Bani, de la partide corupte la gigantul Google, în detrimentul mass media independente
În campania electorală din 2020, candidații pentru funcția de președinte al R. Moldova au abordat o nouă strategie: majoritatea dintre aceștia și-au transferat bannerele în spațiul online. Pe lângă o amplă prezență pe rețelele de socializare, unii candidați s-au afișat și pe portalurile de știri, în lipsa unor contracte de publicitate. Agitația din mediul online a fost modest raportată de către unii candidați, iar veridicitatea informațiilor prezentate de către politicieni este și mai greu de monitorizat, în condițiile în care unii giganți, precum Facebook și Google, nu oferă un tablou complet și transparent al cheltuielilor pentru publicitatea politică.
Igor Dodon, Maia Sandu, Andrei Năstase, Renato Usatîi și Violeta Ivanov sunt printre candidații care s-au făcut cei mai vizibili în spațiul online în campania electorală. Maia Sandu, învingătoarea cursei prezidențiale, a declarat cheltuieli de peste un milion de lei pentru promovarea în mediul online, fiind urmată de Renato Usatîi cu cheltuieli de circa 900 de mii de lei, dar și de către Andrei Năstase cu circa 630 de mii de lei. A fost vizibilă în mediul online și Violeta Ivanov, care a fost sponsorizată inclusiv de către deputatul Ilan Șor, condamnat în primă instanță pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul fraudei bancare. Cu toate acestea, Violeta Ivanov a raportat doar 25 de mii de lei pentru publicitatea online și alte 90 de mii de lei pe care le-a primit ca și donații pentru a se promova în mijloacele de informare electronice. Modest în rapoarte a fost și Igor Dodon, care a indicat cheltuieli de doar 174 de mii de lei pentru publicitatea online.
Nu toți candidații au raportat cheltuielile reale
Experții din cadrul Asociației Promo-LEX, care au monitorizat prezidențialele din 2020, au constatat că unii candidați nu au raportat toate cheltuielile efectuate în campania electorală.
„Am remarcat cazuri în care au raportat mai mult decât am estimat noi, dar au fost și cazuri când informația din rapoartele privind finanțarea au fost mai puțin raportate decât estimările Promo-LEX. Dacă veți analiza rapoartele intermediare ale Promo-LEX, acolo e menționat despre neraportarea tuturor cheltuielilor în mijloacele electronice de către Igor Dodon, acesta fiind și cazul Violetei Ivanov”, declară Mariana Focșa, analistă în subiecte electorale în cadrul Promo-LEX.
Pe fundalul dubiilor că unii candidați nu au reflectat cheltuielile reale pentru publicitatea online, Maxim Lebedinschi, secretarul Comisiei Electorale Centrale (CEC), ne-a comunicat că instituția verifică cheltuielile raportate de către candidați doar în cazul în care există sesizări în acest sens sau contestații depuse de către contracandidați. Totodată, nu există prea multe mecanisme prin care ar putea fi verificate cheltuielile reale pentru publicitatea online.
Secretarul CEC, Maxim Lebedinschi, declară că, în contextul publicității online, instituția va identifica mecanisme legale de conlucrare cu giganții de pe piață, cum sunt Google și Facebook
„Publicitatea online este un segment deosebit. Cea mai mare problemă pe care o vedem este faptul că acești agenți economici care gestionează aceste resurse nu sunt sub jurisdicția R. Moldova. Adică, formal, juridic, ei nu au o reprezentanță în R. Moldova căreia să poți să îi impui cerințele legale ale statului nostru. Orice interpelare de document noi o facem la direct, dar ei ușor pot să eludeze acest fapt”, precizează Maxim Lebedinschi.
Întrucât publicitatea online devine tot mai populară în campania electorală, Maxim Lebedinschi susține că reprezentanții CEC vor identifica, pe parcurs, mecanisme legale de conlucrare cu giganții de pe piață: „Pentru scrutinul prezidențial, noi am contactat Facebook-ul, cu solicitarea de a colabora pe mai multe aspecte, inclusiv de promovare a activității electorale în partea ce ține de accesibilitate, despre instruirea cetățenilor sau alte aspecte, precum și acordarea posibilității CEC de a avea acces la veridicitatea datelor. În acest sens, Facebook ne-a răspuns că fiecare demers va fi examinat în mod individual, adică de fiecare dată când vom solicita, ei vor analiza aspectul posibilității livrării sau nelivrării informației”.
„Google este mai ieftin”
Candidații electorali la prezidențiale au reușit să se promoveze în mediul online și pe site-urile de știri din R. Moldova, care refuză publicitatea politică și se distanțează de unele partide sau politicieni. A fost și cazul ZdG, care nu a semnat contracte de publicitate cu unii candidați, dar aceștia au putut fi văzuți pe prima pagină a site-ului www.zdg.md.
Bannere ale candidaților electorali care au apărut pe site-ul Ziarului de Gardă prin intermediul Google
Politicienii au reușit să apară pe unele site-uri de știri, inclusiv pe ZdG, evitând să discute direct cu redacțiile și apelând la Google. Roman Bălțeanu, specialist în marketing, susține că, atunci când apelează la Google, politicienii își pot selecta inclusiv site-urile pe care să își afișeze publicitatea.
„În momentul când site-urile pe care le-am inclus într-o listă, deci am făcut o listă cu site-uri care mă interesează să mă afișeze… Dacă ele permit afișarea bannerelor Google, spre exemplu, ca să înțelegeți, sunt și alte ad servere, nu doar de la Google, dacă permite, în general, acest site să afișezi publicitate acolo, atunci poți să îți faci o listă de site-uri unde vrei să fii afișat și ești afișat acolo. Google este mai ieftin, spre exemplu, decât ar fi publisherii locali care permit plasarea publicității. De asta mulți și optează pentru Google”, explică Roman Bălțeanu, advertising director în cadrul companiei Adcenter.
Pe lângă faptul că reușesc mai ușor să se afișeze pe unele site-uri prin intermediul Google, politicienii mai au un avantaj dacă apelează la astfel de servicii: în R. Moldova, Google nu oferă o transparență a publicității politice, iar persoanele terțe nu pot verifica cât a cheltuit un politician sau altul pentru a se promova prin intermediul acestei platforme.
„Google probabil că oferă chestia asta pentru țări mai mari și totul ține foarte mult de cantitatea de utilizatori și oameni dintr-o țară și, respectiv, cantitatea de publicitate și bugetele de acolo fiind mult mai mari și pentru Google este interesant să facă anumite instrumente de verificare sau transparență pentru statele acestea”, susține Roman Bălțeanu.
Instituțiile de presă, în pierdere
În timp ce atât Google, cât și politicienii au avut de câștigat de pe urma colaborării, site-urile de știri pe care candidații s-au afișat au avut de pierdut. În campania electorală, întrucât pe site-ul ZdG era afișată publicitate politică prin intermediul Google, redacția a angajat o persoană care zilnic a blocat manual publicitatea respectivă.
Pentru că, la un moment, acest lucru nu a mai putut fi controlat, a fost luată decizia de a renunța la publicitatea Google. În consecință, redacția a pierdut, în octombrie, circa 500 de euro, echivalentul a 10 mii de lei, pe care i-ar fi obținut pentru publicitatea de la Google. La această sumă se mai adaugă și cheltuielile pentru angajatul care s-a ocupat de blocarea zilnică a publicității. În aceeași situație au fost anterior și alte redacții de știri.
„Până în 2019, publicitatea din Google era setată și o gestionam noi pe interior. Atunci când în electorale intrau bannere de diferite tipuri ale candidaților, noi le blocam. Făceam un efort manual, pentru că intram în fiecare zi, vedeam ce bannere și vizualizări intră pe site, și le blocam. Ulterior, am decis să deservim tot ce înseamnă publicitatea printr-o platformă tehnologică, care se numește ad mixer. Din acel moment, doar am indicat ca publicitatea electorală să fie blocată”, spune Irina Ghelbur, directoare Interact Media.
O altă redacție a decis să renunțe definitiv la publicitatea prin intermediul Google pentru a evita apariția mesajelor incompatibile cu politica editorială.
„Ne-am dat seama că există pericole ca prin publicitatea Google să fie transmise diferite mesaje în favoarea unor candidați, pe care i-am vizat în materiale. Atunci am renunțat la publicitatea de la Google. Acum nu avem publicitate, deși am avea nevoie, dar ne dăm seama că există riscul să nu putem controla, într-un moment, mesajele publicitare distribuite prin aceste rețele”, declară Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice.
„Mesajele publicitare, de fapt, pun în dificultate cititorul”
Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente (API), susține că instituțiile media din toată lumea ar trebui să pună presiune pe marile companii, precum Google, care câștigă bani de la politicieni, ca să prezinte o evidență, o transparență mai mare a publicității.
„Plasarea publicității politice este, într-adevăr, o provocare pentru multe instituții mass-media, mai ales în contextul erei digitale în care trăim și a dezvoltării tehnologiilor media prin care publicitatea politică poate penetra platformele mediatice, inclusiv ale instituțiilor media care nu își doresc asemenea publicitate – este libertatea editorială, în special, a presei online și a presei scrise să aleagă dacă plasează sau nu astfel de publicitate. Cazul R. Moldova e unul specific, manifestându-se prin faptul că foarte mulți politicieni au înțeles că pot pătrunde pe platformele care nu simpatizează respectivii politicieni pentru că nu sunt politicieni integri. Au găsit un subterfugiu prin intermediul căruia pătrund, totuși, pe aceste platforme mediatice. E încă o provocare pentru jurnaliști și instituțiile media, ca să fie atenți, astfel încât platformele în care au investit ani și au obținut încrederea cetățenilor, să nu fie utilizate de politicieni în scopuri electorale”, susține directorul API.
Totodată, acesta mai precizează că mass-media nu ar trebui să difuzeze publicitate politică care vine de la „personajele dubioase” care nu își declară veniturile sau cheltuielile pentru publicitate.
„Banii respectivi care vin din publicitatea pentru persoanele dubioase nu cred că contează atât de mult sau înclină balanța în favoarea corectitudinii față de cititori. Mesajele publicitare, de fapt, pun în dificultate cititorul, cetățeanul, mai ales alegătorul. Dar, pe de altă parte, fac imagine persoanei publice care de fapt ar vrea să apară în anumite medii de informare care sunt respectate de cititor, care au materiale de investigații, au materiale critice și pentru ei este important probabil, iar publicitatea prin anumite agenții, prin rețeaua Google și Youtube îi favorizează și îi ajută să ajungă în mediile de informare care sunt respectate de către cititor”, spune Petru Macovei.
Cititorii împotriva publicității politice
În timp ce rămâne la discreția redacțiilor să decidă dacă acceptă sau nu publicitatea politică, consumatorii de presă se declară împotriva acesteia. Redacția ZdG a realizat un sondaj în rândul cititorilor, la care au participat 421 de persoane. Dintre acestea, 119 s-au pronunțat în favoarea plasării publicității electorale pe site-urile de știri, în timp ce 302, echivalentul a 72% dintre participanți, au declarat că instituțiile de presă nu ar trebui să plaseze publicitate politică.
În cadrul unei întrebări deschise în care am solicitat ca participanții la sondaj să își argumenteze poziția, majoritatea au declarat că instituțiile de presă și-ar putea pierde din credibilitate, în cazul în care acceptă publicitate din partea politicienilor:
„Când acceptați să faceți reclamă celor pe care tot anul îi criticați, pierdeți din încredere”;
„Mass-media ar trebui să refuze publicitatea, pentru ca politicienii cu mulți bani (hoții), să nu poată induce lumea în eroare”;
„Trebuie să refuze, pentru că sunt bani murdari cu scopuri murdare”;
„Dăunează la imaginea instituției, dacă principiile candidatului nu se potrivesc cu ale instituției media”;
Consiliul Europei semnalează că popularitatea promovării politice în mediul online scoate la iveală noi vulnerabilități, făcând dificilă menținerea integrității alegerilor, asigurării unei prese libere și protejării de dezinformare. În consecință, în 2021, Comisia Europeană urmează să facă o propunere legislativă pentru transparentizarea conținutului politic sponsorizat, inclusiv cel online. Totodată, Comisia pledează pentru ca cetățenii, societatea civilă și autoritățile să poată vedea clar sursa și scopul publicității politice la care sunt expuși în mediul online.
