Război şi pace între CSM şi PREŞEDINŢIE
Nicolae Timofti, preşedintele R. Moldova, în doar patru luni de mandat, a respins avansarea sau numirea în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă a nu mai puţin de cinci magistraţi. Situaţia creată, una practic nemaiîntâlnită, dar şi declaraţiile subtile ale celor două tabere, lasă impresia unui conflict care stă să izbucnească între Preşedinţie şi CSM.
Articolul 19 din Legea cu privire la CSM stipulează faptul că “CSM face propuneri Preşedintelui R. Moldova sau, după caz, Parlamentului referitor la numirea în funcţia de judecător a candidaţilor pentru aceste funcţii, precum şi la numirea în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti. În cazul în care Preşedintele respinge candidatura propusă, CSM poate propune aceeaşi sau altă candidatură pentru funcţia vacantă cu votul a două treimi din membrii săi”. Totodată, articolul 11 din legea cu privire la statutul judecătorului spune că “preşedintele poate respinge o singură dată candidatura propusă de CSM, şi numai în cazul depistării unor probe incontestabile. La propunerea repetată a CSM, preşedintele emite un decret privind numirea în funcţia de judecător pe 5 ani sau până la atingerea plafonului de vârstă în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii repetate”.
Cinci “victime” ale preşedintelui ju(de)cător
Primul magistrat care a căzut “victimă” preşedintelui a fost Mihail Macar. La finele lunii aprilie, pentru faptul că, din declaraţia sa de avere lipseau unele proprietăţi ce aparţin familiei sale, Timofti a respins propunerea CSM de numire a lui Mihail Macar în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Hânceşti.
La 14 iunie 2012, Timofti respingea propunerea CSM de a-l numi pe Serghei Bodiu judecător de instrucţie la Ocniţa până la atingerea plafonului de vârstă. Preşedintele motiva prin faptul că „Bodiu are, cu terţe persoane, relaţii comerciale incompatibile cu statutul judecătorului şi neconforme cu etica profesională”. Acesta utiliza două maşini care nu erau înregistrate pe numele său.
Tot în iunie, Timofti a respins propunerea CSM de numire a Veronicăi Cupcea în funcţia de judecător până la vârsta de pensionare. Cupcea activează la Judecătoria Orhei, fiind preşedinta instanţei. Preşedintele se baza pe faptul că judecătoarea era cercetată disciplinar pentru “neexecutarea întocmai a cerinţelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligaţiei de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”.
Săptămâna trecută, preşedintele a respins alte două candidaturi ale CSM: cea a Oxanei Banari la funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Donduşeni, pentru că „are îndoieli în privinţa intergrităţii morale, pentru că soţul ei a plătit o sumă de bani pentru trafic de influenţă în cadrul instanţei”, şi cea a Aureliei Parpalac la funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Bender, ea fiind cercetată disciplinar. În 2010, Parpalac a depus o cerere în instanţa în care activa, iar colegul ei, Iurie Silarin, i-a aprobat-o, prin care cerea să fie asigurată cu apartament.
Silarin a acceptat cererea, obligând autorităţile locale s-o asigure pe aceasta cu locuinţă de serviciu în baza unui articol din Legea cu privire la statutul judecătorului care, la data adresării în instanţă, nu mai era în vigoare.
Doi victorioşi, un demis, doi în aşteptare
Doi dintre magistraţi au câştigat, până la urmă, “războiul” de la distanţă cu şeful statului. Astfel, la 8 mai, CSM vota din nou pentru numirea lui Mihail Macar în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Hânceşti. Conform legislaţiei, Timofti, chiar dacă ar fi avut îndoieli asupra lui Macar, nu se mai putea opune cererii CSM.
La 10 iulie, CSM vota şi pentru a o propune repetat la funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă pe Veronoca Cupcea, pe motiv că “propunerea de aplicare a sancţiunii disciplinare pe numele ei a fost respinsă”. Şi în acest caz, Timofti nu se va putea opune.
Până acum, singura “luptă” câştigată de preşedinte este cea cu Serghei Bodiu. CSM a constatat comportamentul inadecvat al magistratului şi a dispus: “a propune Preşedintelui R. Moldova eliberarea domnului Serghei Bodiu din funcţia de judecător de instrucţie”.
CSM încă nu s-a pronunţat clar în privinţa celor doi judecători respinşi de preşedinte miercuri, 18 iulie, Aurelia Parpalac şi Oxana Banari.
Preşedinţia: „Cei de la CSM să-şi pună întrebări”
Vlad Ţurcanu, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Nicolae Timofti, a precizat că “preşedintele nu va comenta activitatea CSM. Nu-i va lua în răspăr pe membrii CSM, de unde domnia sa provine, dar preşedintele uzează de prerogativa sa de a respinge o candidatură sau alta. Acolo, la CSM, sunt alţi oameni care trebuie să-şi tragă concluziile, pentru că, dacă timp de câteva luni preşedintele respinge atâtea candidaturi care, în prealabil, trec prin filtrul CSM, dar care ajung la preşedinţie cu probleme, atunci nu au decât cei de la CSM să-şi pună întrebări, dacă domniile lor consideră de cuviinţă”.
Ţurcanu a făcut referire la cazul Macar, actualul şef al Judecătoriei Hânceşti. “Atunci a fost o situaţie extrem de delicată. În prima instanţă, candidatura dlui Macar fusese votată de o majoritate simplă din CSM. După ce preşedintele l-a respins, CSM-ul a votat unanim candidatura lui. Chiar dacă dl Macar nu-şi declarase vreo două hectare de pământ, preşedintele a fost nevoit în pofida acestui detaliu să-l numească în funcţia respectivă”, a precizat Ţurcanu.
“După acest caz, preşedintele a spus că nu i se pare firească situaţia în care să fie forţat, prin lege, să promoveze candidatura unui judecător sau şef de instanţă dacă CSM-ul insistă a doua oară, chiar dacă acea candidatură are nişte probleme. Preşedintele şi-a exprimat o nedumerire. Acum este prematur să vorbim de o iniţiativă legislativă în acest sens, dar nu este exclus, pentru că e o colivie neplăcută când există date că un judecător nu e cinstit, dar nu poţi face nimic. Preşedintele nu poate trece cu vederea nişte detalii”, a remarcat Vlad Ţurcanu.
„Pe viitor, nu ar trebui să mai apară asemenea situaţii”
Reprezentanţii CSM pun cele cinci respingeri ale preşedintelui pe seama faptului că, până de curând, CSM şi Preşedinţia acumulau informaţiile despre judecători din surse diferite. “Toate aceste chestii s-au întâmplat din motivul că CSM, conform legii, cere informaţii despre candidatul la funcţia de judecător doar de la SIS, în timp ce preşedintele le cere şi de la Procuratură, MAI şi CCCEC. În legătură cu acest fapt, a apărut o anumită discordanţă în ceea ce priveşte informaţia pe care o avea CSM-ul şi Preşedinţia”, susţine Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, membru al CSM.
Din acest motiv, la 10 iulie, s-a decis ca CSM să primească informaţiile pe care le primeşte şi preşedintele. “Astfel, vor fi eliminate discordanţele”, crede Poalelungi. “Pe viitor, nu ar trebui să mai apară asemenea situaţii, dar preşedintele poate avea o anumită opinie, care poate fi diferită de cea a CSM, asupra moralităţii, eticii şi conduitei unui judecător. E complicat să spun dacă o asemenea concluzie s-ar putea trage de la faptul că preşedintele a lucrat toată viaţa judecător. Şi ceilalţi 11 membri ai CSM cunosc foarte bine judecătorii. Pare-mi-se, în anumite situaţii este vorba de informaţie obiectivă, dar poate persista şi un anumit subiectivism, în sens bun”, a mai spus Poalelungi.
„Cazurile trebuie analizate separat. N-aş spune că este un conflict între preşedinţie şi CSM. Or, atunci nu ar trebui să batem din palme că reprezentantul nostru este în fruntea ţării. Dl preşedinte ştie situaţia din interior. Noi am apreciat că, prin acţiunile lui, el are dorinţa de a ne ajuta să facem regulă în sistem”, remarcă Dumitru Visternicean, membru al CSM.
„E lupta cu cine să conducă în sistemul judecătoresc”
Relativ la aluziile lui Timofti precum că ar putea cere modificarea legislaţiei, astfel încât preşedintele să nu mai fie obligat să accepte un judecător înaintat repetat de CSM, membrii CSM sunt categorici.
„Legislaţia actuală corespunde standardelor europene în ceea ce priveşte independenţa justiţiei. Modificările s-au făcut sub presiunea Consiliului Europei, pe vremea când era Voronin preşedinte”, remarcă Igor Dolea, membru CSM, care nu susţine ideea lui Timofti.
„Am toată stima faţă de dl preşedinte, dar am o opinie diferită. Până în 2006, preşedintele avea ultimul cuvânt. Legea a fost atunci modificată şi acum nu cred că ar fi posibil şi necesar de revenit asupra ei”, a precizat şi Mihai Poalelungi.
„Cât a fost în funcţia de preşedinte al CSM, Timofti spunea că e bine aşa cum e, că în 2006 a fost o victorie a sistemului judecătoresc, pentru că se garanta independenţa CSM ca organ decisiv în promovarea politicii de cadre. Dacă legea se va modifica, atunci factorul decisiv va fi preşedintele. Ar mai rămâne ca el să depună nu una, ci trei candidaturi, să aleagă el pe cine vrea… Dacă se acceptă schimbarea, ne ducem cu doi paşi înapoi în ceea ce ţine de independenţa justiţiei. Unul l-am făcut, le-am ridicat imunitatea judecătorilor. Mergem înapoi când le verificăm o dată la cinci ani sănătatea. Al treilea pas ar fi ca preşedintele să hotărască cine poate deveni judecător… Cu aşa poziţie, se confirmă faptul că aici nu e vorba de lupta cu corupţia din sistemul judecătoresc, ci de lupta cu cine să conducă în sistemul judecătoresc în politica de cadre”, a conchis şi Dumitru Visternicean, ex-preşedinte al CSM.
