Stăpânii benzinăriilor: Acorduri de cartel pe o piață fără concurență

În ultimii doi ani, șase cei mai mari jucători de pe piața petrolieră au înlocuit procesul concurențial cu o formă amicală de control, au dictat prețurile, au vândut aceeași calitate de benzină și motorină, iar acum riscă o amendă record pentru înțelegerile de cartel avute. 

Mișmașurile giganților petrolieri, care controlează circa 80% din piață, au culminat cu o explozie a prețurilor la carburanți, în unele săptămâni stațiile de alimentare majorând și de trei ori prețurile la benzină și motorină. Majorările sunt orchestrate de prin decembrie 2020, după ce, în prealabil, petroliștii s-au înțeles ca până la alegerile prezidenţiale din noiembrie, indiferent de situaţie, preţurile să nu fie modificate. 

Pe fundalul dezmățului provocat de petroliști, parlamentarii au decis ca prețurile la carburanți să fie stabilite, din nou, în conformitate cu metodologia aprobată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. În consecință, petroliștii au ripostat, limitând comercializarea carburanților la 10 litri per automobil sau au stopat vânzările și se plâng că activează în pierderi. 

La 31 decembrie 2020, în R. Moldova, potrivit datelor Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE), activau 713 stații de alimentare cu produse petroliere, gestionate de circa 100 de companii. Dintre acestea, circa 67% sunt deținute de către 6 companii: „Rompetrol Moldova”, „Lukoil Moldova”, „Petrom Moldova”, „Tirex Petrol”, „Datario” (denumirea comercială „Vento”) și „Bemol”. 

În ultimii doi ani, cele șase companii au controlat peste 82% din vânzările de carburanți din R. Moldova, și au acționat concertat la stabilirea prețurilor de comercializare cu amănuntul a benzinei, motorinei și a gazului lichefiat, conform raportului Consiliului Concurenței privind activitatea companiilor petroliere. Cel puțin trei dintre aceste companii sunt interconectate prin cumpărarea zilnică a carburanților una de la alta.  Înțelegerile dintre cei șase giganți au generat, în ultimele opt luni, majorarea prețului benzinei cu cifra octanică 95 cu aproape 5 lei pentru un litru, iar cel al motorinei cu aproape 4 lei pentru un litru. ZdG a analizat profilul pieței petroliere din R. Moldova și vă prezintă detalii despre stăpânii benzinăriilor, care au monopolizat o piață lipsită de concurență. 

Kazahii, lideri pe piața petrolieră din R. Moldova

„Rompetrol Moldova”, controlată de KMG International, grup deţinut de KazMunayGas JSC, compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan, este cel mai important furnizor de produse petroliere din R. Moldova. Gigantul are o rețea de 95 de stații de alimentare, pe care le închiriază, care în 2019 a generat venituri de peste 5,77 de miliarde de lei. Grupul KMG International a intrat pe piața din R. Moldova în 2002, prin intermediul companiei Î.M. „Rompetrol Moldova” S.A., care îl avea, la acea vreme, director general pe omul de afaceri, fost prim-ministru Ion Sturza.

Compania, administrată de Askar Zhaparov, a devenit lider pe piața petrolieră din R. Moldova începând cu anul 2017, când a înregistrat o cifră de afaceri de 4,55 de miliarde de lei, depășind liderul de până atunci – Lukoil Moldova, care în acel an a raportat venituri în valoare de 4,2 miliarde de lei. Deși în perioada 2014-2019, „Rompetrol Moldova” şi-a dublat cifra de afaceri, de la 2,78 de miliarde de lei la 5,77 de miliarde de lei, compania raportează o scădere de peste 2,6% a profitului net, de la peste 110 milioane de lei în 2015 la circa 42 de milioane de lei în 2019. 

Încercarea de a nu achita obligațiuni vamale de peste 1 milion de lei 

În aprilie 2012, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a constatat că „Rompetrol Moldova” a activat fără licență timp de aproape două luni, motiv pentru care a fost sancționată fiscal cu o amendă în valoare de 69 679 lei, fiind impusă să verse în bugetul de stat alte 69 679 lei – profit brut obţinut din activitatea fără licenţă. Compania a mers în instanță, însă a pierdut litigiul, conform unei decizii dictate la 25 septembrie 2013 de CSJ.

Mai bine de trei ani, „Rompetrol Moldova” s-a judecat cu Biroul Vamal Sud, după ce, în perioada 2013-2016, compania a trecut în evidența contabilă, peste 164 de mii de litri de combustibil, drept „pierderi tehnologice de produse petroliere”, evitând astfel să achite obligațiuni vamale în valoare de peste 1,14 milioane de lei. Dosarul a ajuns până la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care printr-o decizie din 23 octombrie 2020 a obligat compania petrolieră să achite suma de peste 1,14 milioane de lei.

De-a lungul anilor, în visteria „Rompetrol Moldova” au intrat anual sute de milioane de lei din licitații câștigate cu statul, dar și din procese de judecată intentate împotriva întreprinderilor de stat. Spre exemplu, în 2017 compania s-a judecat cu Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova, pentru o datorie de 10,6 milioane de lei, la care s-au adăugat penalități și dobânda de 3,7 milioane de lei, și a câștigat procesul.

Proprietarul Rompetrol, figurant în unul dintre cele mai complexe dosare penale din România

KMG International, proprietarul „Rompetrol Moldova”, a figurat în unul dintre cele mai complexe dosare penale din România, clasat în decembrie 2019 de DIICOT.  Dosarul se referea la datoria istorică a companiei față de statul român, rezultată în urma unui controversat Memorandumul din 2013 semnat între Guvernul de la București și acționarii kazahi de la KMG Internațional. Prin Memorandum se prevedea înființarea în comun a unui Fond de Investiții Kazah-Român, cu un aport inițial de capital de 150 milioane de dolari, tința fiind 1 miliard de dolari. Memorandumul stipula că Rompetrol va fi iertat de datoria istorică estimată de statul român la 600 milioane dolari.

„Lukoil Moldova”, între riscul de a pierde licența și amenda aplicată pentru înțelegeri de cartel

„Lukoil Moldova”, al doilea cel mai mare jucător pe piața comerțului cu amănuntul a carburanților, este controlată de compania rusă de petrol Lukoil SA, prin intermediul subsidiarei din Geneva Litasco SA. Compania operează cu 3 baze petroliere şi un terminal de gaz, precum şi 106 staţii de alimentare. Cifra de afaceri a companiei a fost, în 2019, de 5,53 miliarde de lei, în creștere cu puțin peste 410 milioane de lei față de anul 2018. Dacă „Rompetrol Moldova” raportează profituri modeste, în 2019 „Lukoil Moldova” și-a majorat profitul de peste 3 ori, de la circa 39 de milioane de lei la peste 129 de milioane de lei. Compania controlată de ruși a intrat pe piața petrolieră din R. Moldova în 1995, adică la doar trei ani de la declararea independenței, și a câștigat constant licitații cu statul. Doar în primele șase luni ale anului 2021, gigantul petrolier s-a ales cu contracte de peste 78 de milioane de lei. 

În 2011, șapte companii petroliere, printre care și „Lukoil Moldova”, au fost sancționate cu o amendă de 2 milioane de lei, fiind învinuite de înţelegeri de cartel administrativ şi acţiuni anticoncurenţă. CSJ însă i-a scăpat pe petroliști de penalitate. În octombrie 2014, întreprinderea a fost la un pas de a rămâne fără licență, după ce ANRE a identificat încălcări la stabilirea prețurilor la gazul petrolier lichefiat, însă s-a ales doar cu o avertizare. 

Prietenul Rusiei și indicațiile lui Igor Dodon 

„Lukoil Moldova” este condusă de aproape două decenii de Feyruz Isayev, fost deputat al Sovietului Suprem din Azerbaidjan, cu afaceri în Federația Rusă, unde a și primit, în 2020, distincția „Ordinul Prieteniei”, „pentru o mare contribuție la dezvoltarea industriei de petrol și gaze naturale și mulți ani de muncă conștiincioasă”.

Isayev a făcut parte din componența Consiliului Economic pe lângă președintele R. Moldova, pe când la conducerea statului era Igor Dodon și a recunoscut că petroliștii s-au înțeles ca, până la alegerile prezidențiale din toamna anului trecut, să nu majoreze prețurile la carburanți., ceea ce au și făcut.

„Feyruz Isayev a declarat pe 3 februarie 2021 în cadrul unor audieri în Parlament că există înţelegeri cu privire la stabilirea preţurilor. Mai mult, a existat înţelegerea ca, începând cu iulie 2020 şi până la alegerile prezidenţiale, indiferent de situaţie, preţurile să nu fie modificate”, se arată în raportul Consiliului Concurenței. 

În februarie 2020, Igor Dodon i-a convocat la Președinție pe liderii „Rompetrol Moldova”, „Lukoil Moldova” și „Petrom Moldova” și le-a cerut deschis să reducă prețurile de achiziție a carburanților cu 7-8% pentru agricultori.

Ulterior, în prag de campanie electorală pentru prezidențialele din 2020, Dodon se lăuda pe rețelele de socializare despre „o întrevedere de lucru” cu directorul companiei „Lukoil-Moldova”. Acesta promitea pentru agricultori un ajutor de 500 de milioane de ruble rusești din partea Federației Ruse, bani cu care urmau să procure motorină de la „Lukoil Moldova” cu „o reducere semnificativă de 10-12%”. Rușii însă au dispus alocarea a doar 275 de milioane de ruble, bani care au ajuns în contul Ministerului Finanțelor după primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020.

„Petrom Moldova” și conexiunile cu lumea politică 

„Petrom Moldova”, subsidiara grupului austriac OMV Petrom completează clasamentul companiilor care controlează piața petrolieră. Din februarie 2018, întreprinderea este administrată de cetățeanul român Corneliu Cazan Constantinescu, un personaj mai puțin cunoscut, despre care nu există informație nici măcar pe site-ul oficial al companiei.

În schimb, de pe LinkedIn, o platformă a profesioniștilor din întreaga lume, aflăm că Constantinescu și-a început cariera în 2003 în calitate de coordonator retail în cadrul Grupului OMV, iar 14 ani mai târziu este numit director general la „Petrom Moldova”. Și Constantinescu a participat la întâlnirea organizată de Igor Dodon la Președinție, în februarie 2020. În perioada 2001-2010, compania a fost condusă de fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, fugar în ultimii doi ani. 

„Petrom Moldova” deține o rețea de 80 de stații de alimentare, multe dintre care sunt luate în arendă. Printre acestea, în perioada 2012 – 2018, s-a regăsit și lanțul de benzinării „Eurosim” al fostului lider al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. În 2019, compania a raportat venituri de circa 2,10 miliarde de lei, aceasta fiind și cota anilor 2015-2019. Profitul companiei a crescut de la doar 5 milioane lei în 2015 la 36 de milioane de lei în 2019, cu o scădere de până la circa 18 milioane de lei în 2018.

Afacere de familie și bumerangul dosarului „Vento” 

La mare distanță de cei trei giganți petrolieri, se află „Datario” SRL, cunoscută sub denumirea comercială „Vento”. Compania aparține fraților Adrian Borş (60%) şi Igor Borş cu (40%), care anterior au deținut funcții de conducere în cadrul companiei „Tirex Petrol”, cel din urmă fiind director al companiei timp de 17 ani. În martie 2018, pe numele lui Igor Borș a fost intentat un dosar penal, omul de afaceri fiind învinuit de spălare de bani, evaziune fiscală și conexiuni cu controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. După 12 luni de detenție, Borș a fost eliberat, deoarece legislația nu permite plasarea unei persoane în arest preventiv pe un termen mai mare de un an. 

Igor Borș spunea anterior pentru ZdG că s-a încercat un atac raider asupra companiei și că în spatele acestuia ar fi fost Viorel Morari care a legat dosarul de o presupusă legătură dintre Borș și Veaceslav Platon. Omul de afaceri spunea că după ce a ieșit din închisoare a discutat la subiect cu Vladimir Plahotniuc.

Numele co-proprietarilor rețelei de benzinării „Vento” se regăsește în lista celor 38 de dosare, despre care Procuratura Generală (PG) a anunțat în iunie 2020 că ar reprezenta rezultatul unor comenzi politice și care au dus la urmărirea penală și judecarea, pe nedrept, a mai multor persoane. În ianuarie 2021, PG l-a inculpat pe Viorel Morari, șeful suspendat al PA, într-un nou dosar în care este acuzat de „exces de putere”, „fals în acte publice”, „reținerea sau arestarea ilegală” și „tragerea cu bună-știință la răspundere penală a unei persoane nevinovate” acțiuni comise în privința co-proprietarilor rețelei de benzinării „Vento”. În iulie curent, urmărirea penală a fost finalizată, actualmente părțile făcând cunoștință cu probatoriul acumulat de procurori, înainte ca acesta să fie trimis în judecată. Morari a respins toate acuzațiile care i se aduc.

„Datario” SRL deține o rețea de 72 de stații de alimentare, iar în 2019, compania a avut un venit de 1,12 miliarde de lei, înregistrând o creștere de aproape cinci ori față de anul 2015, când a acumulat venituri de circa 237 milioane de lei. În această perioadă, profitul întreprinderii a crescut de la 3 mii de lei la 12 mii de lei.

Fiul lui Pînzari, tânăr afacerist pe piața petrolieră 

Topul celor mai mari operatori de pe piața produselor petroliere din R. Moldova este completat de „Tirex Petrol”, fondată în anul 1996, de către Guvern, prin reorganizarea Asociației de stat de producție pentru Combustibil. În 2000, statul a vândut, cu 500 de mii de dolari, pachetul majoritar de acțiuni (96%) companiei germane „Mabanaft-Moldova” GMBh, iar la finele anului 2019, „Tirex Petrol” a ajuns în gestiunea „Estcon Construct” SRL din Ialoveni, contra circa 10 milioane de euro.

Compania o avea în calitate de unic asociat pe Tatiana Ignat, soția lui Alec Ignat, administratorul „Tirex Petrol”. După achiziție, Tatiana Ignat a rămas cu 24,24% din acțiunile „Estcon Construct” SRL, pachetul majoritat de 75,75% fiind deținut de „Truck Petrol” SRL, unde Alec Ignat deține 56% din acțiuni, restul 44% fiind ale lui Artiom Pînzari, feciorul fostului ministru al Apărării, Alexandru Pînzari.

Motorina românească, distribuită de compania conectată la fostul ministru 

În primăvara anului 2021, firma conectată la fiul lui Pînzari a obținut, în urma unor negocieri directe simulate, contractul de depozitare și distribuție a motorinei donată de România, firma câștigând astfel aproape 3 milioane de lei.

Compania „Tirex Petrol” deține o rețea de 77 de benzinării, iar în anul 2019 a avut venituri de 1,11 miliarde de lei. Cota de un miliard de lei este menținută începând cu anul 2015. Operatorul și-a majorat și profitul, de la 24 de mii de lei în 2015 la 36 de mii de lei, cu o scădere de până la 10 mii de lei în 2017. 

„Bemol”-ul gestionat de azeri și-a majorat de 10 ori profitul

„Bemol Retail” SRL, a șasea companie petrolieră care în ultimii doi ani a contat în jocurile de pe piață, stabilind concertat prețurile la carburanți, este gestionată de omul de afaceri azer Rafig Aliyev, având în calitate de fondator grupul „Easeur Holding BV” din Olanda, din care face parte „Bemol Refinery” SRL, administrată de Arcadie Lopotenco, și „Bemol Trading” SRL, lichidată în noiembrie 2019. Aceste două companii, împreună cu „Danube Logistics” SRL au făcut parte din grupul care în decembrie 2004, în perioada comunistă, a semnat cu Guvernul Acordul de Investiții cu privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești. După ce a fost plimbat prin mai multe companii, în primăvara anului 2021, Portul Giurgiulești, singura ieșire la mare a R. Moldova, a fost cumpărat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. 

„Bemol Retail” deține o rețea de 40 de stații de alimentare, iar în anul 2019 a avut o cifră de afaceri de 1,27 miliarde de lei. Doar în 2015 compania a avut venituri de peste un miliard de lei, urmând o scădere de până la 730 de milioane de lei în 2017. Pentru 2019, „Bemol Retail” raportează un profit în creștere de 10 ori, de la 31 de milioane de lei în 2018 la 310 milioane de lei. 

Angajații „Bemol” – sponsori generoși ai Maiei Sandu

În campania electorală pentru prezidențialele din 2020, în bugetul Maiei Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), au intrat sume substanțiale din partea mai multor angajați ai companiei „Bemol”, printre care contabili, manageri, persoane din conducerea „Bemol”, precum Arcadie Lopotenco – director executiv și Mariana Solomon – directoare financiară, care au virat câte 23,8 mii de lei în bugetul candidatei. Mariana Solomon comunica atunci pentru ZdG că donația îi aparține și că a susținut-o pe Maia Sandu în calitate de persoană fizică. 

Giganții petrolieri riscă o amendă record 

Anul trecut, „Petrom Moldova” a asigurat circa 35,6% din importurile de benzină, astfel, împreună cu „Rompetrol Moldova” și „Lukoil Moldova” au asigurat 97,2% din cantitatea totală importată de benzină, respectiv toate companiile cumpără carburanți de la aceste companii, pentru că principala și unica sursă de import a benzinei este România.

În același timp, „Rompetrol Moldova” și „Lukoil Moldova” au asigurat 75 % din toată cantitatea importată de motorină, principala sursă fiind, din nou, România.

În raportul prezentat Parlamentului, Consiliul Concurenței a constatat că fiecare dintre întreprinderile verificate au avut, în perioada 2019-2021, interconexiuni cu cei trei giganți petrolieri. Astfel, companiile procurau carburanţi una de la alta practic zilnic sau chiar de două ori pe zi, valoarea totală a tranzacţiilor ajungând, anual, la sute de milioane de lei.

Consiliul a mai stabilit că cele șase companii petroliere comunică între ele și coordonează perioadele în care fac modificări de prețuri și își aruncă reproșuri atunci când o benzinărie nu respectă cu 2-3 bănuți înțelegerea. Tot aceste companii au creat intermediari, care ar deține stațiile de alimentare, apoi și le închiriază tot lor. În context, membrii Consiliul propun amendarea „Rompetrol Moldova”, „Lukoil Moldova”, „Petrom Moldova”, „Tirex Petrol”, „Datario” și „Bemol” cu 2-4 la sută, din cifra de afaceri.

La 9 aprilie 2021, la propunerea deputatului independent Alexandru Oleinic, Parlamentul a aprobat Legea nr. 54/2021 pentru modificarea Legii privind piața produselor petroliere nr.461/2001, prin care ANRE a revenit la experiența anilor 2016-2018, când la fiecare două săptămâni stabilea prețuri plafon la carburanți. Nemulțumiți de decizie, petroliștii au ripostat prin a limita comercializarea carburanților la 10 litri per automobil sau au stopat vânzarea acestora și se plâng că activează în pierderi.

Victor Parlicov: Suspiciunea înțelegerilor de cartel plutește pe piața petrolieră de zeci de ani

Victor Parlicov, expert în energetică de la IDIS Viitorul, în trecut director al ANRE, susține că, deși Consiliul Concurenței nu a constatat, deocamdată, printr-un act final existența unei înțelegeri de cartel, această suspiciune plutește pe piața petrolieră de zeci de ani.

„Consiliul Concurenței nu a constatat, deocamdată, printr-un act final existența unei înțelegeri de cartel, dar această suspiciune plutește în aer nu de o zi sau două, ci de zeci de ani. Mai mult, unele declarații ale petroliștilor, practic, indirect, vin să confirme această suspiciune. Consiliul Concurenței este o instituție cheie pentru economia de piață, iar dacă nu există o instituție funcțională pentru asta, în zadar scrii în Constituție că vei construi economie de piață. Nu poți prin instrumente administrative să substitui o concurență sănătoasă și nu există altă instituție în R. Moldova care să aibă instrumentariul propriu de intervenție pentru o concurență. Aceasta este funcția Consiliului, iar toate încercările de a scoate de sub responsabilitatea Consiliului această piață a fost nu altceva decât perpetuarea și agravarea situației. De fiecare dată când s-a făcut o intervenție, situația devenea mai tristă decât era. Dacă Consiliul nu poate face regulă pe piața produselor petroliere ne întrebăm dacă face față pe alte piețe”, spune Victor Parlicov.

Expertul mai spune că atât timp cât va exista recenta metodologie aprobată de ANRE, prețurile la carburanți vor fluctua zilnic.

„Prețurile se vor schimba în funcție de cotațiile Platts și cursul valutar. Place asta sau nu cuiva, sau vom avea micșorări sau majorări de prețuri depinde de evoluția acestor indicatori. Sunt convins însă că cei de la ANRE nu vor risca să facă mișmașuri la calcule”, a punctat Victor Parlicov.