Telenovela „Heroina”. Un dosar fără sfârşit şi fără vinovaţi
În luna septembrie 2014, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a trimis celebrul dosar „Heroina” la rejudecare, în Curtea de Apel (CA) Chişinău. La aproape 7 ani de la reţinerea, în plină stradă, a unei maşini ce transporta prin Chişinău 200 kg de heroină, în valoare de peste 10 mln. de euro, cei care s-au aflat în spatele afacerii nu au fost deconspiraţi. Ba mai mult, acum, nicio persoană investigată în cadrul acestui dosar nu se mai află după gratii. În urmă cu câteva luni, şoferul maşinii care transporta drogurile, condamnat la 10 ani de puşcărie, a fost eliberat, într-un mod suspect, înainte de termen. Acesta a părăsit imediat teritoriul R. Moldova, deşi avea interdicţie.
La 20 martie 2008, în plin centrul Chişinăului, doi inspectori ai poliţiei rutiere, Ion Ceban şi Vasile Poiană, au depistat un automobil încărcat cu saci de fasole, în care erau deghizate brichete de heroină în cantitate de 199550 grame (200 kg). La volanul maşinii era cetăţeanul turc Karalar Murat, iar drogurile, evaluate la aproximativ 10 mln de lei, urmau să ajungă într-un depozit din or. Vatra, mun. Chişinău, în scopul ambalării şi exportării lor ulterioare.
Şoferul, cel mai mare vinovat din dosarul „Heroina”
Au urmat arestări, anchete peste anchete şi versiuni peste versiuni. Într-un final, dosarul a fost trimis în judecată, iar printre acuzaţi s-au regăsit doi cetăţeni turci, care ar fi reprezentat o grupare criminală, Karalar Murat Hamza, şoferul maşinii şi Cerkez Akbulut (tot el, Cernit Murat, Altîg Murat), dar şi câţiva poliţişti, acuzaţi de procurori că ar fi protejat afacerea: Corneliu Savca, Ruslan Ţopa, Dumitru Moiseev şi Valeriu Ohladciuc.
După zeci, sau chiar sute de şedinţe, în iunie 2013, CA Chişinău l-a recunoscut vinovat pe şoferul Karalar Murat Hamza, stabilindu-i o pedeapsă de 10 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis. În cazul celuilalt cetăţean turc, Cerkez Akbulut (tot el, Cernit Murat, Altîg Murat), s-a dispus încetarea procesului penal din cauza expirării termenului de prescripţie. În privinţa lui Corneliu Savca, pentru unele infracţiuni imputate, de asemenea, procesul penal a fost încetat din cauza expirării termenului de prescripţie. La fel s-a procedat şi în cazurile lui Ruslan Ţopa şi Valeriu Ohladciuc. În cazul lui Savca, în baza altor infracţiuni, acesta a fost condamnat la 2 ani de închisoare, pedeapsa fiind însă considerată ispăşită, Savca fiind ţinut în arest preventiv mai mult timp pe timpul urmăririi penale. Totodată, Dumitru Moiseev a fost achitat pentru unele acuzaţii, condamnat la doi ani de puşcărie pentru altele, pedeapsa fiind considerată, ca şi în cazul lui Savca, ispăşită, acesta fiind scos de sub urmărire penală din cauza expirării termenului de prescripţie în celelalte.
Murat, eliberat suspect înainte de termen
Procurorii, dar şi avocaţii nu au fost mulţumiţi de decizia CA Chişinău, aşa că, in-corpore, au mers, pentru dreptate, la CSJ. În iulie 2014, printr-o decizie pronunţată în luna septembrie 2014, Colegiul penal lărgit al CSJ, format din judecătorii Petru Ursache, Nicolae Gordilă, Ghenadie Nicolaev, Iurie Diaconu şi Ion Guzun, a admis recursurile procurorilor şi avocaţilor, trimiţând dosarul, la rejudecare, la CA Chişinău. Judecătorii au invocat mai multe nereguli omise de magistraţii de la Apel, precizând că în instanţă nu au fost apreciate declaraţiile mai multor martori, iar în dosar au rămas fără apreciere mai multe circumstanţe, extrem de importante pentru examinarea obiectivă a dosarului.
Între timp, pe acest dosar, nicio persoană nu mai este în arest. De fapt, singurul care mai putea fi după gratii era şoferul maşinii, Karalar Murat Hamza, condamnat de CA Chişinău la 10 ani de puşcărie. Doar că acesta, cu puţin timp înainte ca dosarul să fie examinat la CSJ, în această vară, a fost eliberat condiţionat înainte de termen, printr-o decizie judecătorească. Imediat, a părăsit teritoriul R. Moldova. Tatiana Lozovscaia, avocata lui Karalar Murat, nu a putut să ne ofere detalii în privinţa eliberării clientului său, motivând cu faptul că ea nu a participat pe dosarul privind liberarea condiţionată a acestuia, precizând totodată că, după eliberare, ea nu a putut să mai discute cu acest cetăţean turc.
„Foarte straniu a fost acest caz. El, în perioada cât a fost judecat, a fost transferat la muncă, deşi declarase că este invalid. După ce judecătorul de instrucţie l-a eliberat înainte de termen, el a plecat ilegal din ţară. De vreo trei ori şi-a schimbat declaraţiile în instanţă, doar ca să scape de pedeapsă. Şi ca răspuns, a fost eliberat înainte de termen. S-a creat impresia că, pentru a scăpa el, trebuia să dea vina pe poliţişti”, crede Ion Vâzdoagă, avocatul lui Ruslan Ţopa. Referitor la circumstanţele mai mult decât suspecte în care a fost eliberat Karalar Murat Hamza, ZdG va reveni în ediţiile viitoare, cu mai multe detalii.
7 ani de procese. De ce?
De ce durează examinarea acestui dosar atât de mult şi de ce avocaţii, deşi clienţii lor sunt liberi, sunt nemulţumiţi? Tudor Suveică, apărătorul lui Corneliu Savca, susţine că „dosarul, deja pentru a treia oară, se întoarce de la CSJ. Se întâmplă asta pentru că aşa a fost efectuată urmărirea penală. Aşa e calitatea ei. După câte cunosc eu în urmărirea penală (Suveică este fost procuror anticorupţie, n.r.), în dosarul ăsta nu a fost interes să se descopere adevărul”, zice acesta.
„Dacă un dosar merge atât de mult, asta vorbeşte despre calitatea justiţiei noastre. Inclusiv a urmăririi penale. Dar şi judecătorii nu pot examina aşa cum prevede legea. Nu se ascultă părţile în proces, în cele mai dese cazuri nu se motivează hotărârea, aşa cum prevede legea. Sunt contradicţii. De exemplu, în ultima decizie care a fost anulată sunt contradicţii. Într-o pagină se face referire la nişte declaraţii şi sunt descrise într-un fel, iar în altă pagină, aceleaşi declaraţii sunt descrise altfel. Dar, nimeni, de fapt, nu a citit procesele verbale de audieri, nimeni nu a ascultat martorii care urmau să fie audiaţi… Toţi vor să scape de dosar fără să intre în esenţă. Sunt multe întrebări la care nu s-au dat răspunsuri. Sunt multe întrebări care se examinează pur superficial. S-a creat o opinie publică prin intermediul mass-media că este implicată poliţia în traficul de droguri şi aşa se merge. Dar, aşa ceva nu s-a constatat. Nu există nicio probă în confirmarea faptului că poliţiştii erau implicaţi în trafic”, precizează şi Ion Vâzdoagă.
De ce apărătorii sunt nemulţumiţi de deciziile instanţelor, deşi nimeni nu este după gratii? „Am mers la CSJ pentru că am pledat pentru achitare. În cazul în care se achită aceste persoane, statul urmează să le achite poliţiştilor salariul pentru absenţa de la serviciu, dar şi să-i restabilească în funcţii. Vă daţi seama, şapte ani e mult. Ar fi mulţi bani, plus că sunt şi multe persoane implicate”, oferă răspunsul Alina Valah, avocata ex-poliţistului Dumitru Moiseev.
Heroina, adusă la Curtea de Apel
Unde sunt cele 200 kg de heroină? Această întrebare încă nu are un răspuns clar. Oficial, aceasta se păstrează la Serviciul de Informaţii şi Securitate(SIS). „A fost adusă heroina la CA Chişinău. Eu am insistat să fie efectuată o expertiză, pentru a vedea dacă în saci este anume heroină, dar şi să fie cântărită de către experţi. Fiecare gram de heroină reprezintă ani grei de puşcărie. Mi s-au respins însă solicitările. Nu-s sigur că acolo, în sacii aduşi în instanţă, era heroină. Dar, şi dacă admitem că acolo era heroină, eu nu sunt sigur că acolo este cantitatea care a şi fost reţinută. De unde garanţia că vreo 100 kg nu a fost comercializată şi nu s-a pus crohmal în loc?”, se întreabă Ion Vâzdoagă.
„Am văzut sacii la Apel. Noi însă nu suntem experţi pentru a stabili ce era acolo. Da, s-a deschis, a băgat procurorul mâna, dar nu ştim ce este exact acolo”, ne spune şi Alina Valah. „Au fost aduşi saci, dar ce era în acei saci, nu ştim, din moment ce o expertiză a fost refuzată. Sunt diferite zvonuri vis-a-vis de heroină. Unii zic că de mult e vândută…”, răspunde şi Tudor Suveică.
Unde sunt capii reţelei?
În 2008, procurorii urmau să stabilească cine sunt şi alte persoane implicate în afacerea „Heroina”. Procurorul Corneliu Bratunov, şeful Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale (PG) ,ne-a spus că au mai fost stabilite şi alte persoane implicate în dosar, doar că acestea nu au fost găsite, fiind acum date în căutare. Procurorul Artur Lupaşco, care a reprezentat acuzarea de stat la CA Chişinău şi CSJ, susţine, la rându-i, că nu cunoaşte despre mersul celorlalte dosare, pentru că, „dacă nu conduc eu urmărirea penală, mie nimeni nu îmi raportează”. Lilian Cociu, cel care a condus iniţial urmărirea penală pe acest dosar, nu mai activează în cadrul Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale, fiind retrogradat la Procuratura sect. Botanica, după o pedeapsă primită în urma unui articol publicat în ZdG.
„Atunci (în 2008, n.r.) procuratura nu a dus investigaţia până la capăt în vederea constatării provenienţei heroinei. Noi abia în instanţa de judecată am ajuns la concluzia că heroina era adusă din Ucraina, urma a fi împachetată aici şi dusă, prin Ucraina, în Europa. Persoanele din spatele tranzacţiei nu au fost stabilite. Erau dosare la procuror, dar acele persoane au plecat din ţară fără interdicţii. A fost o anchetă superficială”, crede avocatul Ion Vâzdoagă.
