„Securitatea bancară” care te lasă fără bani pe card
„M-au mințit și mi-au scos banii. În timp ce vorbeam cu ei pe Viber, ei mie îmi scoteau banii”. Este istoria lui Valeriu Chetrari, un bărbat din raionul Râșcani care a rămas fără opt mii de lei, bani pe care-i păstra pe cardul său bancar. A fost apelat pe Viber de un bărbat care s-a prezentat ca fiind angajat al unei bănci comerciale și l-a crezut, oferindu-i date. În situația lui Valeriu, în ultimul an și jumătate, au ajuns sute de persoane.
Schema criminală este simplă: o persoană cu voce calmă și binevoitoare apelează cetățenii sub pretextul să îi apere de o fraudă, câștigând în acest fel încrederea posesorului de card care îi dictează datele și codurile la telefon, astfel oferindu-le escrocilor posibilitatea să le sustragă mijloacele financiare de pe carduri.
Discuții cu așa-zișii angajați de la „securitatea bancară” au purtat și reporterii Ziarului de Gardă. În unele cazuri pretinșii angajați bancari au închis imediat telefonul când au aflat că nu deținem un card bancar la instituția pe care aceștia declarau că o reprezintă, iar într-un caz, după ce am informat interlocutorul că nu deținem card la banca din numele căreia acesta suna, reporterul a fost înjurat.
La începutul lunii februarie, Valeriu Chetrari din raionul Râșcani a fost apelat pe platforma Viber de către o persoană care s-a prezentat ca fiind angajat al unei bănci. Nu ține minte exact ce i-a spus așa-zisul angajat, însă susține că a crezut cu adevărat că discută cu cineva de la bancă, așa că i-a oferit acestuia toate informațiile cerute.
„Au scos banii și au pus receptorul”
„Ei m-au mințit și mi-au scos banii. Mi s-a cerut codul și pe urmă celălalt cod, care este din trei cifre. În timp ce vorbeam cu ei pe Viber, ei mie îmi scoteau banii. Mi-au scos 300 de euro și pe urmă încă 1900 de lei. Au scos banii și au pus receptorul”, povestește Valeriu Chetrari, menționând că nici nu s-a gândit că cei care îl apelau erau, de fapt, niște escroci. Deși are doi copii, nu este angajat în câmpul muncii și acum a rămas fără circa opt mii de lei, Valeriu Chetrari nu a depus o plângere la poliție, menționând că nu are încredere că se va rezolva ceva.
Într-o situație similară s-a pomenit și o tânără, care însă a decis să meargă la poliție: „Am fost sunată pe aplicația Viber de „securitatea bancară”. Am răspuns și domnul mi-a cerut datele bancare pentru ca să securizeze cardul pentru că acum sunt multe escrocherii și mi-a spus să dau toate datele. După ceva timp mi-a fost sustrasă o sumă de bani și credeam că sora a făcut ceva cumpărături. Apoi a fost sustrasă o sumă de bani mai mare și mi-am dat seama că am căzut în plasa escrocilor care sustrag bani de pe card”, povestește tânăra.
„Sediul bancar” la o cooperativă de construcție a garajelor
În vizorul vânătorilor de date bancare au ajuns și reporterii Ziarului de Gardă. Am fost apelați, pe Viber, de mai multe ori de către pretinși angajați ai unor bănci comerciale.
Toți aveau un mesaj similar, erijându-se în mari apărători ai deținătorilor de carduri bancare. Escrocii spun că o persoană necunoscută ar încerca să sustragă mijloace bănești de pe carduri, astfel „apărătorii” cer datele bancare pentru a opri aceste tranzacții, acționând de o manieră foarte credibilă:
„Bună seara. Vă salută compania Moldindconbank Chișinău, Columna 184. Mă numesc Gurău Cristian. Vă aducem la cunoștință – apelul dat va fi înregistrat. Noi vă apelăm referitor la cardul dvs. bancar pe care îl dețineți și care, la momentul dat, prin intermediul aplicației Mobile Banking, are accesul domnul Mereuță Leonid. Încearcă să sustragă o sumă de bani. Am sunat pentru a ne informa personal dacă este cineva din rudele apropiate pentru dvs.?”
După o discuție de circa 10 minute, în care am încercat să aflăm mai multe detalii despre cum funcționează schema, l-am informat pe pretinsul angajat al băncii că nu deținem card la banca pe care susține că o reprezintă. După această declarație așa-zisul angajat ne-a înjurat și a închis telefonul:
Reporter: — Cui aparține cardul de pe care se încearcă sustragerea banilor?
Pretins angajat bancar: — Pentru asta și facem verificarea, dar dvs. ați spus că nu aveți acces la cardul dat.
Reporter: — Eu pur și simplu nu am card de la Moldindconbank.
Pretins angajat bancar: — Du-te fa în ……
Am mers și la Columna 184, acolo unde cel care s-a prezentat ca fiind Cristian Gurău pretindea că este sediul unei bănci comerciale. La această adresă însă nu am găsit nicio bancă și niciun oficiu, ci doar o cooperativă de construcție a garajelor.
Apelați repetat, pretinșii angajați bancari care ne contactau nu au mai răspuns la apeluri. În decurs de o zi reprezentanții fictivi ai băncilor deveneau inactivi pe Viber. Același lucru l-am constatat și în cazul altor câteva zeci de numere de telefon de pe care cetățenii ne-au comunicat că erau apelați pentru a li se cere informațiile bancare.
Valoarea prejudiciului – 700 de mii de lei
Deși despre această schemă se discută de mai bine de un an, abia pe 12 februarie 2021, Poliția mun. Chișinău a anunțat că ar fi destructurat, în comun cu Procuratura mun. Chișinău, o grupare criminală formată din 12 membri. Potrivit organelor forțelor de ordine, membrii grupării au vârstele cuprinse între 20 și 45 de ani și sunt originari din diferite raioane ale țării. Totodată, doi dintre suspecți, presupuși organizatori, își ispășesc pedepsele în locurile de detenție. Pe lângă cei doi deținuți, din grupare ar face parte și directorul Penitenciarului nr. 18 Brănești, Viorel Perciun, care anterior a asigurat și interimatul funcției de director adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).
Reprezentanții poliției Capitalei susțin că activitatea grupării a fost monitorizată de către organele de drept timp de cinci luni, perioadă în care au fost acumulate probe care ar demonstra complicitatea figuranților la comiterea escrocheriilor.
Potrivit organelor de drept, pe parcursul anului 2020 și până în prezent, suspecții ar fi extras de pe cardurile bancare ale cetățenilor mijloace bănești în sumă totală de circa 700 de mii de lei, fiind stabilite, până în prezent, circa 150 de astfel de cazuri. Totodată, oamenii legii au stabilit că activitatea grupului era bine organizată și că fiecare membru avea rolul său în comiterea infracțiunilor, iar o parte din mijloacele financiare sustrase erau îndreptate pentru dezvoltarea și menținerea grupului criminal. Nici poliția, dar nici procurorii, nu au menționat însă care era rolul lui Viorel Perciun în schema de sustragere a banilor.
„Acum suntem la jumătate și mai avem de lucru”
„Ei erau organizați în prealabil și cunoșteau metoda de a efectua tranzacții cu mijloacele bănești prin intermediul cardurilor bancare, în special prin Mobile Banking și Web Banking. Având aceste cunoștințe, telefonau diferitor persoane și obțineau de la titularii de carduri cele 16 cifre de pe o parte a cardului și cele trei cifre de pe verso, adică codul pe care îl cunoaște doar utilizatorul cardului”, declară Oleg Afanasii, procuror-șef interimar al Procuraturii mun. Chișinău.
Șeful Procuraturii municipale susține că ipoteza privind implicarea deținuților în această schemă a pornit după ce pretinșii angajați ai băncilor utilizau în discuțiile cu cetățenii cuvinte specifice „care erau proprii pentru lumea lor”. Pe lângă limbaj, această ipoteză a fost luată în calcul și pentru că schema este funcțională și în alte state din spațiul ex-sovietic.
„Această grupare activează din vara anului 2020. Posibil au mai fost încercări și mai înainte, însă noi am determinat-o ca o infracțiune în masă în vara anului 2020 și de atunci am conexat toate dosarele, pe măsura posibilităților. Eu am conexat dosarele, pentru că dacă investighează mai multe organe de urmărire penală, nu obții un rezultat și dispersarea activităților este o problemă de mai de mult, nu doar pe această categorie de infracțiuni. Am conexat dosarele și am stabilit o metodă specifică. Am înțeles că este o grupare sau câteva grupări, pentru că se vedea că cineva a pus schema pe bandă rulantă, cu instrucțiuni precise. Acum suntem la jumătate și mai avem de lucru”, spune Oleg Afanasii, care însă subliniază că, deși o parte dintre cei care telefonau oamenii și solicitau datele lor bancare au fost reținuți, cetățenii ar trebui, în continuare, să fie vigilenți.
Directorul Penitenciarului nr. 18 se declară nevinovat
Dumitru Marco, avocatul directorului Penitenciarului nr. 18 Brănești, Viorel Perciun, reținut pentru că ar fi implicat în gruparea care comitea infracțiunea de escrocherie, invocă nevinovăția clientului său.
„Organul de urmărire penală încă nu a stabilit nici măcar rolul domnului Perciun. Nici nu a intuit rolul acestuia”, susține Marco. În momentul reținerii, Perciun a fost filmat în timp ce primea un pachet, însă avocatul acestuia refuză să spună ce era în el, precizând că șeful penitenciarului ar avea o explicație la faptul că a luat acel pachet și că ar fi făcut deja declarații pe marginea subiectului în fața procurorilor, doar că acestea nu pot fi comunicate public.
Din imaginile video se vede că în penitenciarul pe care Perciun îl conduce, deținuții beneficiau de mai multe telefoane mobile, chiar dacă sunt interzise în locurile de detenție. Avocatul susține că este cunoscut faptul că în orice instituție penitenciară sunt telefoane.
„Este cunoscut cum ajung telefoanele în penitenciare: prin gardieni sau se aruncă de după gard și așa mai departe. Nu are dl Perciun absolut nicio atribuție cu acele mijloace tehnice care, de fapt, ar fi servit la săvârșirea infracțiunilor”, declară Dumitru Marco.
Acesta a contestat mandatul de arestare pentru 30 de zile emis pe numele clientului său și invocă faptul că nu ar exista motive care au condus instanța la concluzia că Viorel Perciun se poate eschiva sau poate împiedica buna desfășurare a procesului penal.
Membrii grupării riscă închisoare de până la 8 ani
În urma perchezițiilor la domiciliile, locurile de muncă și în automobilele membrilor grupării, oamenii legii au anunțat că au fost depistate și ridicate mai multe carduri bancare utilizate fraudulos la comiterea infracțiunilor, precum și cartele SIM, telefoane mobile, înscrisuri de ciornă și mijloace bănești.
„Noi suntem în faza inițială de documentare a infracțiunii date, în planul contactului cu făptuitorii, pentru că acțiunile anterioare au dus către ei, iar acum mergem mai departe, dar cu participarea lor. Adică, în fiecare caz de comitere a infracțiunii noi avem suma sustrasă, avem timpul, locul, partea vătămată, acum urmează să analizăm și să evaluăm toate infracțiunile în planul extragerilor bănești și să vedem când au fost comise, dacă de către acești făptuitori sau alții și să clarificăm prejudiciul cauzat de către ei și abia după asta cauza va fi deferită justiției”, declară șeful Procuraturii municipale, care însă nu a putut să ne comunice o ipoteză cu privire la modul în care membrii grupării criminale au făcut rost de numerele de telefon ale cetățenilor care au fost apelați.
Inițial, toți cei 12 membri ai grupării au fost reținuți preventiv pentru 72 de ore, iar ulterior, pe numele acestora au fost emise mandate de arestare pentru 30 de zile. Membrii grupării sunt cercetați pentru escrocherie, iar în cazul în care vinovăția acestora va fi demonstrată, suspecții riscă închisoare pe un termen de până la 8 ani.
Directorul adjunct al ANP, reținut de procurori
La trei zile distanță de la anunțul despre reținerea grupului infracțional și a directorului P-18, la 15 februarie, în spațiul public a apărut informația că a fost reținut și directorul adjunct al ANP, Serghei Demcenco. În ziua respectivă procurorii însă nu au confirmat reținerea acestuia.
Abia a doua zi, reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauzelor Speciale (PCCOCS) au emis un comunicat de presă în care au confirmat reținerea lui Demcenco, precizând că au fost efectuate percheziții la domiciliul, în automobilul și în biroul de serviciu al acestuia:
„Urmărirea penală este în plină desfășurare, iar pentru stabilirea tuturor circumstanțelor faptei urmează să fie efectuat, în continuare, un volum imens de acțiuni de urmărire penală, cu implicarea și suportul altor organe de stat – Serviciul de Informații și Securitate și Inspectoratul Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției al MAI. Persoana reținută, la moment, este bănuită de comiterea abuzului de serviciu în interesul unei organizații criminale”.
În timp ce reținerea lui Demcenco a venit la scurt timp după destructurarea grupării suspectate de escrocherii cu carduri bancare, iar în spațiul public s-a vehiculat că directorul adjunct de la ANP ar avea tangență cu schema de escrocherii prin însușirea mijloacelor financiare de pe cardurile bancare, reprezentanții Procuraturii au evitat să confirme sau să infirme aceste declarații, precizând doar că au publicat un comunicat și că în acesta se conțin informațiile pe care le pot comunica publicului. Avocatul lui Demcenco neagă însă faptul că clientul său ar fi implicat în schema cu sustragerea banilor de pe carduri bancare.
„În presă se vehiculează că sunt niște escrocherii în cadrul penitenciarelor. Acesta e un alt proces penal. Escrocheriile țin de un proces penal instrumentat de Procuratura municipiului în privința conducerii unui penitenciar, nr. 18 – Brănești. Dl Demcenco este acuzat de PCCOCS pentru alte fapte, pentru abuz în serviciu. Nu are nicio tangență cu escrocheriile comise. Nu are nimic comun dl Demcenco cu reținerea care a avut loc în privința administratorului Penitenciarului nr.18. Domnului Demcenco i se incriminează un abuz de serviciu săvârșit în interesul unei organizații criminale care există în R. Moldova, dar fără a fi concretizat care”, menționează avocatul Ruslan Dodica.
În textul unei ordonanțe de efectuare a percheziției, care a ajuns în spațiul public și care îl vizează pe Demcenco, se menționează că organele de drept au stabilit existența unui grup criminal format din persoane care dețin funcții publice în sistemul administrației penitenciare și care au favorizat activitatea „prejudiciabilă a membrilor organizației criminale Machena, acțiuni conduse de către șeful adjunct al ANP, Serghei Demcenco”.
ZdG a scris anterior o serie de articole despre problemele cu legea și de integritatea lui Serghei Demcenco.
Șeful ANP „a aflat din presă” despre escrocheriile de care-i sunt acuzați subalternii
Vladimir Cojocaru, directorul interimar al ANP, susține că nu cunoștea despre implicarea deținuților și a persoanelor din sistem în escrocheriile cu carduri bancare. „Nu aveam cum să cunoaștem pentru că informațiile propriu-zise, primele pe care le-am obținut, le-am citit propriu-zis din presă. A fost o acțiune care a fost desfășurată separat de ANP. În situația în care aceste informații nu au avut cum să ajungă la noi și nu am avut acces la ele, nu am dispus de asemenea informații. Să fi avut informații, desigur erau comunicate corespunzător”, spune Vladimir Cojocaru, insistând că nu știa despre neregulile care se întâmplă în sistemul pe care îl gestionează.
Cât despre faptul că deținuții aveau telefoane de pe care apelau și trăgeau pe sfoară cetățenii, șeful ANP afirmă că informațiile despre obiectele interzise în penitenciare nu sunt o surpriză și că instituția comunică săptămânal despre rezultatele acțiunilor de contracarare a pătrunderii substanțelor interzise în penitenciare.
Peste 195 de sesizări doar în 2021
În ultima perioadă s-a atestat o creștere în domeniul fraudelor cu utilizarea cardurilor bancare. Doar de la începutul anului 2021, au fost deja înregistrat peste 195 de sesizări privind sustragerile de pe cardurile bancare. Reprezentanții poliției declară că au identificat mai multe persoane care comit astfel de acțiuni, menționând că printre aceștia se numără persoane care își ispășesc pedeapsa în penitenciarele din R. Moldova, iar o parte dintre infracțiunile privind sustragerile de carduri sunt efectuate de către cetățenii altor state, în privința cărora sunt mai greu de efectuat acțiuni de urmărire penală.
Întrucât prin intermediul acestei scheme au fost afectați clienții mai multor bănci din R. Moldova, instituțiile bancare au emis în această perioadă mai multe mesaje prin care au informat cetățenii să fie vigilenți la fraude.
„Odată cu apariția primelor cazuri, banca a acționat prompt pentru că este vorba despre clienții noștri. Noi foarte intensiv am început lucrul cu organele abilitate. Este vorba de poliție și alte organe de drept. Totodată, am început o campanie de informare a clienților noștri și nu doar a clienților, dar a tuturor cetățenilor. S-a colaborat foarte strâns, inclusiv la furnizarea de informații chiar și câte apeluri zilnice avem cu întrebări că, uite, au fost telefonate persoanele. Adică noi, toată informația, 24 din 24, chiar dacă era în afara graficului de lucru, toată informația a fost furnizată către organele de anchetă”, declară Valentina Andronic, șefă a direcției marketing a uneia dintre băncile comerciale din R. Moldova.
Pe lângă apelurile prin intermediul mesageriilor, cum ar fi, Viber, escrocii apelează și la alte scheme prin care sustrag mijloace bănești de pe cardurile bancare. În unele cazuri, aceștia clonează profilurile de pe rețelele de socializare ale unor persoane și, analizând locul de baștină al persoanelor din lista de contacte a profilului clonat, solicită de a transfera mijloace bănești pe cardurile bancare ale victimelor, ca aceștia, la rândul lor, să transmită mijloacele bănești rudelor apropiate, însă de fapt infractorii prin metoda dată obțin datele cu privire la cardul bancar, după care de pe acesta sustrag toate mijloacele bănești.
O altă metodă este atunci când infractorii contactează diferite persoane care au plasat anunțuri de comercializare a bunurilor pe diferite platforme de anunțuri, precum și pe rețelele de socializare, menționând că se află peste hotarele Republicii Moldova sau într-un oraș mai îndepărtat, solicitând de la victime datele cardului bancar pentru a transmite un avans pentru cumpărarea bunului. Potrivit poliției, de la începutul lunii decembrie 2020, s-au intensificat cazurile în care infractorii contactează diferite persoane care au plasat anunțuri de comercializare a bunurilor, după care generează un link fals în care le sunt cerute vânzătorilor datele cardului, soldul contului și codul CVV/CVC, sub pretextul de a le fi făcută plata pentru produsul tranzacționat.
Recomandările poliției pentru deținătorii de carduri:
- Nu divulgați nimănui (nici personalului băncii) informațiile Dvs. personale sau datele cardului bancar, (numărul de card, data expirării, codul PIN, codul de securitate format din 3 cifre tipărit pe partea verso a cardului, codul de securitate primit prin SMS sau la adresa de e-mail de la bancă pentru efectuarea tranzacției în mediul on-line), chiar dacă apelul este aparent efectuat de pe numere asemănătoare sau identice cu cele ale băncilor comerciale;
- Pentru a verifica dacă într-adevăr sunteți apelați de către angajații băncii, sunați independent la numerele de telefon indicate pe website-urile băncilor comerciale, sau a celor indicate pe cardurile bancare, pentru verificare;
- Nu transmiteţi cardul persoanelor terţe, nu lăsaţi cardul bancar la vedere şi nu permiteţi fotografierea sau copierea datelor cardului de către persoane străine;
- Dacă suspectați o fraudă sau o activitate suspicioasă, contactați imediat Serviciul Clienți, la numărul de pe verso cardului, valabil 24 de ore din 24.
