„Salvatorii” lui Karamalak

Dosarele penale pe care cunoscutul hoţ în lege Grigore Karamalak le avea deschise în R. Moldova au fost trimise, vara trecută, Procuraturii Generale a Federaţiei Ruse, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, după ce au fost traduse în limba rusă. Materialele au fost trimise sub semnătura lui Andrei Pântea, prim-adjunctul procurorului general, iar „operaţiunea de salvare” a „hoţului în lege” a fost una cu multe dedesubturi.

În ultimii ani, avocaţii lui Karamalak au încercat, iniţial fără succes, în dese rânduri, să obţină transmiterea dosarelor sale în Rusia. În 2011, prin încheierea Judecătoriei Râşcani, Procuratura Generală (PG) era practic obligată să le trimită, ulterior însă, în martie 2011, CSJ a anulat încheierea judecătorului de instrucţie de la Râşcani, Ghenadie Morozan, astfel încât transmiterea dosarelor a fost anulată. Iniţial, cel care refuza transmiterea dosarelor era chiar Andrei Pântea, şi atunci, prim-adjunct al procurorului general.

Istoria lui KARAMALAK

Conform informaţiilor publice, „hoţul în lege” Grigore Karamalak, zis Bulgaru, originar din Taraclia, dat în căutare prin Interpol încă în 1998, avea deschise în R. Moldova două dosare penale pentru mai multe fapte comise în anii ´90. Într-un dosar, acesta era învinuit de banditism şi de organizare a unor tentative de omor la comandă, iar în altul, de mai multe episoade de şantaj. De fapt, oamenii legii care au avut tangenţe cu cele două dosare ale lui Karamalak, în care acesta avea statut de învinuit, spun că doar în primul erau dovezi concrete, cel de-al doilea, legat de şantaj, neavând prea multe probe plauzibile în el.

În 2004, presa a scris că pe numele lui Karamalak a fost deschis un dosar penal şi în Rusia, pe aceleaşi fapte pentru care acesta avea dosar în R. Moldova: banditism şi tentative de asasinat. Organele competente din Rusia au solicitat în repetate rânduri omologilor din R. Moldova remiterea dosarelor, pe motiv că infracţiunile au avut loc şi pe teritoriul Rusiei. Nu se ştie când, cert este că până în 2008, când Karamalak a obţinut cetăţenia Federaţiei Ruse, dosarul din Rusia pe numele „hoţului în lege” a fost clasat, din lipsa componentelor de infracţiune. Rămâneau doar dosarele din R. Moldova, care însă au fost suspendate în august 2007, din cauză că Rusia refuza extrădarea. Chiar dacă pe 16 septembrie 2010 acesta a fost reţinut în barul „Zebra” din Moscova, unde, alături de alţi 23 de „hoţi în lege”, urma, potrivit presei ruse, să discute despre împărţirea sferelor de influenţă, în ziua imediat următoare, Karamalak a fost eliberat.

Decizia a aparţinut unei secţii nou-formate

Tentativele avocaţilor săi de a duce cele două dosare din R. Moldova în Federaţia Rusă, acolo unde Karamalak deja fusese achitat pe fapte similare, au culminat pe 25 iulie 2013, când, în sfârşit, materialele au luat drumul Moscovei. Precizăm că, la începutul anului 2013, după ce Andrei Pântea i-a luat locul lui Valeriu Zubco, dosarele lui Karamalak, împreună cu alte dosare care vizau grupări criminale, au fost atribuite unei secţii formate tot atunci, prin ordinul procurorului general interimar: secţiei Control şi Investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată, şef de secţie devenind Vasile Godoroja. Anume acesta a venit, câteva luni mai târziu, oficial, cu propunerea ca dosarele lui Karamalak să fie conexate şi trimise spre Moscova. Ulterior, secţia a fost reorganizată, schimbându-şi denumirea, atribuţiile şi… şeful.

Vasile Godoroja, fost şef de secţie, a admis că a avut în gestiune dosarele lui Karamalak, dar le-a trimis în Rusia „pentru a fi examinate acolo”, după ce procurorii de la noi au solicitat repetat, dar fără succes, extrădarea lui Karamalak. L-am întrebat pe procuror dacă ştia, atunci când a decis trimiterea dosarelor spre Rusia, despre dosarul penal deschis în acea ţară pe numele lui Karamalak, în 2004, pe fapte similare celor pentru care Karamalak era anchetat în R. Moldova, dar şi că urmărirea penală în privinţa sa fusese încetată în baza acelor învinuiri. Godoroja ne-a cerut timp pentru a verifica informaţia. Ulterior, a precizat că nu cunoştea pe ce capete de acuzare era învinuit Karamalak la Moscova sau alte detalii despre acel dosar, asta deşi, multe din informaţii au apărut şi în presă. Godoroja ne-a spus că: „am luat dosarul, am reluat urmărirea penală, am constatat că se apropie termenul de prescripţie şi, pentru că a venit o solicitare din partea Rusiei, am hotărât să-l trimitem acolo”.

Pântea a invocat termenul de prescripţie

Ne-am întâlnit şi cu Andrei Pântea, prim-adjunctul procurorului general. Acesta ne-a spus că dosarul (cele două dosare comasate) a fost trimis în august (25 iulie, din informaţiile ZdG), după solicitări repetate adreste de Procuratura Federaţiei Ruse. „Pentru că am auzit nişte discuţii din umbră, precum că s-ar fi făcut, nu ştiu cum, secrete, chestiuni, vreau să fie clar că nimeni nu a făcut secret din asta. S-a efectuat o procedură legală de transfer a unei urmăriri penale. Cauza a fost expediată nu în adresa unui SRL sau a unui ONG, ci în adresa Procuraturii Generale a Federaţiei Ruse, conform legii. Corespondenţa dintre instituţii durează din 2004 şi s-a refuzat de mai multe ori extrădarea cetăţeanului respectiv”, a precizat Pântea. El a amintit că, devenind procuror general interimar, a creat o nouă secţie, care a preluat „toate cauzele penale ce ţin de crima organizată, nu doar cauza respectivă”.

„Mă întreb: Trebuie să recurgem la nişte trucuri ilegale pentru a declara că noi combatem criminalitatea? Să inventăm nişte motive pentru refuzul extrădării? Trebuie să admitem expirarea termenului de prescripţie pentru ca ulterior să răspund de ce am admis asta? În 2016, acest termen avea să expire. Cred că a fost adoptată o decizie corectă. Să nu inventăm. De fapt, pe cetăţeanul respectiv tot noi l-am ridicat la rang de erou, între ghilimele vorbind”, ne-a spus Pântea. „Da, eu mi-am dat acordul, am semnat scrisoarea şi consider că am semnat-o legal”, a precizat acesta. Pântea ne-a mai spus că, până acum, Procuratura nu a primit din partea Procuraturii Rusiei un răspuns oficial cu privire la o decizie pe marginea dosarului pentru că „e un caz ce necesită o examinare îndelungată”. Întrebat dacă procurorul general a ştiut despre trimiterea dosarului în Rusia, Pântea a răspuns: „Cu dl Gurin suntem în relaţii de serviciu, lucrative, la nivelul corespunzător. Procuratura nu e un SRL. Fiecare are atribuţii clar stabilite. Sunt procuror şi trebuie să-mi conformez activitatea legislaţiei în vigoare, indiferent de statutul, prestaţia şi aşa mai departe. Trebuie să-i tratăm pe toţi cetăţenii în conformitate cu legislaţia în vigoare”, a conchis Pântea. Solicitat de ZdG, procurorul general nu a răspuns la apeluri.

Karamalak, în continuare pe Interpol

După discuţiile cu Andrei Pântea, am vorbit şi cu Anatol Pârnău, şeful secţiei asistenţă juridică internaţională şi integrare europeană, un alt „artizan” al expedierii dosarului lui Karamalak la Moscova. „Am trimis dosarul acum, deoarece acum au venit procurorii cu propunerea, iar noi am examinat-o şi am decis că sunt temeiuri. Procurorul Vasile Godoroja a prezentat actele, noi am verificat. Cazul a fost examinat la fel ca şi alte cazuri de extrădare. Nu ştiu dacă dl Gurin a cunoscut. Conform atribuţiilor de serviciu, dl Pântea este responsabil de activitatea secţiei noastre. Cu el discutăm. Dl Pântea, dacă consideră necesar de a-i raporta procurorului general, îi raportează”, a subliniat procurorul. Liliana Nani, procuror responsabil de caz, ne-a spus că „autorităţile ruse au primit dosarul în cauză şi el se examinează. Statul e obligat, la luarea unei decizii definitive, să ne informeze, dar, până în prezent, nu avem nicio informaţie”, a precizat Nani.

Am încercat, în repetate rânduri, să obţinem o poziţie pe marginea cazului şi din partea Procuraturii Generale a Federaţiei Ruse, dar fără succes. Cert e că, Karamalak chiar şi astăzi se află anunţat în căutare de INTERPOL, chiar dacă unele surse susţin că, în Rusia, el nu mai figurează în vreun dosar penal. „Nu dispunem de o informaţie privind scoaterea lui din căutare. Dacă o ţară l-a anunţat în căutare, alta, chiar dacă l-a achitat, nu are dreptul să-l scoată. Emiţătorul căutării ar trebui să vină cu o solicitare privind scoaterea lui de sub urmărire internaţională”, a precizat, pentru ZdG, Fredolin Lecari, şeful Centrului cooperare poliţienească internaţională al Inspectoratului General al Poliţiei din cadrul MAI. Avocatul Oleg Lozan ne-a spus că încă mai este avocatul lui Karamalak, dar că nu ştie că dosarele sale au fost transmise Federaţiei Ruse. Dmitri Coştei, alt avocat care l-a reprezentat anterior pe Karamalak, ne-a declarat că acum nu mai este avocatul său.