul nr. 3, îl are în calitate de fondator și administrator pe Alexei Cioban. Tot el figurează în calitate de fondator şi al altor două SRL-uri, „IT Lab Services” şi „IT-Lab Sistem”, dar şi administrator al firmei „Gametech Plus” SRL, fondată de Chen Pinhas din Israel. În 2015, ZdG scria despre legăturile firmelor administrate de Cioban și licitațiile de milioane de lei, organizate de “Moldtelecom”, societatea pe acțiuni deținută de stat. Datele de la Agenția Achiziții Publice arată că singura licitație organizată de Primăria mun. Chișinău și câștigată de „IT – Lab Grup” SRL este cea pentru livrarea lotului nr.3 a sistemului de vot electronic.

Consilier: „Este un pic de conflict de interese”

Victor Lutenco, fost consilier municipal și președinte al Comisiei de supraveghere a procesului de introducere a votului electronic, nu poate spune sigur dacă firma lui Vasile Chirtoca a fost favorizată la câștigarea concursului, dar declară că termenii de referință pentru echipament nu conțin cerințe „ieșite din comun” și că echipamentul putea fi importat și asamblat de orice companie.

„Cel puțin din partea mea, «DAAC System Integrator» SRL nu a fost favorizată. Dacă a fost favorizată de municipalitate sau prin termenii de referință, pentru că acolo sunt anumite criterii tehnice, nu știu. Dar cu greu îmi imaginez cum s-ar face asta”, susține Lutenco.

Totuși, el admite că la mijloc ar exista un conflict de interese: „Este un pic de conflict de interese, dar cred că nu în măsura în care dl Chirtoca să-și dea demisia”.

La rândul său, Vasile Chirtoca spune că nu a știut că firma sa participa la licitație.

„Eu nici nu am știut. Licitația a fost anunțată de Primărie, care era în frunte cu Dorin Chirtoacă, care nu m-a iubit niciodată și nu mă iubește nici acum. Eu despre licitație nici nu am știut. Nu am știut că firma în care eu am 50% a participat la licitație. Directorul general decide la ce licitații să participe”, ne-a spus consilierul municipal.

Au testat votarea electronică, apoi au revenit la votul prin ridicarea mâinii

După procurarea, cu întârziere, a sistemului de vot electronic, responsabilii de la Primărie au fixat un alt termen pentru punerea lui în aplicare – 1 aprilie 2017. Și de această dată promisiunea a rămas nerealizată. Ulterior, despre votul electronic s-a pomenit abia în campania electorală locală din noiembrie 2019. Pentru că sistemul nu era pe deplin funcțional, la finele lunii noiembrie municipalitatea a achiziționat suplimentar de la „DAAC System Integrator” SRL anumite piese, în valoare de circa 6 mii de lei.

Abia la 19 decembrie 2019, consilierii municipali și-au exprimat votul prin intermediul sistemului electronic, exercițiul fiind însă un test. Pentru asta, fiecare consilier a primit o cartelă corespunzătoare unui dispozitiv care este instalat la fiecare masă. Astfel, consilierii participanți la ședință au fost înregistrați automat.

„Dacă doriți să ieșiți pentru câteva minute din sală, automat sistemul va citi acest lucru și veți fi excluși din rândul participanților. Când vor fi supuse votului chestiuni de pe ordinea de zi, prin butonul verde consemnați „pro”, butonul roșu – „contra” și galben – „abținere”. Astfel, toate rezultatele vor apărea pe ecran”, explica atunci Adrian Talmaci, secretar interimar al CMC.

După ce au efectuat testul însă, consilierii au revenit la votarea prin ridicarea mâinii, nu înainte ca edilul Ion Ceban să dea un nou termen pentru punerea sa în aplicare.

„Începând cu ziua de astăzi, vom testa funcționalitatea votului electronic în CMC. Vom testa. Asta nu înseamnă că lucrurile vor fi considerate ca fiind funcționale pe deplin. Regulamentul cu privire la utilizarea votului electronic este în proces de definitivare. Vă îndemn să fiți îngăduitori în tot ce ține de proces. Trebuie să testăm, astfel încât acest sistem să fie funcțional începând cu ianuarie 2020”, spunea atunci Ion Ceban.

Au cumpărat echipament, dar nu au schimbat legislația

Nici acest termen nu a fost respectat. Astfel, la ședința din 10 martie 2020, unii consilieri municipali au cerut explicații.

„Vă îndemn să punem problema votului electronic, care ne-a fost promis în campania electorală și nici până astăzi, la 121 zi de la validarea mandatului lui Ceban, nu îl avem. Până în prezent nu avem un răspuns de ce nu avem votul electronic. Îi cer lui Ceban să clarifice această chestiune”, a cerut Andrei Năstase, președintele fracțiunii municipale a PPDA.

„Unde este sistemul de vot electronic promis de atâta timp cetățenilor mun. Chișinău? Pe ce s-au cheltuit peste un milion de lei? Când orășenii vor avea posibilitate să vadă cine și pentru ce proiect a votat?”, a întrebat Dumitru Ivanov, consilier al fracțiunii municipale PAS.

În replică, Adrian Talmaci a argumentat că sistemul de vot electronic, deși este instalat, nu poate fi folosit din cauza legislației, care nu prevede o astfel de procedură.

„Legislația Republicii Moldova, la acest moment, nu prevede votul electronic. Ca să putem implementa în CMC votul electronic, Primăria mun.Chișinău, în prezent, elaborează un proiect de lege prin care vom solicita Parlamentului și Guvernului să introducă în Legea cu privire la statutul mun. Chișinău o normă cu privire la implementarea votului electronic. Ceea ce se referă la mecanism, utilajul care a fost cumpărat a fost testat în lunile ianuarie-februarie, au fost găsite anumite probleme care urmează a fi lichidate și sperăm că, la următoarea ședință, vom putea să-l testăm din nou. Dar, juridic, noi nu vom putea să ne bazăm pe aceste rezultate, deoarece legislația Republicii Moldova nu prevede votul electronic”, a spus Talmaci.

Următoarea testare a sistemului nu a mai avut loc, deoarece Republica Moldova a intrat în situație de urgență, din cauza pandemiei de COVID-19. De atunci, din cauză că sala de ședințe din sediul Primăriei este prea mică, consilierii se întrunesc și votează, prin ridicarea mâinii, în sălile preturilor Buiucani și Centru.

Problema implementării sistemului de vot electronic în CMC a ajuns, în primăvara anului 2020, în atenția deputaților. Veronica Roșca și Radu Marian, parlamentari PAS, au înregistrat, la 21 aprilie 2020, un proiect de modificare a Legii privind administrația publică locală și a Legii privind statutul municipiului Chișinău, care prevedea instituirea procedurii desfășurării ședințelor CMC prin mijloace electronice. Inițiativa nu a ajuns însă să fie examinată de Parlamentul precedent, ceea ce înseamnă că proiectul trebuie înregistrat din nou, în actuala legislatură, și repornită procedura de examinare și adoptare.

Adrian Talmaci: Unii consilieri nu vor accepta sistemul electronic, motivând că „legea prevede că trebuie să ridic mână, nu să apăs butonul”

„Noi am înaintat un demers în adresa Guvernului și am solicitat să fie lichidată această lacună. Procedura de vot prin intermediul mijloacelor electronice va fi aplicată după adoptarea în Parlament a proiectului Legii menționate supra, precum și ajustarea corespunzătoare a Regulamentului de constituire și funcționare a CMC. Până la adoptarea acestor modificări, unii consilieri nu vor accepta sistemul electronic de vot, motivând că «legea prevede că trebuie să ridic mână, nu să apăs butonul»”, ne-a spus Adrian Talmaci la mijlocul lunii octombrie curent.

Deocamdată însă, municipalitatea nu a depus vreun demers către noul Guvern, cu solicitarea de a modifica legislația, iar deputatul Radu Marian ne-a comunicat că parlamentarii ar urma să discute despre înregistrarea repetată a proiectului depus în legislatura anterioară.

Cristina Voroneanu: În 2016, nu știam cât timp va fi îngropat acest proiect

Cristina Voroneanu, coordonatoare proiecte și cercetare în cadrul Asociației Obștești „Primăria Mea”, susține că procesul de implementare a proiectului trezește suspiciuni și, pe alocuri, este ridicol.

„Noi ne-am lansat în 2016, făcând comunicare între consilieri și locuitorii mun.Chișinău. În momentul în care CMC a decis că urma să treacă la vot electronic, ne-am bucurat foarte mult. Ne doream foarte mult ca votul electronic să fie implementat, dar atunci, în 2016, nu știam cât timp va fi îngropat acest proiect. Întotdeauna am întrebat la ce etapă se află proiectul, dar mereu se găsea ceva care împiedică implementarea deplină a sistemului. Cu siguranță, este suspect modul în care se tot amână implementarea sistemului de vot electronic și e chiar ridicol. Problemele legislative puteau fi prevăzute din timp și clarificate”, susține Cristina Voroneanu.

Potrivit legislației actuale, Consiliul local poate stabili adoptarea unor decizii prin vot secret sau prin vot nominal.

Cum s-a procedat cu votul electronic din Parlament?

La votarea electronică a trecut recent și Parlamentul. Și în acest caz instalarea a avut loc cu întârziere. Proiectul a fost finanțat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, iar o parte din cheltuieli au fost acoperite din bani publici. În acest caz nu au fost efectuate modificări legislative, Biroul permanent al Parlamentului aprobând o instrucțiune care reglementează regulile de utilizare a sistemului. Totuși, la începutul lunii octombrie 2021, deputații au înregistrat și votat în prima lectură un proiect de lege privind modificarea Regulamentului Parlamentului, care va stabili norme juridice ce reglementează utilizarea mijloacelor electronice în ședința plenară.