Schemă cu 12 vameşi şi milioane de contrabandă
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC) a prezentat, într-o conferinţă de presă, o schemă frauduloasă de contrabandă cu implicarea a 16 agenţi economici şi a 12 lucrători vamali cu diverse funcţii administrative. Potrivit datelor CCCEC, toţi funcţionarii vamali sunt bănuiţi de implicare în schema respectivă. Doi vameşi sunt deja puşi sub învinuire pentru implicare directă şi participare activă la tăinuirea contrabandei. „Statul a fost prejudiciat de peste cinci milioane de lei. Cifra ar putea creşte pe parcursul examinării celorlalte cazuri”, a declarat Sergiu Puşcuţă, director al CCCEC.
Puşcuţă a menţionat că, deşi CCCCEC încă nu a finalizat examinarea tuturor episoadelor ilicite ale schemelor frauduloase, cei 12 lucrători vamali au fost eliberaţi din organele vamale.
Conform Codului muncii, art. 82, e, contractul individual de muncă încetează în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor în caz de: aplicare a pedepsei penale salariatului, prin hotărârea instanţei de judecată, care exclude posibilitatea de a continua munca la unitate – de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.
Am solicitat Serviciului Vamal ordinul în care este specificat temeiul destituirii din funcţie a celor 12 lucrători vamali. Valentin Portas, din cadrul Serviciului de presă, ne-a explicat că „aceste ordine sunt făcute de către direcţia securitate internă şi poartă grif secret”.
Anatol Donciu, expert în probleme de drept, spune, însă, că ordinul de eliberare din funcţie este unul public şi că Serviciul Vamal nu are dreptul să secretizeze această informaţie. Autorităţile nu vor să dea publicităţii aceste date deoarece funcţionarii amintiţi sunt disponibilizaţi ilegal. În lipsa unei hotărâri de judecată, aceştia nu puteau fi eliberaţi din funcţie.
Sistemul vamal, influenţat de corupţie
În cadrul conferinţei de presă, Puşcuţă a prezentat schema frauduloasă în care, potrivit CCCEC, erau implicaţi direct inspectorii vamali. Mărfurile de contrabandă ajungeau în R. Moldova prin diverse metode: cu maşini de mare tonaj, prin introducerea tainică a mărfurilor, în urma eludării posturilor vamale, declararea unor cantităţi diminuate de marfă, indicarea intenţionată a unui alt gen de marfă.
Solicitat de Ziarul de Gardă să comenteze din ce cauză se întâmplă astfel de cazuri în sistemul vamal, expertul în probleme de drept de la Centrul Pro Marchall, Anatol Donciu, a spus că acestea sunt manifestări de corupţie influenţate de mai mulţi factori. „Sub aspect economic, este vorba de sărăcie şi de salariile mici. În consecinţă, funcţionarii Serviciului Vamal sunt tentaţi să obţină surse de supravieţuire ilegale”. Alte condiţii care favorizează corupţia din vămi vizează aspectul socio-moral: vameşii nu au un nivel înalt de onestitate şi integritate, nu îşi exercită atribuţiile respectând norme morale elementare. La nivel legislativ ar trebui de muncit mai mult pentru a diminua imperfecţiunea legislaţiei vamale, a mai adăugat expertul.
20 mii de euro în scopul muşamalizării
Sergiu Puşcuţă a mai menţionat că, în procesul de investigare a acestui caz de contrabandă, au existat numeroase tentative de influenţare a acţiunilor colaboratorilor CCCEC în scopul muşamalizării probelor acumulate. Suma propusă pentru „cooperare” ajungea la 20 de mii de euro. „În schema respectivă, centrul a identificat o grupare care organiza sistematic intrările şi ieşirile autocamioanelor de tonaj mare în şi din R. Moldova. Pentru a-şi atinge scopurile criminale, grupul utiliza societăţi-fantomă ca să atribuie un aspect legal schemelor frauduloase. În grupare erau mai mulţi executori care influenţau brokerii vamali care perfectau documente false pentru încărcături. Tot ei mituiau angajaţii Serviciului Vamal. S-a constatat că recompensele transmise vameşilor erau de 3—10 mii USD”, a specificat Puşcuţă. Reprezentanţii CCCEC au declarat că „frontiera R. Moldova a fost mereu în atenţia acestei instituţii, reprezentând un segment de risc pentru comiterea diverselor încălcări, dat fiind faptul că interesul financiar al importatorilor este foarte mare”. Pentru deconspirarea acestei grupări au fost întreprinse acţiuni comune cu reprezentanţii serviciilor vamale din Ucraina şi România. Puşcuţă a specificat că, din datele pe care le deţine CCCEC, în această schemă frauduloasă nu sunt implicaţi şi colaboratori ai serviciilor vamale din Ucraina şi România.
Colaborări fructuoase în combaterea corupţiei
Totodată, Puşcuţă afirmă că CCCEC colaborează eficient cu Serviciul Vamal, care este interesat să fie depistate toate cazurile ilicite, ce pun în pericol securitatea economică a statului.
Într-un comunicat de presă difuzat de Serviciul Vamal, directorul general al acestei instituţii, Viorel Melnic, spune că unele persoane din cadrul unităţilor vamale implicate în operaţiuni frauduloase au fost sancţionate încă până la pornirea urmăririi penale în privinţa lor. „Colaboratorii CCCEC au avut la bază materiale transmise de către ofiţerii de urmărire penală din cadrul Serviciului Vamal. Aici nu contează cine a depistat infracţiunea. Este important că prin acţiuni unilaterale, bilaterale sau multilaterale aceasta a fost stopată”, se mai arată în comunicat.
Veronica RUSSU
