Pumni, gaz lacrimogen, acuzarea victimelor, discurs de ură: minoritățile etnice, vulnerabile în fața infracțiunilor motivate de prejudecată
Romii sunt categoria de cetățeni cea mai vulnerabilă în fața discriminării și infracțiunilor motivate de prejudecată. Cu toate acestea, romii rareori se adresează la poliție pentru a-și face dreptate. Acest lucru este explicat prin două motive: nu sunt suficient de școlarizați pentru ca să redacteze de sine stătător plângeri la Poliție și nu au încredere în autorități. În același context, și etnicii evrei din Republica Moldova reclamă întețirea manifestărilor antisemite pe de o parte și (in)acțiunea organelor de drept, pe de alta.
S-au ales cu dosar penal după ce au refuzat să achite o sticlă de șampanie pe care susțin că nu au consumat-o
Doi romi iau masa la o cafenea din centrul orașului. Consumă și alcool – vodcă și bere. Când vine momentul să achite consumația și să plece, observă că în nota de plată a fost introdusă arbitrar și o sticlă de șampanie. Bărbații refuză să o achite și cer administratorului să prezinte dovezi că aceștia ar fi consumat-o. Administratorul se împotrivește, cheamă agenții de pază, care-i somează pe romi să iasă afară. Oamenii de la Agenția de Securitate aplică forța, se încinge o bătaie în care se împart pumni, se folosesc gaze lacrimogene și se trag focuri de armă în aer. La final, romii se aleg cu dosar penal pentru huliganism în loc public.
Este un caz clasic, spune apărătorul bărbaților de etnie romă, or, atunci când are loc un conflict, primii care sunt bănuiți de încălcarea legii sunt romii. „Sunt convins că este o ură vizavi de romi, care a fost demonstrată și de către agenții de pază. Deci, i-au bătut, i-au înjosit și la urma urmelor, pentru a scăpa de răspundere penală, ei au depus și plângere la poliție împotriva lor. Romii nu s-au gândit care e situația și că o să ajungă la așa nivel”, spune avocatul Ion Bucur. Pe de o parte, romii sunt acuzați, iar pe de alta, aceștia înșiși au depus plângere la Procuratură împotriva agenților de pază, subliniază apărătorul.
Cazul Sinigur vs. (in)acțiunile Poliției și Procuraturii
Un alt caz în care romii au fost vizați într-un discurs de ură a avut loc în mai 2020, când activistul Vasile Sinigur, împreună cu un grup de veterani, într-un live pe Facebook, și-a exprimat nemulțumirea față de președintele de atunci al țării, Igor Dodon, folosind cuvinte necenzurate în adresa romilor. „Țiganii sunt cei mai mari șacali de când sunt făcuți pe fața Pământului. Ei și cu jidanii. Oameni buni, nu vă temeți să mergeți împotriva jidanilor și împotriva țiganilor, că ei sug sângele popoarelor”, spune unul dintre veteranii de pe Nistru. „Țiganul Dodon trebuie apucat așa de cap și tăiat capul ca la oaie, noi nu mai putem suporta așa un țigan”, adaugă Vasile Sinigur.
Ion Bucur a depus o plângere la poliție și la procuratură, în care a solicitat tragerea la răspundere penală a persoanelor care apar în video. Organul de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Ciocana a pornit urmărirea penală. Ulterior, cauza penală a fost transmisă la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).
„Aceste persoane au vrut să învrăjbească lumea împotriva romilor, dar Procuratura nu a văzut o componentă de infracțiune în acțiunile lui Sinigur și a constatat că acesta doar a făcut uz de dreptul său la libera exprimare”, spune Ion Bucur.
În februarie 2021, PCCOCS a emis Ordonanță de scoatere de sub urmărire penală a lui Vasile Sinigur și a clasat procesul penal. Oamenii legii nu au găsit componență de infracțiune în faptele activistului, constatând că acostarea jignitoare se referă în exclusivitate la personalitatea președintelui Dodon.
„E dificil să fii romă în R. Moldova”
Refuzul de acces la servicii este o altă formă de discriminare la care deseori sunt supuși romii. Cel puțin asta susține Elena Sîrbu, președinta Platformei Femeilor Rome „Romni” din Moldova. Femeia povestește că la 1 iulie curent, după ce a primit confirmarea telefonică că un spațiu va fi dat în chirie ONG-ului pe care-l conduce, o altă colegă, care nu este romă, a transmis avansul și a preluat cheia. „Stăpâna a spus că pleacă la odihnă pentru 10 zile și vom încheia contractul când revine. Totul bine și frumos până pe 11 iulie”, relatează Elena Sîrbu într-o postare pe Facebook. Potrivit acesteia, când s-a întâlnit cu Alexandra Chihai, administratoarea imobilului, pentru a perfecta actele de locațiune, aceasta „s-a schimbat la față când m-a văzut” și a refuzat să încheie contractul.
„Vă dați seama ce umilință? Nu mai zic de efortul fizic al colegilor și cel financiar la care am fost supusă, presiunea psihologică, stresul emotional. De ce? Fără să mă cunoască, fără să cunoască activitatea organizației, doar pentru că sunt romă și stereotipurile despre romi care sunt la maxim înrădăcinate în capul rasiștilor. E dificil să fii romă în R. Moldova”, se plânge Elena Sîrbu.
De partea cealaltă, Alexandra Chihai susține că locațiunea a fost refuzată din cauza… gălăgiei și a prea multor piese de mobilier. „Când am venit pe data de 11, am găsit oficiul plin până la refuz cu mobilă și cu tot ce vrei, până în coridorul de afară. Vreo cinci persoane erau, eu am rămas șocată. M-am uitat la geam – geamul găurit, au tras internet cum le-a tunat lor prin cap, ei și-au aranjat mobila și au activat cât noi n-am fost în țară. Stăpânul nu acceptă așa ceva aici. Nu acceptă gălăgie, multă lume, oficiul cela era plin cu tot ce vrei, cu bunuri, cu tot”, se justifică administratoarea spațiului.
Elena Sîrbu intenționează să depună pe acest caz o plângere la Consiliul pentru Egalitate.
Romii nu se adresează la Poliție, pentru că nu au încredere în autorități
Șefa Direcției gestionarea și investigarea cererilor de la Oficiul Avocatului Poporului, Ada Șimon, consideră că reprezentanții comunității rome „sunt cei mai vulnerabili în fața fenomenului contravențiilor și infracțiunilor motivate de ură”. Totuși, aceștia nu se adresează la organele de drept pentru a-și face dreptate, „pentru că nu sunt alfabetizați”.
Un alt motiv este lipsa de încredere în autorități, spune Maria Pleșu, ofiţeră principală în cadrul Direcției ordine publică a Inspectoratului Naţional de Securitate Publică: „Nu au încredere romii în organele de drept, deoarece ei sunt obișnuiți să-și rezolve întrebările singuri. Așa este practicat la ei”.
Membra Consiliului pentru Egalitate, Gheorghina Drumea, are o altă explicație: „Ei foarte mulți ani, zeci de ani, au fost stigmatizați, discriminați, revictimizați și așa mai departe. Și asta este principala barieră în faptul că nu se adresează la autorități, orice tip de autoritate. În calitatea mea de activist, am avut activități directe cu persoanele de etnie romă și-mi spuneau că nu se adresează, pentru că nu văd sens, pentru că simt că nimeni nu o să le facă dreptate, pentru că tot pe ei o să-i facă vinovați”. Membra Consiliului pentru Egalitate constată că, într-adevăr, au existat cazuri când victima, fiind de etnie romă, a fost transformată treptat în agresor.
Și avocatul Ion Bucur confirmă că romii nu au încredere în justiție, deoarece se tem că vor fi nedreptățiți. „Se tem că nu se vor lua decizii corecte, iar pe alocuri, se tem ca, din contra, dreptatea fiind de partea lor, să nu fie cumva ei înșiși trași la răspundere. Ei acceptă diferite situații, crezând că dacă sunt romi, așa și trebuie să fie, lasă de la ei, ceea ce nu-i corect”, consideră apărătorul.
Neîncrederea romilor în autorități a pornit de la faptul că aceștia sunt deseori blamați, este de părere Elena Sîrbu: „Chiar dacă nu sunt vizați în cadrul unor măsuri speciale ale Poliției, oricum primele persoane care sunt suspectate de anumite încălcări sunt persoanele de etnie romă”.
„Mediatorii locali trebuie instruiți”
Cei care-i pot ajuta pe romi să redacteze plângeri în adresa Consiliului pentru Egalitate sau în adresa organelor de drept atunci când sunt comise ilegalități împotriva lor sunt mediatorii comunitari. Pregătirea acestora însă este insuficientă, susțin experții. „Avem mediatorii comunitari, însă ei nu sunt pregătiți suficient să facă față tuturor situațiilor. Pentru că problema comunității rome e atât de complexă și sunt atât de multe, încât ei nu le reușesc pe toate. În unele cazuri mai grave, ei depun plângeri și noi am avut și constatări”, spune Gheorghina Drumea.
Avocatul Ion Bucur consideră că grupul de mediatori trebuie să fie instruit cum să redacteze plângeri, dar și cum să conteste deciziile emise de autorități: „Încercăm să consolidăm acest grup de romi, care să depună petiții în adresa Consiliului, să nu le fie frică să scoată la iveală cazurile de discriminare în accesul la educație, în angajarea în câmpul muncii sau în accesarea serviciilor medicale, de asistență socială și alte servicii. Cu siguranță, noi avem multe cazuri de astfel de discriminare, dar, din păcate, romii încă nu știu cum să le documenteze și să le facă publice. Mediatorii comunitari trebuie să fie instruiți pe partea aceasta, ca să cunoască metode și tehnici de a se apăra împotriva discriminării, să știe cum se contestă o decizie, un proces verbal”.
„Este necesară Legea Antigipsism”
Pentru a reduce numărul infracțiunilor motivate de prejudecată împotriva romilor și a le preveni, se impune adoptarea unei Legi Antigipsism după modelul celei din România, este de părere președinta Platformei Femeilor Rome „Romni” din Moldova, Elena Sîrbu. „Este o lege care la nivel european a produs un efect pozitiv și atunci ne vedem cumva responsabili ca această unealtă să devină lege și în Republica Moldova, mai cu seama acum, când țara noastră este candidată de a deveni membră a Uniunii Europeane, iar unul din punctele pe care le prevede acordul de asociere este inclusiv abordarea problematicii romilor în Republica Moldova. Am identificat două experte care vor lucra la acest aspect și sperăm foarte mult cât de curând posibil să avem un draft de proiect”, spune Elena Sîrbu.
Totodată, aceasta pledează pentru instituirea unei Agenții a comunității romilor, care i-ar promova interesele: „Una dintre soluțiile pe care noi cu tărie le recomandăm este să avem o Agenție a comunității romilor, care să aibă la îndemână toate instrumentele de colaborare sau chiar de presiune – o agenție de lobby a comunității romilor. Avem și exemplul României, unde există Agenția pentru Romi în cadrul Parlamentului României”.
Comunitatea evreiască – ținta discursului de ură
Comunitatea evreilor din R. Moldova, de asemenea, este periodic vizată de discursul de ură. Directoarea Comunității Evreiești din Republica Moldova, Aliona Grossu, susține că în două astfel de cazuri au fost scrise plângeri la Poliție. „În primul caz este vorba de doamna consilier Zinaida Popa, care anul trecut, în cadrul unei ședințe a Consiliului Municipal, a venit cu anumite critici în adresa primarului, care a fost într-o vizită la Israel, subliniind că prin purtarea unor simboluri sau a unor obiecte ale vestimentației, cum este chipa, «se scuipă» în față toți cei care sunt de alte religii. Sigur că asta aduce prejudiciu”, remarcă Aliona Grossu.
Al doilea caz îl vizează pe deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Bogdan Țîrdea, care, într-o postare pe canalul său de Telegram, în contextul aniversării a 120 de ani de la pogromurile din Chișinău, a făcut comparații între acele evenimente tragice și evenimentele care au loc în prezent în Ucraina. „Deci, el a trasat niște paralele și a ignorat legea cu privire la libertatea de exprimare, care interzice negarea Holocaustului, eroizarea criminalilor de război, dar și oricare comparație referitor la cel mai mare genocid al umanității – Holocaustul sau premisele care au dus la acesta”, explică directoarea Comunității Evreiești din Republica Moldova.
Potrivit acesteia, acțiunile Zinaidei Popa și ale lui Bogdan Țîrdea aduc daune, în primul rând, societății: „Nu poate fi vorba despre un climat de siguranță în care se simt cetățenii R. Moldova atunci când noi avem lideri la nivel foarte înalt care-și permit asemenea fapte sau asemenea discursuri”.
Directoarea susține că în ambele cazuri, autoritățile și-au pasat responsabilitatea, iar într-un final, nimeni nu a fost sancționat. „Poliția a trimis cazurile la Consiliul pentru Egalitate, care a returnat cazurile la IGP, pentru că nu era de competența Consiliului să le examineze, pentru că nu era vorba doar despre discriminare acolo. Reacția Poliției nu este clară. Noi avem răspunsurile care indică faptul că nu s-au găsit componente ale infracțiunii, pe care încercăm să le contestăm”, spune Aliona Grossu.
Odată cu începutul războiului din Gaza, s-a intensificat incidența cazurilor de antisemitism
După începutul războiului dintre Israel și gruparea teroristă Hamas în Fâșia Gaza, Comunitatea Evreiască a raportat întețirea cazurilor de antisemitism. „Noi am raportat vandalizări repetate ale memorialului victimelor Holocaustului la cimitirul evreiesc din Soroca, mai multe inscripții anti-israeliene, dar cu simbolică antisemită, folosite pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Noi observăm că există o tentă provocatoare în asemenea fapte. Se consideră o faptă de antisemitism atunci când evreii din Republica Moldova sunt învinuiți pentru careva acțiuni sau inacțiuni ale Israelului. Asta ține de politica externă a unui alt stat, pentru care nu putem fi responsabili, pe care nu putem să o influențăm. Urmează să fie investigate aceste fapte și sperăm să fie găsite persoanele vinovate”, spune Aliona Grossu.
Agravanta „motive de prejudecată”, introdusă în Codul penal și cel contravențional
Cazurile de mai sus pot fi investigate de autorități prin prisma unei agravante care a fost introdusă acum doi ani în Codul penal și cel contravențional. În aprilie 2022 a fost votată Legea nr. 111 pentru modificarea unor acte normative cu privire la discursul și crimele motivate de prejudecată. Astfel, dacă cineva a săvârșit o infracțiune din cauza unei prejudecăți, va primi o pedeapsă mai dură decât dacă ar fi săvârșit o infracțiune în urma altor circumstanțe.
Avocații și reprezentanții societății civile au păreri împărțite despre modificarea cadrului legal. În timp ce Ion Bucur consideră că agravanta introdusă în legislație nu a schimbat lucrurile, Gheorghina Drumea susține că legea a complicat activitatea Consiliului pentru Egalitate.
„Modificările în legislație nu au ajutat deloc Consiliul pentru Egalitate, ba invers, cumva ne pun anumite piedici în activitate și chiar au creat o disonanță, dar și suprapunerea anumitor competențe. Potrivit noii legislații, s-a introdus «instigarea la discriminare», prevăzută de Codul Contravențional, articolul 70, cu indice 1, care este de competența Poliției. Dar și noi, în Legea 121, tot avem «instigarea la discriminare», care este o altă noțiune și este de competența noastră. Acum, noi trebuie să facem foarte bine delimitarea când este adresată o plângere cu elemente de instigare. Dacă are elementele din contravențional, atunci noi ne declinăm competența și transmitem plângerea către organul de poliție, ceea ce este dificil de perceput de către persoanele simple, ordinare, care depun aceste plângeri”, explică Gheorghina Drumea.
Consiliul pentru Egalitate, „o soluție fără mecanism de sancționare”
Potrivit membrei Consiliului pentru Egalitate, cetățenii care se simt discriminați în baza unui criteriu protejat își pot face dreptate. „Depinde cine i-a discriminat. Dacă e vorba de o instituție, o persoană juridică, o autoritate, noi facem recomandări. Dacă e vorba de persoană fizică, tot ce rămâne e ca persoana lezată să se adreseze în instanța de judecată pentru a solicita o anumită compensare a prejudiciului moral sau material”, spune Drumea.
Recomandările Consiliului de Egalitate sunt obligatorii. „Neexecutarea recomandărilor Consiliului este sancționabilă contravențional”, subliniază Gheorghina Drumea. Totuși, instituția nu are resurse pentru a monitoriza executarea recomandărilor pe care le emite. „Din păcate, nu avem suficiente resurse umane care să monitorizeze implementarea sau să sancționeze în caz de neexecutare a deciziilor Consiliului. În direcția de monitorizare e o singură persoană și, din păcate, timpul ei este suficient doar pentru a face față referințelor pentru dosarele care sunt în instanța de judecată de contestare a deciziilor noastre. Da, noi avem un număr de state de personal, dar el este pe jumătate completat. Asta se explică prin lipsa resurselor financiare motivante”, explică membra Consiliului pentru Egalitate.
Totodată, Gheorghina Drumea deplânge imposibilitatea instituției de a aplica sancțiuni: „Noi chiar insistăm să avem o competență deplină. Adică, noi să examinăm și noi să aplicăm sancțiuni directe. Pentru că lipsa competenței de aplicare a sancțiunii este unul din factorii de ce scade interesul față de Consiliu. Noi nu putem aplica sancțiuni. Respectiv, remediul nostru devine un pic ineficient în anumite cazuri”.
Asistenții sociali ar putea ajuta persoanele vulnerabile să-și caute dreptatea
Ada Șimon de la Oficiul Avocatului Poporului consideră că un rol important în identificarea potențialelor victime ale infracțiunilor motivate de prejudecată și asistarea acestora îl joacă asistenții sociali: „Asistenții sociali, fiind cei care sunt mai aproape de administrațiile publice locale, ar putea fi persoanele de prim contact care să identifice elementele, care să asiste persoanele atunci când au nevoie de a depune o plângere la organele abilitate. O recomandare a Avocatului Poporului ar fi să se consolideze eforturile asistenților sociali, ca aceștia să beneficieze de acele instruiri specifice, tematice, cu privire la mecanismul crimelor bazate pe ură, ca ei să raporteze autorităților responsabile fenomenele și problemele cu care se confruntă toate categoriile de persoane vulnerabile – și etniile rome, și alte etnii”, punctează Ada Șimon.
