(doc)„Secretul” de la Parlament a devenit public
Marţi, 24 martie, Comisia parlamentară de anchetă cu privire la situaţia de pe piaţa valutară a dezbătut, într-o şedinţă secretă, raportul care urma să arate cine se face responsabil de furtul de miliarde din cele trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Deşi şedinţa a fost secretă, iar deputaţii atenţionau că raportul este de fapt „secret de stat”, iar persoanele care-l fac public riscă pedepse penale, acesta a fost publicat de o instituţie media cu câteva ore înainte de şedinţa Legislativului. Ulterior, deputaţii au decis ca raportul, care nu răspunde la foarte multe întrebări şi care a fost contestat de mai multă lume, inclusiv de membri ai Comisiei de anchetă, să fie totuşi făcut public.
Raportul Comisiei de anchetă cu privire la criza pieţei valutare, declarat „secret de stat”, a fost publicat de către portalul www.deschide.md. Documentul reiterează versiunea anunţată anterior de Banca Naţională a Moldovei (BNM), prin care se menţiona că deprecierea leului s-a datorat volumului de remitenţe scăzut, exporturilor insuficiente şi conjuncturii externe neprielnice. „Până în noiembrie 2014, deprecierea monedei naţionale s-a datorat factorilor obiectivi. Începând cu luna decembrie, deprecierea leului a fost motivată de factori subiectivi”, scrie în raport. În lista de factori subiectivi care au dus la devalorizarea leului, Comisia a inclus „creşterea bruscă a cumpărării valutei de către unele bănci comerciale”, fără a specifica care sunt acestea. Totodată, raportul denotă o creştere a cererii de valută din partea companiilor private „cu scopul de a retrage din ţară”. Un alt motiv îl constituie, după părerea deputaţilor, panica, care a dus la o mai mare creştere a cererii de valută şi la destabilizarea cursului valutei naţionaleîn noiembrie 2014 – februarie 2015. Deşi în alt capitol sunt enumerate numeroasele încălcări de la Banca de Economii a Moldovei (BEM), Banca Socială şi Unibank, Comisia nu face legătura dintre aceste fărădelegi şi destabilizarea situaţiei monedei naţionale.
Deciziile absurde ale conducerii BEM
Raportul este unul favorabil pentru BNM, acuzată şi criticată anterior pentru situaţia dramatică de pe piaţa valutară. În general, acest raport nu a specificat în niciun fel responsabilitatea instituţiilor statului în criza dată. Într-un capitol aparte, Comisia a analizat activitatea celor trei bănci, BEM, Banca Socială şi Unibank. „Situaţia precară la BEM, Banca Socială şi Unibank este efectul acţiunilor defectuase, iresponsabile şi lipsite uneori de sens economic ale fostelor conduceri al băncilor în cauză, care au manifestat carenţe evidente în materie de profesionalism şi integritate”, anunţă rezultatele anchetei. Analiza raportului secret arată că în octombrie-noiembrie 2014 BEM a plasat 10,94 miliarde de lei la Banca Socială şi aproximativ 10 miliarde de lei la trei bănci din Federaţia rusă: 5,91 miliarde de lei la Alef Bank, 3,4 miliarde de lei la Interprombank şi 907 milioane de lei la Gazprombank din Rusia. Aceste operaţiuni au fost catalogate de Comisia de anchetă ca „operaţiuni de manipulare”.
Potrivit moldstreet.md, „Alef Bank”, direct sau prin intermediul ACF Corporate Finance Consulting AG din Viena, controlează „Comerţbank”, una dintre cele mai mici instituţii bancare din ţară. Potrivit raportului, BEM a plasat în aceste patru bănci aproximativ 21,2 miliarde de lei fără dobândă, iar apoi s-a împrumutat de la Moldova-Agroindbank, Banca Socială şi Moldinconbank cu o rată a dobânzii de 3%. Documentul anunţă că decizia de a acorda aceste credite a fost aprobată de Consiliul de Administrare al BEM, condus de Ilan Shor. BEM are în Consiliu şi doi reprezentanţi ai statului, pe viceministrul economiei Octavian Calmâc şi pe Elena Matveeva, reprezentantă a Ministerului Finanţelor. Aceştia doi au declarat pentru www.moldstreet.md că nu au participat la luarea deciziei dubioase de a acorda credite. „Din păcate, eram în minoritate, iar reprezentanţii celorlalţi acţionari au susţinut aceste decizii”, a declarat pentru sursă Octavian Calmâc.
Fondatoarea firmei nu ştie de creditul de miliarde
Raportul atestă că persoanele aflate la conducerea celor trei bănci, în mod premeditat, au acordat credite „care erau din start compromise”. Mai mult, acestea au închis liniile de creditare pentru agenţii economici viabili şi au redirecţionat creditele unor firme dubioase, care mai aveau luate credite şi de la alte bănci. Raportul relevă că BEM a acordat peste 12 miliarde de lei la patru companii: „Caritas-Group” – 3,8 miliarde de lei, „Provolirom” – 3,4 miliarde de lei, „Voximar-Com” – 3,2 miliarde de lei şi „Drucard” – 3 miliarde de lei.
ZdG a aflat că firma „Provolirom” a fost fondată la data de 13 iunie 2013 şi are sediul pe str. Negruzzi 2, din capitală, în incinta hotelului Cosmos. Firma este fondată şi administrată de o oarecare Ala Lala Nicolae. Firma „Drucard” lipseşte din baza de date a CÎS, acolo unde însă am putut găsi firma „Dracard” SRL, fondată în aceeaşi zi cu „Provolirom” de către Tatiana Dolghina Dmitrii. Firma are sediul pe str. Madan, 87/7 din sectorul Râşcani al capitalei. Contactată de ZdG, Tatiana Dolghina a recunoscut că administrează această firmă, însă ne-a spus că nu are nicio legătură cu creditele obţinute de la BEM. Discuţia a fost una scurtă, deoarece femeia a motivat că este ocupată şi ne-a rugat să revenim mai târziu. A doua oară, la telefon, am vorbit cu soţul ei, care ne-a spus că nu cunoaşte nimic, deoarece doar soţia se ocupă de firmă. Bărbatul nici nu a putut să ne spună sigur cu ce se ocupă SRL-ul administrat de soţia sa. Celelalte două firme, „Caritas-Group” şi „Voximar-Com”, care au luat credite de la BEM au luat credite de miliarde şi de la Banca Socială. Despre acest aspect, ZdG a scris în ediţia trecută. „Caritas-Group” SRL este administrată şi fondată oficial de Andrei Nirauţa Anatolie, o persoană dependentă de droguri, dată dispărută de familia sa, însă primul fondator al acestei firme a fost reprezentantul unui acţionar de la BEM, Aleksei Kucherenko. „Numai în perioada octombrie-noiembrie 2014, au fost acordate credite în sume considerabile unor debitori cu depăşirea plafonului legal de 15% din capitalul normativ legal”, se spune în raport. Potrivit Comisiei de anchetă, creditele obţinute de cele cinci firme despre care ZdG a scris în ediţia trecută au fost cedate unor off-shoruri.
Banii contribuabililor acoperă jaful din cele trei bănci
Potrivit raportului, cele trei bănci sunt salvate de la faliment doar prin linia de creditare de urgenţă, dar şi prin moratoriul impus de BNM, care îi protejează de creditori. Altfel spus, agenţii economici care deţin bani în cele 3 bănci nu-i pot retrage, iar cei cărora banca le este datoare, nu-şi pot primi banii. Dacă moratoriul va fi scos, băncile vor fi obligate să se răsplătească şi atunci „vor intra în incapacitate de plată”. Se pare totuşi că acest final este amânat. Potrivit unui proiect de lege votat marţi, 24 martie, de Parlament în şedinţa secretă, s-a decis să se prelungească moratoriul instituit de BNM la cele trei bănci cu încă nouă luni. Totodată, BNM a instituit în decembrie 2014 o linie de creditare de miliarde de lei pentru băncile falimentare. În urma acestui ajutor, BEM beneficiază de un credit de 5,2 miliarde de lei, Banca Socială de 2,8 miliarde de lei, iar Unibank de 1,3 miliarde de lei. Aceşti bani sunt acordaţi sub garanţia statului, cu o rată a dobânzii de 0,1% anual, cu termenul de scadenţă la 27 martie 2015. Astfel, furtul de miliarde este acoperit, practic, cu banii statului.
După şedinţa secretă a Parlamentului, Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor, a declarat presei că dacă până vineri, 27 martie, aceste bănci nu vor returna banii, această sumă va fi pusă pe seama cetăţenilor. La rândul său, preşedintele PLDM, Vlad Filat, a declarat că Parlamentul a decis să-i demită pe Emma Tăbârţă, viceguvernatorul BNM, şi pe Artur Gherman, preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, pentru că ar fi responsabili de monitorizarea sistemului bancar. Totodată, liderul PLDM a declarat că în timp de 30 de zile urmează să fie depistate toate persoanele de pe linia Guvernului care s-ar face responsabile de situaţia creată, dar şi că va fi creată o nouă comisie, care va monitoriza pe viitor în permanenţă sistemul bancar. Filat a mai declarat că raportul comisiei de anchetă va fi făcut public. Solicitaţi de ZdG, Gherman şi Tăbârţă nu au răspuns la apelurile redacţiei. Pentru Pro TV, Tăbârţă a precizat însă că nu înţelege decizia deputaţilor, din moment ce nu a fost niciodată audiată în cadrul Comisiei de Anchetă.
Două partide au venit cu rapoarte proprii
După şedinţa Parlamentului, două fracţiuni parlamentare au venit cu alte două rapoarte proprii privind situaţia de pe piaţa valutară. Astfel, PSRM a publicat un raport de alternativă, în care BNM este acuzată că nu şi-a îndeplinit atribuţiile, cerând demisia lui Drăguţanu. Totodată, socialiştii au criticat membrii Comisiei pentru că au investigat doar situaţia de la cele trei bănci din lunile noiembrie 2014-decembrie 2015, ei susţinând că este nevoie de anchetat activităţile acestor instituţii bancare începând cu anul 2011.
La rândul său, Partidul Liberal a publicat un alt raport, semnat de Iurie Chirinciuc, membru al Comisiei de anchetă. În raport se menţionează că problemele din sectorul bancar, în special la BEM, se trag de la începutul anilor 90, iar responsabile pentru falimentarea BEM-ului s-ar face atât actuala guvernare, cât şi guvernarea comunistă, pentru că „spălările de bani prin sistemul bancar din R. Moldova încep să ia amploare încă din 2005, odată cu reformele puse la cale de consilierul economic al Preşedintelui V. Voronin – Oleg Reidman”, zice Chirinciuc. Acesta susţine că mai mulţi deputaţi din Comsia de anchetă au avut interes să muşamalizeze rezultatele investigaţiei parlamentare.
