Tranzacţiile cămătarului de la CNA

În ultimii 5 ani, Ghenadie Tanas, şeful Direcţiei Teritoriale Nord a Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), a avut venituri oficiale în valoare de 1,35 de milioane de lei. În această perioadă, însă, funcţionarul şi-a cumpărat un apartament în Chişinău, o Skoda Superb, nouă, în leasing şi peste 40 ha de terenuri agricole. Totodată, acesta a practicat cămătăria, împrumutând mai multor persoane zeci de mii de euro. Cel puţin într-un caz, acesta a folosit-o pe mama sa, profesoară, pe post de creditor, iar în cel puţin patru cazuri, Tanas a apelat la instanţa de judecată pentru a obliga datornicii să-i întoarcă aproximativ 60 de mii de euro. În 2014 şi 2016, şeful Direcţiei Teritoriale Nord a CNA declară că a şi împrumutat de la fratele său, Adriano Tanas, care este, din decembrie 2015, ofiţer de urmărire penală în cadrul Inspectoratului de Poliţie Ungheni, 58 de mii de euro, echivalentul a 1,2 milioane de lei.

Ghenadie Tanas este, din martie 2013, şeful Direcţiei Teritoriale Nord a CNA. Anterior, el a fost ofiţer de urmărire penală şi şef de secţie în cadrul Direcţiei Urmărire Penală a instituţiei. În 2012-2016, acesta a raportat venituri din salariu şi din vânzarea unor bunuri imobile de aproximativ 1,35 de milioane de lei, iar anul trecut a avut un salariu lunar, de funcţie, de 17 mii de lei şi o indemnizaţie pentru locuinţă de 20 de mii de lei. Deşi a raportat venituri de aproape 270 de mii de lei în fiecare din ultimii cinci ani, Ghenadie Tanas a dat cu împrumut, direct sau prin intermediul mamei sale, peste 60 de mii de euro unor persoane fizice (1 milion de lei).

Mama a dat cu împrumut 6,5 mii de euro, fiul de la CNA, peste 50 de mii de euro

Potrivit unei decizii judiciare, în 2009, Iulia Tanas, mama angajatului CNA, profesoară de muzică la şcoala din Petreşti, Ungheni, de unde ridică un salariu anual de câteva zeci de mii de lei, i-a împrumutat, fără dobândă, lui Vasile Ciubotaru, din Ungheni, 6,5 mii de euro, bani pe care i-ar fi putut acumula, economisind, timp de cel puţin 4 ani de muncă în şcoală. În decembrie 2011, mama angajatului CNA s-a adresat în instanţă, iar Judecătoria Ungheni a dispus emiterea unei ordonanţe de încasare a celor 6,5 mii de euro de la Vasile Ciubotaru. Încercările repetate ale ZdG de a discuta cu Ciubotaru au eşuat.

În 2013, Ghenadie Tanas s-a judecat cu Elena Boian, tot din Ungheni, pentru o datorie de 14 mii de euro. Conform ordonanţei emise de Judecătoria Ungheni la 8 iulie 2013, Tanas i-a împrumutat Elenei Boian 14 mii de euro în septembrie 2012, bani care urmau să fie rambursaţi până în decembrie, acelaşi an. „Debitorul nu-şi onorează obligaţiile contractuale, fapt prin care încalcă flagrant condiţiile contractului de împrumut”, se spune în ordonanţa judecătorească, care a dispus încasarea de la Elena Boian a sumei de 14 mii de euro, dar şi a taxei de stat în valoare de 3430 de lei. „În caz de neexecutare a ordonanţei în termen de 90 de zile de la data în care aceasta a devenit definitivă, chiar şi în lipsa vinovăţiei debitorului, se încasează de la debitor în beneficiul creditorului dobânda de întârziere determinată în conformitate cu Codul Civil”, se mai spune în ordonanţă. Elena Boian nu a răspuns la apelurile ZdG pentru a discuta despre litigiu.

În septembrie 2014, şi Judecătoria Străşeni a emis o ordonanţă prin care se încasa de la Andrei Răileanu din s. Sireţi, Străşeni, suma de 6956 de euro în favoarea lui Ghenadie Tanas. Conform informaţiilor din hotărârea de judecată, Tanas i-a împrumutat lui Răileanu 5400 de euro în iulie 2011, pe un termen de două luni. Conform prevederilor contractului de împrumut la care a făcut referire instanţa, dacă debitorul nu-şi onora obligaţiile, creditorul urma să calculeze o dobândă conform unei rate stabilite în conformitate cu prevederile legii. Astfel, în septembrie 2014, pe lângă datoria propriu-zisă, s-au acumulat şi penalităţi în valoare de 1556 de euro. „Nu, nu mi-a împrumutat bani. El nu a cerut bani de la mine. Suntem prieteni. Litigiul ăla aşa a fost, nu-i nimic… Am avut datorii cu el, dar e tot normal, deja ne-am achitat. Dar, de fapt, acolo nici nu el a fost implicat, ci altă persoană. El, pur şi simplu, m-a ajutat. Mai în scurt, e tot normal”, ne-a declarat, nesigur pe sine, Andrei Răileanu, consilier local în satul Sireţi.

A împrumutat 33 de mii de euro „fără dobândă”

În martie 2014, Ghenadie Tanas, personal, i-a împrumutat 33 de mii de euro, aproximativ 600 de mii de lei, lui Gheorghe Gurghiş, pe un termen de două luni, fără dobândă. În martie 2017, peste trei ani de la acordarea împrumutului, Ghenadie Tanas a expediat la adresa acestuia o înştiinţare prin care cerea restituirea împrumutului în termen de o lună. Pentru că Gurghiş nu s-a conformat, Tanas a achitat taxa de stat în valoare de 10 mii de lei şi l-a acţionat în judecată. În mai 2017, Judecătoria Ungheni a legalizat datoria şi a dispus eliberarea unei ordonanţe privind încasarea de la Gheorghe Gurghiş a sumei de 33 de mii de euro, plus taxa de stat, în valoare de 10 mii de lei.

Familia lui Gheorghe Gurghiş ne-a anunţat că acesta nu ar fi acasă. După mai multe tentative de a discuta, într-un final, soţia acestuia ne-a spus că nu ar dori să discute, în detaliu, la subiect, motivând cu probleme de familie. „Suma reală nu e cea scrisă în hotărâre. Procentul foarte mare ei l-au pus. Din ce ştiu eu, suma e mai mică, vreo 10 mii de euro, iar noi ne-am achitat din 2011 până în 2013—2014. Noi, ca atare, am crezut că achităm doar suma pe care am luat-o, dar nu şi procentele”, ne-a zis femeia. Familia Gurghiş, pe lângă litigiul cu Ghenadie Tanas, se judecă, pentru o presupusă datorie de 39 de mii de euro, şi cu Vitalie Creciun. Acesta este administratorul „Lativex” SRL, care construieşte în Ungheni două imobile controversate, despre care mai multă lume din localitate afirmă că l-ar avea în spate pe angajatul CNA, Creciun fiind un simplu intermediar. „Da, ei lucrează împreună. Noi avem probleme cu băiatul şi nu putem face comentarii. Poate pe viitor”, a mai spus interlocutoarea. Recent, instanţele de judecată au dispus punerea sub sechestru a mai multor bunuri ale familiei Gurghiş după litigiul cu Vitalie Creciun, în valoare de 63,9 mii de euro, dintre care, 39 de mii reprezintă datoria, 24,9 mii – dobânda de întârziere, iar 37 de mii de lei (2 mii de euro), taxa de stat.

Împrumuturile nedeclarate şi achiziţiile de milioane

Litigiile în care a fost implicat Ghenadie Tanas nu se regăsesc în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale angajatului CNA. Totodată, cele patru cazuri în care acesta a dat cu împrumut zeci de mii de euro au devenit publice doar pentru că debitorii s-au eschivat de la achitarea datoriei, litigiile fiind tranşate în judecată. Nu pot fi probate alte tranzacţii similare, în care datornicii au returnat banii fără a apela la instanţă, pentru că persoanele au refuzat să discute public despre aceste datorii, chiar dacă le-am promis respectarea anonimatului.

Din 2011, bugetarul Ghenadie Tanas conduce un automobil Skoda Superb, fabricat în acelaşi an, pe care l-a achiziţionat, în leasing, plătind 24 de mii de euro. În 2015, Tanas a cumpărat un apartament de 63 m.p. pe str. Natalia Gheorghiu din Chişinău. Preţul de piaţă al unei asemenea locuinţe este de aproximativ 50 de mii de euro (1 milion de lei). În 2017, angajatul CNA a cumpărat nu mai puţin de 40 ha de terenuri agricole, plătind 463 de mii de lei, conform declaraţiei sale de avere şi interese pentru 2016.

În 2014 şi 2016, şeful Direcţiei Teritoriale Nord a CNA declară că a împrumutat de la fratele său, Adriano Tanas, care este, din decembrie 2015, ofiţer de urmărire penală în cadrul Inspectoratului de Poliţie Ungheni, în două tranşe, suma de 58 de mii de euro, echivalentul a 1,2 milioane de lei. Bugetarul Tanas, cu un salariu lunar de 17 mii de lei, ar trebui să ramburseze datoriile până la sfârşit de 2017. Pentru a acumula această sumă în trei ani, conform unor calcule simple, Tanas trebuie să genereze venituri lunare duble faţă de cele declarate oficial, adică aproximativ 33 de mii de lei pe lună.

Conform declaraţiei de avere şi interese pentru 2016, depusă de Adriano Tanas, acesta a ridicat, în 2016, un salariu de 60 de mii de lei, iar soţia sa, angajată la Centrul de Sănătate Petreşti, a adus acasă 30 de mii de lei. Anul trecut, fratele lui Ghenadie Tanas a vândut o Toyota Prius cu 9,8 mii de euro. Deşi are mai multe proprietăţi imobiliare, Adriano nu a trecut în declaraţie cei 58 de mii de euro pe care i-ar fi împrumutat fratelui său.

Creditorul Creciun, pe urmele prietenului de la CNA

Vitalie Creciun, cel care, la fel ca şi Ghenadie Tanas, se judecă pentru o presupusă datorie cu familia Gurghiş, a avut în ultimii ani, conform informaţiilor de pe portalul instanţelor de judecată, la fel ca şi Ghenadie Tanas, cel puţin cinci litigii financiare în care revendica datorii de milioane. Judecătoria Ungheni, în toate cele cinci cazuri, i-a dat dreptate lui Creciun.

Sumele exacte nu se cunosc, deoarece în hotărârile de judecată au fost depersonalizate inclusiv detaliile financiare. Este cert, însă, că într-un caz acesta a împrumutat 39 de mii de euro, în altul 15 mii, iar într-un alt caz, instanţa a dispus aplicarea sechestrului pe un apartament cu 3 odăi din Ungheni.

Totuşi, deşi împrumută milioane, în 2015, Creciun a fost acţionat în judecată pentru o datorie de 1866 de lei de „Comgaz Ungheni”, pentru neachitarea facturii la gaz.

Oficial, Vitalie Creciun este administratorul „Lativex” SRL, agent economic care construieşte, în Ungheni, două edificii controversate. Pe str. Ghenadie Crestiuc, firma ridică un imobil multietajat, construcţia fiind aproape lipită de un bloc locativ, iar din acest motiv, spune Eugenia Butnaru, locatara blocului, apartamentul său a fost avariat. „Distanţa dintre peretele meu şi al construcţiei lor e foarte mică şi apa de pe acoperişul lor vine direct pe peretele nostru.

Când construiau, au făcut diferite perforări ca să facă nişte coloane de beton, după care ne-au crăpat tavanele şi pereţii”. Eugenia Butnaru mai spune că, în spatele acestei construcţii, ar sta Ghenadie Tanas, pe care l-a văzut de mai multe ori inspectând lucrările.

„Judecătorul Gologan, regretatul, la prima judecată, mi-a spus următoarele: „Nu aveţi şanse de a câştiga, deoarece în fruntea construcţiei se află un fost anchetator de poliţie din Ungheni, care e şeful CNA în partea de nord a Moldovei, Tanas Ghenadie”. Noi nici nu ştiam cine-i Tanas Ghenadie. Am început să-l căutăm pe internet şi i-am găsit pozele, i-am văzut chipul. Într-o zi, soţul (n.r.: decedat între timp) mă cheamă la balcon. Dumnealui (n.r.: Tanas) era aici. Creciun îi arăta ce a făcut. Asta nu a fost o singură dată. Pe dl Tanas l-am mai văzut aici. Nu pot spune cu certitudine că este construcţia dumnealui, n-am văzut acte. Oficial, construcţia ar fi a unei bătrâne, Bectoraş Eugenia, pe care nu am văzut-o niciodată la procesele de judecată, dar chipurile ea este proprietarea construcţiei. Îmi pun deseori întrebarea: de unde atâţia bani are o bătrână care nu a fost în viaţa ei om de afaceri? Ne-a pus în gardă şi faptul că nimeni dintre avocaţii din Ungheni nu a vrut să ne însoţească la procese”, relatează Eugenia Butnaru.

Arhitectul oraşului Ungheni, despre construcţii: Sunt legale

„Toate actele sunt în regulă”, susţine Vlad Savin, arhitectul-şef al oraşului Ungheni. „Construcţia de acolo e încă din perioada sovietică. Dacă aţi fost acolo, cu siguranţă aţi văzut anexa construită neautorizat de dna Butnaru. Aţi văzut situaţia deplorabilă din apartamentul doamnei şi v-aţi pus întrebarea: din ce cauză s-a produs asta? Problema vine anume de la anexa respectivă şi nu de la construcţia alăturată”, susţine Vlad Savin, care precizează că mai multe instituţii ale statului s-au pronunţat şi au ajuns la concluzia că legislaţia a fost respectată.

În 2017, „Lativex” a început construcţia unui alt edificiu, amplasat în faţa Autogării din Ungheni, pe un spaţiu public, utilizat de ungheneni pentru traversare. Terenul pe care se construieşte un „obiect pentru prestări servicii” aparţine autorităţilor publice locale şi a fost dat în arendă firmei pentru următorii 5 ani, în 2016. Şi despre acest edificiu oamenii care tranzitează zona afirmă că ar aparţine, de facto, lui Ghenadie Tanas, deşi, în acte, numele angajatului CNA lipseşte. „Acolo trecerea a rămas. Ea nu a fost îngustată”, încearcă să ne convingă Vlad Savin, arhitectul oraşului. „Anterior, acolo erau două „klumbe” (răzoare) denivelate. Nu era parc. Două „klumbe” nu se pot încadra în noţiunea respectivă. Cu siguranţă, trecerile nu au fost îngustate. Acum, posibil vizual, sunt nişte obstacole, pe perioada construcţiei. Una din condiţii, la etapa adjudecării terenului respectiv, a fost amenajarea teritoriului adiacent, iluminarea…, inclusiv ajustarea unei rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi”, spune Savin. Acesta susţine că nu au existat influenţe sau presiuni în procesul de eliberare a autorizaţiilor pentru aceste două construcţii. „Eu nu ştiu nimic despre dl Tanas. Informaţia pe care o aveţi este greşită. În autorizaţie nu figurează numele d-lui. Eu cu dl Tanas nu am discutat, nici măcar în cadrul unor eventuale audieri ale CNA. Nici nu-l cunosc personal”, zice Savin.

Creciun: „Nu investeşte nimeni bani pe numele cuiva”

„Lativex” SRL a fost fondată în 2004. Astăzi, aceasta o are în calitate de fondator pe Eugenia Bectoraş, o pensionară care locuieşte într-un apartament modest din Ungheni. Bectoraş are o cotă-parte de 99,62% din acest SRL, iar Vitalie Creciun – 0,37%. Compania are un capital social de 1,45 milioane de lei, iar în 2012 a raportat venituri din vânzări în valoare de 176 de mii de lei din activitatea sa principală – „baruri”. Pe pensionara Eugenia Bectoraş am găsit-o în curtea blocului în care locuieşte. Sprijinită într-un baston, se plimba prin preajmă. „Băiatul meu construieşte. I-am dat lui. Toată viaţa am strâns, am cumpărat şi am făcut”, ne-a spus, scurt, aceasta.

Şi Vitalie Creciun, asociat minoritar şi administrator al „Lativex”, spune că cele două construcţii sunt ridicate din sursele acumulate de familia sa pe parcursul mai multor ani: „Părinţii mei au fost în Italia 10 ani, eu am fost 5 ani în Europa”. Creciun admite că îl cunoaşte pe Tanas, dar spune că acesta nu este implicat în construcţia celor două imobile. „Îl cunosc vizual. El de baştină e de aici, a făcut serviciul aici. În Ungheni cred că toţi îl cunosc, oraşul e mic, se cunosc toţi unii pe alţii. (…) Nu investeşte nimeni bani pe numele cuiva. (…) De unde poate fi aşa ceva? Noi suntem proprietari cu familia mea de 14 ani. E al meu totul. Eu pentru ce am muncit? Eu nici nu îl ştiu pe el de 14 ani. Eu l-am văzut aşa prin oraş sau îl ştiu de câţiva ani: bună ziua – la revedere! Ce prostii sunt acestea?”.

Totodată, Vitalie Creciun spune că imobilul din faţa Autogării Ungheni are actele în regulă.

„La gară, eu am participat şi eu construiesc. Primăria a pus condiţie să amenajez terenul din oraş cu pavaj, ar fi vorba de o sumă de bani. Totul în jurul construcţiei, şi în faţa gării, şi după gară. Bunul ăsta e format ca imobil de vreo 10 ani, dar nu a participat nimeni pentru că au fost nişte condiţii drastice. Aici era un râs de Doamne fereşte. Erau nişte „klumbe” care se demolau, venea pământul la vale. Erau crăpate toate treptele (…) Cum pot eu să fac în centrul oraşului construcţie neautorizată? Au fost verificări, a fost conferinţă de presă, au fost invitaţi toţi care au vrut, a venit arhitectul, proiectantul şi au lămurit, şi au arătat ce investiţie vine pentru oraş şi ce se construieşte”, susţine Vitalie Creciun. Despre împrumuturile pe care le-a oferit, atât el cât şi Tanas, lui Gheorghe Gurghiş, Vitalie Creciun a evitat să discute cu noi. „Gurghiş mi-i prieten, treaba mea ce fac eu cu dânsul. E problema noastră personală”, ne-a replicat acesta.

Explicaţiile angajatului CNA despre construcţii, avere, nuntă şi împrumuturi

Ghenadie Tanas: „Referitor la construcţiile de pe str. Crestiuc şi Feroviară din Ungheni: Aceste construcţii au constituit obiectul discuţiilor anterior, pe reţelele de socializare şi în presă. În speranţa că voi opri toate speculaţiile legate de acest subiect, vă informez că aceste bunuri nu-mi aparţin, nici direct, nici indirect, iar persoanele care afirmă acest lucru au fost induse în eroare sau răspândesc informaţiile cu rea-intenţie. Nu am negat nicicând că aş avea o relaţie de prietenie cu Creciun Vitalie, aşa cum sunt prieten şi cu alte persoane din afaceri. Aceasta însă nu confirmă faptul că aş avea tangenţă cu activitatea ori afacerile lor, ba mai mult, să-mi permit să le inspectez construcţiile pe care le fac.

Despre bunuri: Absolut toate bunurile pe care le deţin sunt reflectate în declaraţiile cu privire la venituri şi interese, fiind achiziţionate în diferite perioade de timp. Bunăoară, automobilul a fost cumpărat în 2011, în leasing, în urma vânzării altui automobil. Apartamentul a fost procurat în 2015, după ce am vândut alt apartament, iar terenurile agricole au fost procurate în 2017, urmând a fi declarate în 2018. Toate bunurile şi proprietăţile sunt cumpărate din banii acumulaţi de mine personal, din veniturile mele oficiale, iar, în unele cazuri, am apelat, după ajutor, la rude sau prieteni.

Despre împrumuturi: Este adevărat, la fel cum o fac mulţi oameni, pe parcursul vieţii, am împrumutat şi am dat cu împrumut bani, sume mai mici sau mai mari. Am fost în situaţia în care a trebuit să apelez la instanţele de judecată pentru a-mi recupera banii împrumutaţi unor buni prieteni sau cunoştinţe, bani pe care, la rândul meu, îi împrumutam de la alte persoane, cu care am ajuns şi în situaţii de conflict pentru că nu le puteam întoarce datoria. Vorbind despre aceşti bani, vă asigur că nu am primit dividende financiare, deoarece doar instituţiile bancare au acest gen de activitate. Am ajutat unii prieteni, aşa cum e omeneşte, din bune intenţii, sperând că mă vor ajuta şi ei la timpul potrivit.

Despre nuntă: În septembrie 2017, m-am căsătorit, organizând evenimentul într-un local din Chişinău. Toate cheltuielile pentru masa de sărbătoare, cu o mică intervenţie financiară din partea mea şi a soţiei, au fost suportate de părinţii miresei, care, de mai bine de 17 ani, muncesc peste hotare. Referitor la sumele de bani, împrumutate de la fratele meu, toţi aceşti bani au fost declaraţi la Serviciul Fiscal de Stat şi reflectaţi în declaraţiile despre venituri. Fratele meu a muncit aproape 10 ani peste hotare, iar de fiecare dată când traversa frontiera, având asupra sa sume de bani, le declara. Vă asigur că are toate actele confirmative pentru a argumenta provenienţa legală şi declararea acestor bani la organele fiscale. Pentru că suntem rude, am convenit să-i returnez banii atunci când voi avea posibilitate, fără a fi forţat sau presat de termene”.