Terenul de autocross din Colonița. Cum a ajuns din proprietatea APL, la șeful unei companii de construcții
Terenul de autocross din Colonița, cu o suprafață de peste 10 hectare, a ajuns, în proporție de 70 la sută, în proprietatea omului de afaceri Vladimir Tonu, care deține compania de construcții „Exfactor Grup” SRL și a soției sale, Olga Tonu. Oficial, terenul este înregistrat ca iaz și face parte din Fondul Apelor.
Reprezentanții Primăriei Colonița susțin că terenul a fost exclus în mod fraudulos din proprietatea publică, prin decizii judecătorești. Încă în 2012 acesta a ajuns în proprietatea consilierului local, Mihail Ababii și a rudelor sale, iar în decembrie 2021, 70 la sută din suprafață i-a fost vândută proprietarului companiei „Exfactor Grup” SRL. Cu o lună înainte, porțiunea de 70 la sută fusese vândută de familia Ababii lui Ovidiu Ghimp, fiul lui Viorel Ghimp, un nepot al fostului lider al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. Reprezentanții primăriei Colonița susțin că, de fapt, Viorel Ghimp ar sta în spatele acestor tranzacții.
Istoria deposedării Primăriei Colonița, mun. Chișinău, de terenul cu suprafața de 10,9 ha începe în 2012, când mai mulți locuitori ai satului Colonița au solicitat în instanță să li se recunoască drepturile de proprietate asupra mai multor bunuri imobile, în calitate de cote valorice din Asociația Gospodăriei Țărănești (AGȚ) Colonița. Printre ei – Mihail Ababii, pe atunci consilier sătesc, soția sa, Elena Ababii și mama sa, Maria Ababii, care au pretins la terenul cu o suprafață de 10,9 ha din preajma localității, pe care se desfășoară curse de autocross încă din perioada anilor 2002-2003. Pe o parte din acesta se afla un iaz, care ulterior a secat.
Curtea de Apel mai întâi a respins, apoi a dat curs solicitării familiei Ababii
Într-o primă decizie, la 28 mai 2012, judecătoarea Lidia Bulgac de la Curtea de Apel (CA) Chișinău le-a respins acestora pretențiile. Cei trei au solicitat revizuirea deciziei, după ce „au aflat că, conform Actului de inventariere a mijloacelor fixe și activelor nemateriale ale Întreprinderii Agricole AGȚ Colonița, conform situației de la 1 ianuarie 1999, bunul identificat la poziția 620 – iaz, valoarea căruia corespunde sumelor deținute de revizuienți în certificatele de proprietate privată”.
La 9 iulie 2012, aceeași judecătoare, Lidia Bulgac, a admis solicitările și a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului de 10,9 ha, pe care, potrivit actelor, se afla un iaz, având destinația „neproductiv”.
Totodată, Curtea de Apel a obligat Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău al Î.S. Cadastru să modifice și să recepționeze planul geometric asupra bunului imobil, cu modificarea ulterioară a planurilor terenurilor adiacente obiectivului „iaz”. Astfel, lui Mihail Ababii i-a revenit 40% din terenul de peste 10 hectare, iar Mariei și Elenei Ababii – câte 30%.
Suprafața majorată, de la un hectar – la aproape 11 hectare
Primăria Colonița a argumentat în fața instanței că cei trei membri ai familiei Ababii și-ar fi primit anterior cotele valorice la privatizarea AGȚ Colonița, încă în anul 2000, fapt ce ar fi fost confirmat printr-un act de primire-transmitere. Într-o plângere adresată de primăria Colonița procuraturii, autoritatea locală îl mai acuză pe Mihail Ababii că în 2010, fiind consilier sătesc la Colonița, ar fi modificat suprafața unui teren învecinat, cu o suprafață de 0,9 ha și ar fi inclus sub același număr cadastral terenul de autocross, de aproape 9 ha. Astfel, a obținut un teren cu suprafața de 10,9 ha, prin „înțelegere frauduloasă” cu compania „Geoinfosistem” SRL, potrivit primăriei Colonița. Mihail Ababii ar fi semnat acest act, în lipsa împuternicirilor.
La 15 noiembrie 2012 primăria Colonița a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii Curții de Apel, în care a susținut că nu este împotriva atribuirii terenului de aproape un hectar pe care se află iazul, dar nu și a terenului de aproape 10 ha pe care îl revendica familia Ababii, deoarece această suprafață a fost determinată de un plan geometric care nu ar fi fost aprobat și semnat de primăria Colonița.
Primăria Colonița pierde în instanță
Cererea de revizuire a fost respinsă la 24 decembrie 2012, prin încheierea semnată tot de judecătoarea Lidia Bulgac, care a argumentat că instanței nu i-a fost prezentat alt plan geometric ce ar demonstra argumentele primăriei, iar din planul geometric întocmit de „Geoinfosistem” SRL rezultă că acest iaz are suprafața de 10,9743 ha.
La 9 ianuarie 2013 primăria a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), dar și acesta a fost respins la 13 martie 2013 de judecătorii Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru. La 30 iulie 2013 Angela Zaporojan, primara de Colonița, a depus cerere de revizuire din nou la CA Chișinău, iar la 18 septembrie 2013, prin încheierea aceleiași magistrate, Lidia Bulgac, cererea a fost restituită, iar petiționarilor li s-a explicat faptul că trebuie să se adreseze la CSJ. La 7 octombrie 2013 Primăria Colonița a depus cerere la CSJ, dar și aceasta a fost respinsă.
„În rezultatul acestor hotărâri ale instanței și înregistrării la Cadastru, administrația publică locală a fost deposedată de acest teren”
Juristul Primăriei Colonița, Vasile Braghiș, a declarat că în august 2022 autoritatea a depus o plângere la procuratură, pentru a fi examinat modul de înstrăinare a terenului sub aspectul legalității. El a mai spus că sesizarea a fost transmisă spre examinare Procuraturii Anticorupție, conform unui răspuns pe care l-a primit de la procuratură.
„În rezultatul acestor hotărâri ale instanței și înregistrării la Cadastru, administrația publică locală a fost deposedată de acest teren”, a subliniat juristul primăriei Colonița. El a precizat că și anterior, prin 2019, primăria a depus o sesizare la organele procuraturii, dar aceasta a fost respinsă. Astfel, s-a decis să se depună o nouă sesizare în 2022. „Putere nouă, oameni noi, poate o să se implice. De atâta am zis să încercăm din nou”, a explicat Vasile Braghiș, oferind și detalii despre caz.
„La cererea unui cetățean, Mihail Ababii, a fost modificat planul geometric al unui teren care inițial avea circa un hectar – 0,98 ha, un fost iaz care cândva s-a uscat. A invocat că acest iaz i-a fost atribuit la cota de avere. El a modificat planul, de la un hectar – la 10 hectare și ceva. Planul geometric de modificare a hotarelor date a fost semnat de însuși cetățeanul Ababii, care era consilier sătesc și reprezentant al primăriei. Prin instanța de judecată a fost recunoscut că el avea dreptul la acest teren, cu toate că terenurile din Fondul apelor nu se supun privatizării. Dar CA Chișinău a emis o hotărâre care a fost menținută de Curtea Supremă de Justiție. Prin aceeași hotărâre, a fost obligat organul cadastral să înregistreze dreptul de proprietate al cetățeanului. (…)
Știind cu certitudine că acela este un teren de pășuni, unde se organizau și raliurile, el a solicitat în instanță acest teren. El, dacă avea dreptul, atunci – numai asupra terenului cela de 0,9 ha, cu toate că nici aici nu era întemeiată solicitarea, dar să admitem… Instanța nu avea dreptul să modifice planul geometric, asta nu e competența instanțelor – să modifice suprafața terenului. Modificarea planurilor geometrice este competența organelor cadastrale sau a administrației publice locale, depinde cine e proprietarul terenului”, a spus reprezentantul primăriei.
„De facto, proprietar și deținător este Viorel Ghimp, persoană controversată la noi”
Potrivit lui, noii proprietari dădeau în chirie terenul pentru raliuri, deși anterior Primăria beneficia de aceste plăți.
„Ca atare, de facto, proprietar și deținător este Viorel Ghimp, persoană controversată la noi. Toată afacerea asta a făcut-o Viorel Ghimp. El a „prihvatizat” mai multe obiecte prin hotărâri ale instanțelor de judecată. Acest teren (de autocross, n.r.), de jure, era înregistrat pe Ababii, dar, de facto, era al lui Viorel Ghimp. (…) El le spunea organizatorilor de competiții: „Eu am procură, cu mine vă achitați”, a mai declarat Vasile Braghiș. Potrivit lui, în baza unei procuri, Viorel Ghimp i-a vândut fiului său, Ovidiu Ghimp, 70 la sută din suprafața terenului. Tranzacția a avut loc la 30 octombrie 2021. Peste o lună, la 2 decembrie 2021, Ovidiu Ghimp i-a vândut partea de teren proprietarului companiei de construcții „Exfactor Grup”, Vladimir Tonu.
Mihail Ababii: „Eu sunt moștenitorul averii părinților”
Fostul consilier de la Colonița, Mihail Ababii, a declarat pentru ZdG că el a moștenit în mod legal acel teren.
M. Ababii: Asta e averea părinților moștenită la cota de avere. A fost repartizată și eu sunt moștenitorul averii părinților.
ZdG: Ei spun că era vorba de un teren mai mic, pentru care dumneavoastră ați modificat documentele, ca să includă și terenul acesta mare de autocross.
M. Ababii: Nu știu ce spun ei… Eu nu pot să vă confirm ceea ce spun ei… și eu pot să vă spun multe… Ceea ce a fost repartizat, aceea și este. Eu am obținut prin moștenire.
ZdG: Dar acum ați vândut acest teren sau parțial l-ați vândut?
M. Ababii: Asta ce schimbă situația?
ZdG: Puteți să ne spuneți ce se întâmplă acum pe terenul acela, cum îl folosiți?
M. Ababii: E proprietate privată.
Viorel Ghimp: „Acest bun imobil niciodată nu a fost în proprietate publică”
„Doar un lucru pot să comunic, că acest bun imobil, acest patrimoniu, niciodată nu a fost în proprietate publică. Din 1993 este proprietate privată care a trecut prin „Programul Pământ”. Atât doar vă pot comunica”, a declarat Viorel Ghimp, acuzat de juristul primăriei Colonița de faptul că ar fi organizat tranzacțiile pentru scoaterea terenului din proprietatea publică. El nu a dorit să răspundă la alte întrebări, legate inclusiv de modul în care terenul a ajuns în proprietatea fiului său, Ovidiu Ghimp, care l-a vândut la o lună după ce l-a cumpărat.
Potrivit datelor de la Cadastru, terenul a fost înregistrat prima dată în 2004, fiind în proprietatea satului Colonița, municipiul Chișinău, în conformitate cu decizia Consiliului sătesc Colonița. Acesta ajunge proprietatea privată a lui Mihail Ababii și a rudelor sale abia la 30 iulie 2012.
„Geoinfosistem” SRL: „E un document tehnic, nu are valoare juridică”
Am solicitat o explicație și din partea companiei „Geoinfosistem” SRL, acuzată de primăria Colonița că, în complicitate cu Mihail Ababii, ar fi schimbat ilegal planul geometric al terenului și a mărit suprafața acestuia până la 10,9 ha. Reprezentantul companiei, Mihai Barac, cel care a semnat proiectul planului geometric în calitate de inginer cadastral, a declarat că solicitantul a fost Mihail Ababii. La cererea lui au fost făcute măsurătorile și a fost eliberat proiectul dat. „Acest proiect trebuia să fie pus la vot la consiliul primăriei, unde trebuia să fie ori aprobat, ori respins. El nu are putere juridică. Este pur și simplu un document care arată că terenul dat este cu așa suprafață, cu așa hotare. Este un document tehnic, unde este suprafața calculată și hotarele indicate. Mai departe, soarta acestui plan eu n-o cunosc”, a spus reprezentantul companiei. El a mai precizat că Mihail Ababii s-a adresat la „Geoinfosistem” SRL în calitate de reprezentant al Asociației Gospodăriei Țărănești Colonița.
Federația de Automobilism: ”Am vrea să folosim terenul în continuare”
Președintele Federației de Automobilism, Mihai Pereman, a declarat că pe acel teren se mai organizează competiții „o dată – de două ori pe an”. El a precizat că după ce terenul a ajuns în proprietate privată, Federația nu a mai achitat pentru închirierea acestuia. Ultima dată Federația a organizat acolo o competiție în octombrie 2022.
„Înainte, de la primărie încheiam contract și luam în chirie, dar pe urmă, când am aflat că e în folosința cuiva, ne foloseam așa (fără a plăti chirie, n.r.). Anunțam doar poliția și atât. Nu puteam găsi proprietarul și făceam așa. Aș vrea să ne folosim de el și în continuare, să mai organizăm acolo competiții, pentru popularizarea autosportului. Este un traseu legendar, unul dintre primele trasee, e cu viteză. E important pentru amplasarea lui, aproape de Chișinău, pentru curba care s-a format pe parcursul a 20 și ceva de ani”, a spus Președintele Federației de Automobilism.
Vladimir Tonu: „Eu nu cunosc despre ce vorbiți”
Solicitat de ZdG pentru un comentariu, omul de afaceri, Vladimir Tonu, s-a arătat surprins de informația că este proprietarul terenului de la Colonița.
ZdG: Ați procurat o parte din terenul acela de la Colonița unde se face autocross. Așa am înțeles, e corect?
V. Tonu: Eu nu cunosc despre ce vorbiți.
Omul de afaceri a promis că va reveni cu un apel ulterior, dar nu a mai făcut acest lucru. La apelurile repetate ale ZdG a răspuns de câteva ori că ar fi internat în spital și nu poate să vorbească.
V. Tonu: V-am rugat frumos… sunt în spital. Mă sunați a doua oară. Sunt la un curs de tratament. Nu-mi dă voie să răspund. O să ies vineri și luni mă puteți suna cu mare drag.
ZdG: Dar puteți să ne confirmați că ați cumpărat terenul acela de autocross?
V. Tonu: Vai, doamne ferește! Nici nu știu despre ce merge vorba. Lăsați-mă până vineri, că-s om și eu!
Datele de la Cadastru consultate de ZdG, arată că terenul de autocross este în prezent deținut în proporție de 70% de către Vladimir Tonu și Olga Tonu și în proporție de 30% – de Maria Ababii.
Legăturile „Exfactor Grup” SRL cu Partidul Șor
Compania „Exfactor Grup” SRL a omului de afaceri Vladimir Tonu s-ar afla într-o listă de interdicții elaborată de autoritățile R. Moldova, în care au ajuns persoane fizice, agenți economici și asociații obștești suspectate că au conexiuni directe sau indirecte cu fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, cu deputatul fugar, Ilan Șor și cu cetățeanul rus, Igor Ceaika, asupra cărora SUA a aplicat sancțiuni și i-a inclus în „Global Magnitsky Act”, potrivit unei investigații realizate de TV8.
Interdicțiile au fost aplicate la solicitarea Comisiei Situații Excepționale, care a emis o dispoziție în acest sens în luna octombrie 2022. Persoanele incluse nu vor putea realiza liber diferite tipuri de tranzacții – de la cele bancare, vânzare de acțiuni în firme, cesiuni de drepturi, până la înstrăinarea bunurilor imobile sau mobile, mai notează TV8.
La alegerile parlamentare din 2019 compania „Exfactor Grup” a fost unul dintre cei mai importanți sponsori ai campaniei electorale a Partidului Șor. Ulterior, CEC a constatat că formațiunea a fost finanțată neconform în cadrul campaniei electorale, inclusiv de firma de construcții a lui Vladimir Tonu, care a câștigat mai multe contracte cu statul, iar acest lucru o împiedică să doneze pentru partidele implicate în campania electorală.
Compania a avut de-a lungul anilor mai multe tranzacții cu firme afiliate fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc și lui Ilan Șor. În anul 2017 Exfactor a realizat lucrările de modernizare la Aeroportul Internațional Chișinău, controlat de Ilan Șor prin intermediul companiei „Avia Invest” și a fost contractată pentru a construi parcarea multietajată a aeroportului.
În 2018 compania lui Vladimir Tonu a cumpărat hotelul Cosmos de la SRL ”Infoton-Com”, afiliat lui Ilan Șor.
„Exfactor Grup” SRL a fost fondatoarea companiei „Gările Auto Moderne” SRL care administra gările și stațiile auto din R. Moldova, prin parteneriat public-privat. Firma deținea 85 la sută din „Gările Auto Moderne” SRL, iar ulterior, în iunie 2019, fondatoare unică a acestei companii a devenit ucraineanca Oksana Demcenko.
ERATĂ: În textul inițial al anchetei și în ancheta video a fost publicată, în mod eronat, fotografia altei persoane, cu același nume ca și al uneia dintre persoanele vizate în investigație, Mihail Ababii, care de asemenea a fost consilier sătesc la Colonița. Eroarea a fost înlăturată la scurt timp după ce am fost sesizați.
Ziarul de Gardă își cere scuze față de domnul Mihail Ababii pentru eroarea neintenționată pe care am admis-o.
