Stăpânii petrolului extras în R. Moldova. Intermediari din lumea K1 au intrat în afacerea cu hidrocarburi

Rezervaţia naturală „Prutul de Jos”, inclusă în 2018 în rețeaua mondială UNESCO ca un ecosistem unic de importanță națională și internațională, dosește și un cuib de interese al exploratorilor de „aur negru” în R. Moldova, care, de-a lungul timpului, au sărăcit bugetul de stat cu sute de milioane de lei din exploatarea gratuită a subsolului țării. 

În lipsa unui acord cu statul și fără licență, o companie privată continuă să exploateze rezervele de pe teritoriul satului Văleni, raionul Cahul, de unde anual sunt extrase în jur de 6500 de tone de țiței.

Sub paravanul unei firme aflate la un pas de faliment, resursele de petrol și gaze naturale de la sudul țării, concesionate în repetate rânduri, ajung în cisternele unor intermediari din lumea kickboxingului, iar apoi sunt vândute în România.

Petrolul de la Văleni, extras de o companie rămasă fără licență și contract 

Resursele naturale ale R. Moldova, cu precădere, producția de hidrocarburi, au fost în permanență atractive, în special pentru străini. În perioada sovietică, pe tot teritoriul țării s-au făcut foraje pentru a afla dacă există rezerve de petrol și gaze naturale. Cercetările au arătat că zona localității Văleni, raionul Cahul, dispune de importante resurse de petrol, iar la Victorovca, raionul Cantemir, a fost descoperit un zăcământ de gaz combustibil. În 1956 a început exploatarea zăcămintelor, dar lucrările au fost stopate în anii ’70, după descoperirea zăcămintelor uriașe de hidrocarburi din Siberia.

Unele dintre sondele forate de sovietici sunt însă funcționale și astăzi, iar rezervele de petrol și gaze naturale sunt exploatate sub paravanul companiei private „Valiexchimp” SRL, rămasă de ani buni fără licența de activitate și contractul de cesiune. 

„Valiexchimp” SRL este succesoarea firmei moldo-americane „Redeco” LTD, care în iunie 1995, printr-o hotărâre de Guvern, a primit dreptul, printr-un Acord de concesiune, să facă prospecțiuni și să exploateze resursele de petrol şi gaze pe teritoriul R. Moldova până în 2020.

Firma americană nu și-a onorat însă obligațiile de explorare, ci doar a pompat și vândut petrolul și gazele naturale scoase din subsolul țării. În 2007 „Redeco” LTD și-a înstrăinat afacerea către compania „Valiexchimp” SRL. Tot atunci a fost transmis și Acordul de concesiune, confirmat printr-o altă hotărâre a Guvernului condus de Vasile Tarlev, cu Igor Dodon în calitate de ministru al Economiei. Din Acord au fost excluse însă drepturile și obligațiile privind prospecțiunea și explorarea resurselor de ţiţei şi gaze. Astfel, firma a preluat doar puțurile de țiței de la Văleni și sondele de gaze de la Victorovca. 

Tot prin această hotărâre, termenul de concesiune pentru extragerea țițeiului a fost stabilit până în anul 2015, iar pentru cea a gazelor naturale – până în anul 2016. 

Kickboxing-ul a intrat în afacerea cu hidrocarburi

ZdG a  constatat că, în lipsa unei licențe de activitate și a unui contract de cesiune, sub paravanul „Valiexchimp” SRL, lunar, din zăcământul de petrol de la Văleni sunt extrase între 500 și 550 de tone de țiței, adică 6200 – 6500 de tone pe an. Țițeiul (care face parte din categoria C1, fiind considerat țiței greu), este extras de la o adâncime de circa 450 de metri cu ajutorul a 19 sonde, din cele 26 legitimate în zona de extracție. După extracție, petrolul este tratat cu produse chimice și căldură pentru a se înlătura apa și alte impurități. Ulterior, petrolul pur este transportat la depozitul companiei, de unde este vândut, în mare parte, unor firme din România. 

În realitate însă, întreg procesul este administrat prin intermediul companiei „Bio Fertiland” SRL, fondată pe 27 iulie 2016 de un tânăr de 30 de ani, Cristin Cuflic, originar din satul Merenii Noi, raionul Anenii Noi. SRL-ul are adresa oficială în casa părinților băiatului din satul Merenii Noi, raionul Anenii Noi, genul de activitate principal al companiei fiind „comerțul cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat”. 

În ianuarie 2020 Cuflic i-a cedat compania lui Tudor Gorea, vicepreședinte al Comitetului Național Olimpic și Sportiv (CNOS) și președinte al Federației Naționale Oriental Kickboxing.

Cuflic susține că a vândut firma pentru că nu avea vreo activitate și afirmă că nu are vreo relație cu Tudor Gorea. 

„Am vândut firma pentru că nu mai aveam nicio activitate și deja mă stabilisem cu traiul peste hotare. Noul proprietar a fost unica persoana interesată. Nu avem vreo relație”, ne-a zis Cuflic.

Tudor Gorea mai figurează în calitate de fondator și administrator al companiei „GT Oil Impex” SRL, fondată la 23 iulie 2021, care are ca și principal gen de activitate „importul şi/sau comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de alimentare”. Gorea are calitatea de fondator și administrator și la compania „Gormax” SRL, fondată la 19 februarie 2015. 

Până a ajunge în gestiunea lui Gorea, compania „Bio Fertiland” SRL a raportat anual zero venituri sau sume infime din vânzări. În 2020 firma a raportat venituri din vânzări în valoare de 3,4 milioane de lei și un profit net de 653 de mii de lei. Un an mai târziu, adică în 2021, veniturile din vânzări au crescut până la 29 de milioane de lei, iar profitul net raportat a fost de peste 10 milioane de lei. 

Au trucat licitații și au vândut țiței la jumătate de preț 

Numele companiei „Bio Fertiland” SRL figurează în proiectul de hotărâre cu privire la raportul Comisiei de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile și determinarea impactului asupra mediului, adoptat de Parlament la 13 iulie 2022. 

Autorii raportului scriu, cu referire la datele furnizate de Procuratura Anticorupție, că din 2017, când în privința companiei „Valiexchimp” SRL a fost intentat proces de insolvabilitate, și până în 2020, factorii de decizie ai firmei, acționând prin intermediul companiilor afiliate acestora, „Bio Fertiland” SRL și „Sindbad” SRL și aplicând un mecanism de trucare, au favorizat procesul de adjudecare a licitațiilor de vânzare a țițeiului doar de „Bio Fertiland” SRL și „Sindbad” SRL, comercializând lunar țiței în volum de 550-600 de tone la un preț diminuat cu peste 50% din costul acestuia. 

„Prețul la cotațiile bursiere era de 220-245 dolari SUA per tonă, dar era vândut la 120-130 dolari SUA per tonă, iar mijloacele financiare rezultate din diferența de preț la comercializarea țițeiului, care urmau, conform planului de restructurare, a fi achitate în bugetul public național, le-au însușit, cauzând statului prejudiciu în proporții deosebit de mari”, se arată în raport.

„Sindbad” SRL, cealaltă firmă trecută în Raport, administrată de Ion Lungu, a fost fondată la 6 mai 1998 și are adresa juridică în orașul Nisporeni. Firma se ocupă cu transportul rutier de mărfuri, comercializarea cu ridicata a benzinei pentru autovehicule, dar și comercializarea cu amănuntul a carburanților. 

Un luptător kickboxing a cumpărat „Casa Albă”

Tot din lumea kickboxing-ului vine și noul proprietar al fostei clădiri administrative a companiei „Valiexchimp” SRL, construită la o distanță de 1-2 km de zona de extracție a petrolului, pe care localnicii din Văleni și din satele apropiate o numesc „Casa Albă”. 

Conform datelor de la Cadastru, terenul cu o suprafață de 18 ari și construcția de pe el cu o suprafață de 222 de metri pătrați au fost adjudecate în cadrul licitației cu strigare din 21 octombrie 2021 de către Viorel Gurdiș, luptător kickboxing, fost antrenor al echipei naționale la kickboxing. 

Licitația a fost organizată de administratorul insolvabilității „Valiexchimp” SRL, Veaceslav Timotin. Rezultatele licitației au fost contestate de un oarecare Nicolae Duca, acesta invocând „dezacordul cu acțiunile/inacțiunile administratorului de insolvabilitate a SRL „Valiexchimp”, precum şi cu ale comisiei de licitație referitor la excluderea sa ilegală şi abuzivă de la participarea la licitația cu strigare”. Printr-o încheiere a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 1 noiembrie 2021, cererea a fost admisă, fiind aplicată interdicția de înstrăinare a bunurilor imobile. La 13 decembrie 2021 însă, printr-o altă încheiere a Judecătoriei Chișinău, cererea lui Duca a fost scoasă de pe rol.  

Muncitor: „Domnul Gorea trebuie să fie aici cu niște români, care iau țiței de la noi”. 

La 1 februarie 2023, ziua în care ZdG a mers în zona de extracție Văleni, Tudor Gorea se afla în zonă, mașina lui fiind parcată în curtea clădirii administrative adjudecate de Viorel Gurdiș. Tot în acea clădire, la prânz, muncitorii de la extracția de petrol au fost duși să ia masa. 

Lucrătorii ne-au spus că „domnul Gorea trebuie să fie aici cu niște români care iau țiței de la noi”.

„Acum avem alt administrator. Este Tudor Gorea. Mergem spre desființarea „Valiexchimp” și să fie altă firmă – „Bio Fertiland”. Încă merg tranzacțiile. Sunt și probleme cu  banca, pentru că „Valiexchimp” SRL a luat credit de la BEM vreo 830 de milioane de lei. Acum tot zăcământul este gajat la bancă și noi lucrăm. În fiecare lună primim salarii și pentru piesele de schimb, dacă se defectează ceva. Restul banilor pleacă la creditori. Creditorii administrează banii noștri”, ne-a spus Dumitru Cazangiu, maistru sondor la forajul sondelor.

În încercarea de a discuta cu Tudor Gorea, contabila acestuia ne-a spus că ne va contacta el. Telefonați ulterior, în repetate rânduri, atât Gorea, cât și contabila lui nu au mai răspuns apelurilor. Ulterior, Tudor Gorea ne-a transmis că va fi pentru discuții disponibil săptămâna viitoare. 

POZA BLURATĂ

Și Viorel Gurdiș a refuzat, la început, să discute cu ZdG, blocând reporterul ZdG pe pagina de Facebook. Ulterior, acesta a revenit cu un apel în care a încercat să explice că nu are vreo tangență cu extracția de petrol.

„Eu nu am nicio tangență cu extragerea petrolul. A fost licitație pe acea casă. Eu am participat la licitație și am câștigat-o. Am vrut să fie proprietate privată. Spuneți-mi, vă rog, eu nu am dreptul să decid cine să vină și să ia masa acolo? De ce trebuie să vă dau explicații despre cine vine în acea casă și ce face acolo. Eu nu sunt obligat să vă răspund la întrebări”, ne-a zis Gurdiș. 

Echipamentul pentru extracția petrolului, gajat la BEM

În contractul de concesiune din 1995, între Guvernul R. Moldova și compania de exploatare a resurselor „Redeco” LDT, este indicat că, după expirarea licenței sau finalizarea înainte de termen a proiectului, „Redeco” LDT va transmite Guvernului, fără plata unei compensații bănești, toate imobilele și construcțiile ce țin de activitățile de exploatare, cu excepția sediului. După cesiune, acest angajament a fost preluat de „Valiexchimp” SRL, doar că firma a gajat bunurile, clădirile și construcțiile inginerești, inclusiv sondele pentru extragerea țițeiului de la Văleni, la Banca de Economii (BEM), de unde Valentin Bodișteanu, fostul director al companiei, a contractat mai multe credite neperformante. 

În anul 2015 pe numele lui Bodișteanu au fost intentate două dosare penale, acesta fiind acuzat că, prin intermediul unor companii, a beneficiat de credite neperformante de la băncile falimentare BEM, Banca Socială și Unibank în valoare totală de 482 de milioane de lei. Creditele nu au fost rambursate, iar când BEM, în 2013, a iniţiat procedura de utilizare a gajului pentru stingerea datoriei, s-a dovedit că fondurile circulante lipsesc. Gajul rămas a fost evaluat la maxim 300 de milioane de lei. Astfel, prejudiciul BEM, conform hotărârii instanţei de judecată, este de 807 milioane de lei. În decembrie 2019 Valentin Bodișteanu a decedat.

Caruselul administratorilor insolvabilității

În iunie 2017 față de „Valiexchimp” SRL a fost intentată procedura de insolvabilitate. Firma motiva că a intrat în dezechilibru financiar „după criza din anul 2009, care a afectat dur sectorul petrolier mondial, prin căderea prețului la țiței și gaze de la prețul de 125 de dolari SUA a unui baril la 28 de dolari SUA”, dar și din cauza „viiturilor din 2009, 2010 și 2011, care au dus la stoparea procesului de extracție în legătură cu înecurile”.  

Peste un an, în august 2018, printr-o hotărâre a Judecătoriei Chișinău a fost aprobat planul procedurii de restructurare a întreprinderii, care i-ar permite acesteia să amelioreze situația și să întoarcă datoriile. Prin aceeași hotărâre, Ion Popa a fost desemnat în calitate de administrator al insolvabilităţii.

În ianuarie 2020, adică în timp ce intermediari din lumea kickboxing-ului au intrat în businessul cu petrol din sudul țării, Popa a depus cerere de demisie din funcția de administrator al insolvabilității. Demisia acestuia a fost admisă printr-o încheiere a Judecătoriei Chişinău, sediul Central, emisă la 3 februarie 2020, iar Natalia Găina a fost desemnată în calitate de administratoare a insolvabilității „Valiexchimp” SRL. Șase luni mai târziu și Găina a depus cerere de demisie, motivând că nu dispune de timp pentru a-și exercita atribuțiile funcției. 

După demisia Nataliei Găina, administrator al insolvabilității „Valiexchimp” SRL a fost desemnat Veaceslav Timotin, fost procuror în Procuratura sect. Râşcani. Timotin a fost subiectul dezbaterilor parlamentare în cadrul audierilor din iulie 2022 a raportului Comisiei de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile și determinarea impactului asupra mediului, ca urmare a rolului jucat de acesta în gestiunea a circa 60 de companii ajunse în insolvabilitate. Reprezentanta Comisiei parlamentare de mediu, Ina Coșeru, a raportat că „în majoritatea cazurilor de insolvabilitate complicate, cu creanțe cosmice, participă același grup de persoane, administratorul autorizat, Veaceslav Timotin cu avocații săi – Alexandru Zmeu și Iosip Andrei, care sunt conectați la vestitul Vladimir Andronachi, conform mai multor investigații jurnalistice”. 

Veaceslav Timotin administrează în procedură de insolvabilitate „Cariera Micăuți” SA, dar și „Central House” SRL, dosar în care a fost acuzat de avocata firmei, Raisa Morozan, că împreună cu avocații desemnați de el, aceeași Iosip și Zmeu, sunt implicați în tentativele de preluare a afacerii. 

Timotin este soțul Marianei Timotin, membră a Consiliului Superior al Magistraturii din rândul titularilor de drept, actuală membră a Consiliului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate. Conform declarației de avere și interese personale, depuse de Mariana Timotin pentru anul 2021, Veaceslav Timotin declară venituri în valoare de 78 de mii de lei de la „Valiexchimp” SRL. El mai declară și circa 1,7 milioane de lei drept onorariu din partea A.A „Timotin Veaceslav”, administrând alte câteva cazuri de insolvabilitate. 

„Eu nu comunic cu ziariștii. La revedere.”, ne-a zis Timotin, telefonat de ZdG.

Fostul administrator al insolvabilității: „Eu când m-am dus, practic, planul era executat și pe cont erau bani pentru următorul trimestru”

Ion Popa, primul administrator al insolvabilității „Valiexchimp” SRL, ne-a spus că la finele anului 2020, când a plecat din funcție, planul de restructurare a întreprinderii stabilit de instanță, era aproape executat. 

„Nu cunosc despre această firmă („Bio Fertiland” SRL – n.r.). Valoarea creanțelor înaintate era de aproape un miliard de lei. Rafinăria de la Comrat ridica țițeiul de la baza „Valiexchimp” SRL. Cât am fost eu, noi singuri administram, scoteam țițeiul, îl vindeam companiei „Arnaut Petrol”, care deținea rafinăria din Comrat. Banii erau transferați pe conturile „Valiexchimp” SRL și distribuiți conform procedurii către creditori. Noi activam conform planului stabilit de instanță. Planul era până la sfârșitul anului 2020. Așa prevedea contractul de concesiune și nu puteam activa mai mult. Eu când m-am dus, practic, planul era executat și pe cont erau bani pentru următorul trimestru”, susține Popa. 

SFS luptă cu creditorii pentru a aplica falimentul 

La 25 martie 2021 Serviciul Fiscal de Stat (SFS), în calitate de creditor, a cerut revocarea planului procedurii de restructurare și aplicarea procedurii falimentului, pe motiv că „Valiexchimp” SRL nu a respectat condițiile și termenul de executare a planului.

Adunarea creditorilor a adoptat însă la 26 iulie 2021 hotărârea de a prelungi planul de restructurare în privința „Valiexchimp” SRL pe un termen de doi ani. SFS-ul nu a fost mulțumit de decizie și a contestat-o în instanță, invocând articolul 190 alin. (6) din Legea insolvabilității, potrivit căruia „în cazuri excepţionale, temeinic motivate, şi cu condiţia că debitorul a respectat planul de restructurare în primii 2 ani, durata restructurării poate fi prelungită, prin hotărâre a adunării creditorilor, o singură dată, pe un termen de până la 2 ani”.

În instanță, administratorul de insolvabilitate, Veaceslav Timotin, a cerut ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolului. Prin încheierea din 24 iunie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Central, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională în vederea soluționării acesteia. La 2 februarie 2023 Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea.

Cesiune păguboasă pentru stat. PA investighează 

Potrivit unui raport al Curții de Conturi din 2020, clauzele contractului de concesiune, încheiat între Guvern și „Redeco” LTD, apoi cesionat către „Valiexchimp” SRL, sunt defectuoase și au contribuit la neîncasarea la buget atât a plăților pentru licență, cât și a taxelor pentru resursele naturale. În perioada 2007-2017 „Valiexchimp” SRL a calculat în evidența financiară plata de arendă pentru utilizarea subsolului R. Moldova în sumă totală de 29,5 milioane de lei, din care a achitat doar 1,2 milioane de lei, asta deși anual extrage petrol în volum de peste 5 mii de tone. După ce a intrat în proces de insolvabilitate, compania a fost scutită de plata taxei pentru resursele naturale și de impozitul funciar aferent terenurilor. 

Iar Comisia de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile, constituită în noiembrie 2020 în scopul evaluării modului de exploatare a zăcămintelor minerale utile, a constatat că, în lipsa unui acord cu statul, în perioada 2015-2020 compania a extras ilegal de la Văleni țiței în valoare de peste 88,3 milioane de lei, iar în perioada 2010-2020, de la Victorovca a extras gaze naturale în valoare de peste 4 milioane de lei. 

În 2020 Procuratura Anticorupție (PA) a pornit urmărirea penală, fiind vizate firmele „Valiexchimp” SRL, „Bio Fertiland” SRL și „Sindbad” SRL. 

„Procuratura Anticorupție confirmă că persoanele juridice indicate în solicitare sunt vizate în investigație, dar nu poate pune la dispoziția Dvs. mai multe informații, întrucât dosarul se află la etapa urmăririi penale, iar orice informație divulgată în această etapă poate periclita efortul procurorilor și ofițerilor”, ne-au transmis reprezentanții PA. 

40% din teritoriul țării, concesionat unui offshore

În 2017 Guvernul Filip a concesionat 40% din teritoriul țării companiei offshore Frontera Resources International, pentru explorarea, producerea și dezvoltarea resurselor de hidrocarburi din sudul țării, pe un termen de 50 de ani. Până în prezent, firma nu doar că nu a desfășurat vreo activitate din cele planificate, dar nici nu a răspuns solicitărilor autorităților de la Chișinău, transmise în repetate rânduri de Agenția Proprietății Publice.

Potrivit informațiilor publicate pe pagina web a Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale, la 1 ianuarie 2022 R. Moldova dispunea de aproximativ 616 mii de tone de petrol. Volumul petrolului extras în anul 2021 a constituit aproximativ 5 mii de tone, iar al gazului combustibil – 0.077 milioane metri cubi. 

Primara localității Văleni: „De ani de zile s-au perindat tot felul de guverne, dar problemele rămân nesoluționate”

Silvia Știrbeț, primara localității Văleni, spune că afacerea cu hidrocarburi din sudul țării a fost atractivă pentru toate guvernele, dar niciunul nu a reușit să soluționeze problemele legate de ea. 

„Este un caz extraordinar și suntem ca Don Quijote cu morile de vânt. De ani de zile s-au perindat tot felul de guverne, dar problemele rămân nesoluționate. Insolvența se tergiversează de ani de zile. Ea este declarată, dar sub regimul insolvenței se vând active, conducte, imobile. Sunt multe semne de întrebare și acum nu mai știm din ce direcție bate vântul. Administratorul judiciar ar trebui să administreze, doar că aici nu e așa și administrarea a fost preluată de Tudor Gorea. De când a preluat el atitudinea față de muncitori și față de localitate s-a schimbat. Muncitorii sunt bine echipați, plătiți, hrăniți. Localității i-au fost achitate datoriile pentru care ne-am judecat. Este o altă atitudine față de ceilalți, doar că sunt multe semne de întrebare și este incertitudine și din partea Guvernului. Noi am făcut interpelări către toate Guvernele. Am chemat și Procuratura Generală. Prin 2020 am avut și ședința în teritoriu a Comisiei parlamentare. Veneau, studiau cazul, le arătam probele și când plecau la Chișinău totul se uita. Noi ani de zile ne-am judecat cu ei (reprezentanții firmei – n.r.) și am putut să le impunem taxa pentru arenda terenului. Am înregistrat 50 ha la primărie și vreo șase ani ne-am judecat pentru taxa pentru plata de arendă. Dar din resursa naturală, la sat nu a venit niciun bănuț. La raion doar pentru doi ani s-a achitat – 2 milioane de lei și apoi 1,9 milioane de lei. Nici la stat nu s-a achitat nimic”, ne-a spus Silvia Știrbeț.