„Uăi, pi******le, tu strici religia, eu o să te tai, o să te ucid!” Infracțiunile motivate de ură: victimele (ne)apărate de oamenii legii

16 iunie 2024. Miezul zilei. La marșul „Pride” organizat de comunitatea LGBTQ+ din R. Moldova participă un număr record de peste 800 de persoane. Printre ei, Franz, care ține în mâini o pancartă pe care scrie „Frica de a exista printre bărbați”. „Nu pot să mă simt liber pe stradă și simt permanent anxietate, pe care trebuie să o descifrez. Pentru că azi, bunăoară, am mers după pizza și din cauza că băieții care lucrau acolo râdeau de mine, mă temeam că o să mă otrăvească”, spune tânărul. 

Frica pe care o resimte Franz pare justificată. La prima intersecție, un grup de contramanifestanți strigă „Rușine!” „Acum 20 de ani, nici nu ne puteam imagina că vor ieși în stradă. Dacă propaganda gay poate să-și exprime părerea, atunci reiese că și pedofilii vor putea ieși. Ei tot vor spune că au dreptul la iubire. Asta vreți?” – întreabă indignat un tânăr care poartă pe cap o perucă și un chipiu. „Nici nu vreau să aud de «râsurile» astea. Să zdohnească toți”, strigă o femeie de vârsta a treia.

Conștient sau nu, acești oameni folosesc discursul de ură împotriva comunității LGBTQ+, acesta fiind motivat de prejudecățile pe care le au. În ultimii doi ani, polițiștii trebuie să fie mai atenți când investighează crimele și contravențiile motivate de prejudecată, odată cu introducerea modificărilor în legislație.

„Prejudecățile sunt niște emoții negative, nejustificate, din motive sociale sau psihologice, față de un grup de oameni care nu ți-a făcut nimic. Fiecare grup are propriul set de stigme. De exemplu, pentru comunitatea LGBTQ+, stereotipurile sunt că-s perverși, că-s pedofili”, explică Angelica Frolov, directoarea Asociației „Genderdoc-M”.

Propaganda alimentează prejudecățile

În spațiul public, discursul de ură este alimentat constant de propaganda Kremlinului și acoliților săi care operează în R. Moldova. „Propaganda este foarte periculoasă, pentru că vizează emoțiile noastre de protecție, pe care le folosește pentru a infiltra o informație falsă”, subliniază Angelica Frolov.

Propaganda este strâns legată de dezinformare, iar scopul final este dezbinarea societății, folosind conflicte artificiale, consideră directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei. 

„Trebuie să recunoaștem că grupurile de persoane care au dorit să manipuleze opinia publică, să transmită mesaje care dezinformează, au promovat stereotipurile pentru a alimenta ura în raport cu anumite categorii de persoane. În R. Moldova, avem, din păcate, aceeași experiență, când discursul de ură în raport cu anumite categorii de cetățeni este utilizat în special în timpul campaniilor electorale, dar și în perioada dintre alegeri, de unii politicieni. Este o tehnică de manipulare a opiniei publice, atunci când identifici un pseudo-dușman și încerci să direcționezi tot negativismul, toate frustrările oamenilor într-un anume punct”, precizează Petru Macovei.

Pe lângă faptul că sunt vizați de acest discurs de ură, reprezentanții comunității LGBTQ+ sunt frecvent ținte ale unor contravenții sau crime motivate de prejudecată. Reprezentative în acest sens sunt cazul discriminării în armată a lui Marin Pavlescu, cazul lui Felis, adolescenta trans care acum doi ani și-a pus capăt zilelor din cauza bullyingului la care a fost supusă la școală, dar și cazurile din regiunea transnistreană, spune Angelica Frolov, directoarea Asociației „Genderdoc-M”. 

Cazul Marin Pavlescu: de la hărțuirea în armată la amenințarea cu moartea

Marin Pavlescu este tânărul care acum trei ani a făcut public tratamentul umilitor la care a fost supus în timpul efectuării serviciului militar. În instanța de fond, cererea de chemare în judecată a Brigăzii nr. 2 Infanterie Motorizată „Ștefan cel Mare” și a Ministerului Apărării, privind încasarea prejudiciului moral pentru hărțuire pe criteriul de orientare sexuală, a fost parțial admisă. „Instanța a confirmat că eu am fost supus sistematic la violență fizică, la bullying și la discriminare, din motiv că s-a aflat despre orientarea mea sexuală. Instanța a dispus încasarea prejudiciului moral de 100 de mii de lei și 20 de mii de lei despăgubire materială. Decizia nu este una potrivită pentru mine și am decis să o atac la Curtea de Apel. Mă așteptam că instanța va obliga Ministerul Apărării să facă anumite modificări spre bine. Eu nu mi-aș dori ca cineva să mai treacă prin ce am trecut eu”, povestește Marin. 

După ce a vorbit deschis despre tratamentul la care a fost supus în armată, Marin Pavlescu spune că a avut parte de un val imens de comentarii de ură și chiar amenințări. 

„În iunie 2022, după ce am participat la Pride, m-a telefonat o persoană pe Messenger. Initial nu am răspuns, dar omul insista. Am răspuns la apel și aud: «Uăi, pi******le, tu strici religia, cultul moldovenesc, eu, s**a, o să te tai, o să te ucid.» Era atât de agresiv în discuția dată și eu nu mă simțeam în siguranță. Am decis să înregistrez apelul. L-am anunțat că-l înregistrez și că o să depun o plângere la poliție. Și el îmi spune: «Fă ce vrei, mi-i p***i. Ce-o să facă poliția? Poliția e de partea mea.» El a trecut toate limitele, mi-a spus că o să-mi taie picioarele”, își amintește Marin Pavlescu. 

Tânărul a depus o plângere la poliție. A fost pornită o cauză penală pentru amenințare cu vătămare corporală și cu omor din motive de prejudecată. Bănuitul a fost identificat. Acesta se afla peste hotare, iar atunci când a revenit în țară, în august 2023, a fost reținut la hotar. 

„Noi am fost contactați de procuror, care ne-a invitat la confruntări cu făptașul, ne-a comunicat ce s-a întâmplat. În prezent, dosarul este cercetat în instanța de judecată în absența inculpatului”, precizează Doina Ioana Străisteanu, avocata lui Marin. 

Între timp, tânărul a fost intimidat de rudele inculpatului. „Îmi scriau pe rețelele de socializare mătușa și mama lui. Încercau să mă manipuleze cumva și să facă apel la milă, ca eu să mă duc să-mi retrag plângerea de la poliție. Avocata lui încerca să mă convingă că amenințările lui nu erau serioase. Cum puteam eu să înțeleg că amenințările nu trebuiau să fie luate în serios când m-a sunat, mi-a spus toate acele lucruri la telefon, mi-a zis că știe unde trăiesc? Eu nu știam dacă el cunoștea adresa mea sau nu. Eu îmi făceam griji pentru siguranța mea, pentru că nu o dată am fost urmărit până la bloc de persoane homofobe”, relatează Marin Pavlescu. 

Recent, bărbatul care l-a amenințat și-a aflat sentința. Acesta trebuie să achite o amendă de 27.500 de lei, prejudiciu moral de 10.000 și suma de 21.500 de lei pentru cheltuielile de judecată ale lui Pavlescu. În cazul în care agresorul nu va plăti amenda, instanța poate să-i schimbe sentința în pedeapsă cu închisoarea, câte o lună de detenție pentru fiecare 100 de unități convenționale neachitate. Instanța a mai stabilit că acesta nu poate părăsi țara până nu-și ispășește pedeapsa.

Cazul Igor Brumarețchi: dublu condamnat în închisoare

Despre cazul lui Igor Brumarețchi, care a fost eliberat în luna mai din Penitenciarul nr. 6 de la Soroca, unde a fost deținut din 2022, Ziarul de Gardă a scris la mijlocul lunii iunie, curent. Fostul deținut, care spune că de la naștere e „și femeie, și bărbat”, sublinia că, sub pretextul că astfel i-ar fi garantată securitatea și integritatea fizică, în cei aproape trei ani de închisoare, a fost deținut în condiții greu de suportat – singur, în celule antisanitare, în care șobolanii erau la ei acasă. 

„Nu e vorba de atitudinea altor deținuți, ci de comportamentul «persoanelor cu epoleți». Prin atitudinea lor față de mine, parcă m-au condamnat a doua oară”, spune Igor Brumarețchi, precizând că acesta e numele lui oficial astăzi, chiar dacă, în urmă cu 52 de ani, se născuse femeie. „Prima dată, când mi-au făcut percheziții la lucrurile mele, eram într-o cămeruță. Erau medici, erau «domni cu epoleți». Toți știau că eu sunt de două genuri – masculin și feminin. Și doamna doctor a zis să-mi dau pantalonii în jos – «să vedem». I-am dat… Iar ea mi-a aruncat în față: «Fuuu, apoi eu nu mai mănânc azi.» Vă închipuiți cum îmi era mie pe suflet după aceste vorbe? Al doilea caz, când trebuia să mă duc în cabinetul medical… Către toți au strigat: «Brumarețchi, mergi la ginecolog», dar puteau să spună că sunt chemat la medic. Cum mi-a fost când toți condamnații au început să râdă? Râdeau și râdeau. Au fost și situații în care îmi deschideau ușa la baie, tot cei «cu epoleți». Altă dată, la apel, dimineața, unul, tot «cu epoleți», de la spate, îmi zice: «Noroc, Natașa.» Și toți condamnații iarăși au râs, dar râsul lor era cauzat de vorbele «oamenilor cu epoleți» și asta e jignitor”, mărturisește Igor Brumarețchi.

„Au trebuit să lucreze, nu să râdă… Nu s-a gândit niciunul, măi, ia stai, dar, Doamne ferește, să am eu un copil, ori să am un frate, o soră cu așa ceva și alții să râdă de ei”, punctează fostul deținut, indignat că de-a lungul celor trei ani de detenție, a fost închis într-un izolator disciplinar, unde, potrivit regulamentelor, sunt izolați pe o perioadă scurtă de timp cei care comit infracțiuni în penitenciar. 

Adjuncta Avocatului Poporului, Oxana Gumennaia, spune că ceea ce a invocat bărbatul se încadrează în articolul din Codul penal „Tortura, tratamentul inuman sau degradant”. Ea consideră că tratamentul degradant la care ar fi fost supus Igor Brumarețchi este condiționat de prejudecată. „Nu este bine că angajații statului nu sunt documentați sau nu înțeleg ce înseamnă și permit așa gen de comportamente, dar noi trebuie să înțelegem că și ei sunt oameni. Evident că asta este o crimă bazată pe prejudecată, dar pentru că bărbatul a stat în instituția penitenciară, sub custodia statului, asta deja se califică și ca tratament inuman și degradant – tortură”, spune Oxana Gumennaia. 

Avocata Doina Ioana Străisteanu, de asemenea, consideră că bărbatul a fost supus „tratamentului inuman și degradant”. „Acesta lezează demnitatea umană, creează situații de anxietate, instigă la acțiuni ilegale față de această persoană și totul în cazul de față este motivat de identitatea gender a deținutului. Omul merge în penitenciar să-și ispășească pedeapsa stabilită prin sentință. El nu merge acolo ca noi să ne batem joc de el pentru ce a comis și să-l distrugem, după care să-i dăm drumul în societate”, punctează avocata.

Regiunea transnistreană, periculoasă pentru comunitatea LGBTQ+

Pentru reprezentanții comunității LGBTQ+, regiunea transnistreană este periculoasă, întrucât acolo drepturile acestora aproape că nu sunt protejate. 

„Cu regiunea transnistreană avem o problemă foarte mare. Se întâmplă cazuri serioase acolo, practic, lucrează legile Federației Ruse, pe care ei, practic, le copie. Dacă află că un bărbat este gay, acesta este reținut la sectorul de Poliție, i se confiscă telefonul, se iau toate datele din telefon, sunt sunați alți bărbați care ar fi gay. Sunt și cazuri când li se cere mită pentru a fi eliberați. Se întâmplă lucruri oribile acolo. În regiune nu există organizații care să militeze pentru respectarea drepturilor lor. Aceste persoane vin la noi, noi îi ajutăm să se integreze pe malul drept al Nistrului”, ne spune Angelica Frolov.

Agravanta „motive de prejudecată”, introdusă în Codul penal și cel contravențional

Cazul în care Marin Pavlescu a fost amenințat pentru orientarea lui sexuală și situația în care Igor Brumarețchi a fost supus tratamentului degradant din cauza identității sale de gen pot fi investigate de autorități prin prisma unei agravante care a fost introdusă acum doi ani în Codul penal și cel contravențional. În aprilie 2022, a fost votată Legea nr. 111 pentru modificarea unor acte normative cu privire la discursul și crimele motivate de prejudecată. 

„Codul penal are partea specială și partea generală. În partea generală noi avem definiții. Printre acestea, se zice ce înseamnă infracțiune motivată de ură și prejudecată. În partea specială avem articole, deci tot felul de acțiuni despre care statul Republica Moldova zice că sunt penale și le sancționează pentru că sunt periculoase. În aceste articole noi avem această agravantă – «din motive de prejudecată». În partea generală este o explicație, un concept, după care, în partea specială, în toate articolele care se referă la persoană, integritatea fizică și psihică și la bunurile persoanei, la toate acestea a fost adăugată agravanta «motivate de prejudecată»”, explică avocata Doina Ioana Străisteanu. 

Altfel spus, dacă cineva a săvârșit o infracțiune din cauza unei prejudecăți, va primi o pedeapsă mai dură decât dacă ar fi săvârșit o infracțiune în urma altor circumstanțe. „Infracțiunea motivată de prejudecată este mult mai gravă, pentru că ținta nu este un singur om, ci un grup de oameni, chiar dacă are de suferit fizic un singur om. Este țintit acest om, pentru că el face parte dintr-un grup față de care există prejudecăți. Chiar dacă a avut de suferit un singur om din acest grup, tot grupul primește mesajul că pentru el această societate nu mai este sigură”, subliniază Angelica Frolov.

„După introducerea modificărilor în legislație, lucrurile s-au schimbat spre bine”

După introducerea în legislație a conceptului de infracțiune motivată de prejudecată, juriștii pe care i-am abordat observă o evoluție la acest subiect, or, în prezent, tot mai mulți acuzatori de stat și ofițeri includ această agravantă în cazurile pe care le investighează, atunci când acest lucru este justificat. 

„Categoric, există o evoluție pozitivă pe partea ce ține de legislație. Totuși, încă nu putem să evaluăm cât sunt de bune sau cât sunt de bine formulate noile norme și cât de bine se aplică acestea, pentru că a trecut prea puțin timp. Ca să începi să aplici legea, nu e suficient să ai doar norme propriu-zise. Trebuie să ai mecanisme, oameni instruiți în acest sens, instrumente de bază, instrucțiuni, ghiduri, care să ajute să aplici cât mai eficient această normă. Deci, în acest moment, evoluția pozitivă este că noi avem aceste prevederi care au fost lipsă, dar nu putem să tragem linie și să zicem cât sunt ele de eficiente”, este de părere Irina Corobcenco, analistă în domeniul prevenirii și combaterii discursului de ură la Asociația „Promo-LEX”.

Potrivit acesteia, există o evoluție pozitivă legată de atitudinea și felul în care o parte din reprezentanții autorităților publice se raportează la astfel de cazuri. „Din ce în ce mai des polițiștii apleacă urechea și sunt foarte atenți dacă există un potențial motiv de prejudecată care a stat la baza unei infracțiuni sau contravenții. Astfel de cazuri există și acesta este un semnal pozitiv, din punctul meu de vedere”, mai spune Irina Corobcenco.

Și adjuncta Avocatului Poporului consideră că există evoluții pozitive în domeniu, dar e devreme de tras concluzii. „Oficiul Avocatului Poporului a elaborat un ghid de investigație a infracțiunilor motivate de prejudecată, în care explicăm unde este competența Avocatului Poporului și în care cazuri competența ține de alte autorități”, punctează Oxana Gumennaia. Potrivit expertei, în rândurile polițiștilor încă sunt mulți reprezentanți ai Ministerului de Interne, în special din regiuni, care nu înțeleg domeniul: „De aceea, noi nici nu putem vedea statistica corectă, pentru că ei singuri nu califică în mod corect infracțiunea bazată pe prejudecată.”

Potrivit Galinei Pleșca, sefă-adjunctă a Direcției Relații Internaționale și Afaceri Europene din cadrul IGP, Poliția a început încă în anul 2022 o serie de instruiri continue ample, în special pentru ofițerii de urmărire penală, dar și pentru ofițerii care lucrează nemijlocit în comunități. 

„Noi am format o echipă de formatori polițiști, care, pe lângă atribuțiile și competențele de serviciu, merg ca formatori în teritoriu și instruiesc colegii cum să procedeze în cazurile în care au raportări din partea comunităților vulnerabile. Am instruit ofițeri de sector, polițiști din inspectoratele de poliție care intră nemijlocit în contact cu cetățenii. Ei au învățat ce este egalitatea, cum se prezintă discriminarea, cum să abordeze diferite victime, cum să comunice cu ele. Instruim polițiștii cu privire la respectarea demnității victimelor care raportează diferite infracțiuni. Prin asta, încurajăm și raportarea cazurilor. Deja am instruit în jur de 300 de polițiști, ofițeri de urmărire penală și ofițeri de sector privind principiile discriminării, egalității și ridicării nivelului de toleranță. Aceste instruiri au loc aproximativ de trei ori pe an. Colaborăm aici și cu Consiliul Europei, și cu sectorul asociativ. Procentul polițiștilor instruiți e mic, dar noi abia din 2022 facem lucrul ăsta”, precizează Galina Pleșca. 

Experiența CtEDO în cazurile de infracțiuni motivate de prejudecată

Potrivit avocatei Doina Ioana Străisteanu, din hotărârile împotriva Slovaciei, Croației, Federației Ruse, Republicii Moldova și României, se desprinde o practică comună – autoritățile fiecărui stat în parte, în momentul în care au fost informate despre infracțiunile motivate de prejudecată, au ratat să investigheze pe urme fierbinți, iar dacă au pornit investigațiile, le-au pornit ca și cum infracțiunile erau de ordin obișnuit. „În consecință, sistemul judecătoresc eșuează să dea o pedeapsă proporțională faptei comise. Ulterior, persoana poate folosi și mecanisme de reducere a pedepsei, de suspendare a executării pedepsei stabilite. Deci, de calificarea corectă a faptei foarte mult contează care va fi și pedeapsa”, spune apărătoarea.

Doina Ioana Străisteanu a reprezentat apărarea într-un caz în care Guvernul R. Moldova a fost condamnat la CtEDO acum un an și jumătate. „Noi am avut o situație când un băiat în stradă a fost identificat ca fiind gay și pe trecerea de pietoni, în municipiul Bălți, a fost lovit cu palma peste față de către un bărbat. Clientul meu a chemat poliția. Agresorul, foarte dârz, a rămas, a întâmpinat echipajul de poliție, a mers la poliție, a dat explicații, în care s-a justificat prin faptul că tânărul a recunoscut că era homosexual, deci, merita o palmă. Am cerut atunci să fie investigată fapta sub aspectul «motivării de ură socială». Procurorul a refuzat. Agresorul a rămas cu o amendă contravențională de 500-600 de lei. Și atât”, relatează avocata.

Care sunt soluțiile

Pentru ca drepturile reprezentanților comunității LGBTQ+ să fie respectate, iar infracțiunile împotriva lor motivate de prejudecată să fie investigate profesionist și agresorii să fie pedepsiți corespunzător, este nevoie de mai multă informare, consideră profesioniștii consultați de Ziarul de Gardă. „Cel mai important este ca noi să schimbăm totuși sistemul educațional și să introducem educația sexuală”, subliniază adjuncta Ombudsmanului, Oxana Gumennaia.

„În spațiul public se discută mai mult despre problema discursului de ură, dar cred că e nevoie încă de foarte mult efort de informare, de conștientizare și de sensibilizare, pentru ca oamenii să înțeleagă ce este discursul de ură, pe de-o parte, iar pe de altă parte, să poată să-l recunoască și să aibă curajul și încrederea în autorități să depună plângeri atunci când fie sunt martori, fie sunt ținte sau sunt vizați în acest discurs. Trenarea, probabil, vine din faptul că noi lucrăm cu oameni. Noi toți venim cu niște prejudecăți după noi. E adevărat că e ușor să zicem că atunci când ești în funcție, trebuie să lași prejudecățile la ușa biroului și să acționezi conform legislației. Așa trebuie să se întâmple. În realitate, lucrurile sunt mai complicate și noi toți înțelegem treaba asta”, conchide analista Promo-LEX, Irina Corobcenco.