Proprietarii luxului de pe malul lacului Dănceni

Malul lacului Dănceni, situat la câțiva km de Chișinău, a devenit în ultimii doi ani o adevărată afacere de lux pentru un agent economic. După ce în primăvara anului 2021, un om de afaceri a luat în locațiune nouă construcții, edificate în perioada anilor ‘60 – ‘90 ai secolului trecut și privatizate în 2001, zona a fost îngrădită, iar pe terenul din vecinătatea acestor construcții a fost amenajat un fastuos complex de nunți.

Pe parcursul anului 2022, agentul economic a cumpărat cele nouă construcții, iar acum acesta își revendică dreptul de proprietate asupra zone, intenționând, la un moment dat, să cumpere și terenul adiacent construcțiilor. 

Deși omul de afaceri dă asigurări că accesul spre lac nu este îngrădit, reporterii Ziarului de Gardă nu au fost lăsați de pază să se plimbe în zona din apropierea complexului. Și la debarcader, o intrare specială în lac cu rol tehnologic pentru piscicultură, aflat în fâșia riverană de protecție a apelor, accesul este restricționat, fiind ridicată o platformă din piatră, pe care oaspeții complexului se pot relaxa.

Atât localnici, cât și angajați ai omului de afaceri spun că fostul prim-ministru Ion Chicu ar avea legături cu afacerea de pe malul lacului Dănceni. Cei doi au negat că ar fi implicați împreună în această afacere.  

Platformă din piatră, în fâșia riverană de protecție a apelor

În ultimii doi ani, pe malul lacului Dănceni au fost amenajate trei săli de evenimente luxoase. Pentru ca luxul să devină realitate, au fost tăiați câțiva arbori, amenajate căi de acces și o parcare. Terenul, care conform datelor de la Cadastru aparține statului R. Moldova, a fost îngrădit, iar noaptea, după cum ne-a spus un angajat al complexului, aria este păzită de câini.

Romeo Alexa și fiica sa, Mirela Alexa, proprietarii firmei „CialCris” SRL, cei care gestionează afacerea, au contribuit și la amenajarea unei platforme de piatră în fâșia riverană de protecție a apelor, lângă debarcader, ceea ce împiedică accesul oricui spre zonă.

În procesul de documentare al subiectului, reporterii Ziarului de Gardă au încercat să meargă în zonă, spre debarcader, dar accesul le-a fost interzis, pe motiv că acesta este proprietate privată. Mai mult, reporterii au fost solicitați de pază să părăsească zona, chiar dacă se aflau pe un drum amenajat pe terenul statului.

Ion Chicu: „Prezentați probe dacă am legături cu această afacere, dar eu vă spun că nu am”

Atât localnici, cât și angajați ai omului de afaceri ne-au spus că în afacere ar fi implicat și fostul prim-ministru Ion Chicu. Afirmațiile acestora se bazează pe faptul că Mirela Alexa, fiica omului de afaceri și co-proprietara firmei care a dezvoltat afacerea este, de câțiva ani, într-o relație cu Ovidiu, unul din băieții fostului premier. 

Directorul „CialCris” SRL, Romeo Alexa, susține însă că Ion Chicu nu are nicio legătură cu afacerea pe care o administrează pe malul lacului Dănceni și că l-ar fi văzut pe acesta „o singură dată în viață”. „Noi am dezvoltat afacerea în timpul pandemiei. Eu activez din 2005. Niciodată nu am avut tangențe cu politicul”, spune acesta. 

Și ex-prim-ministrul Ion Chicu a negat că ar avea legături cu acest business, dar a admis că îl cunoaște pe Romeo Alexa și că știe despre complexul de săli de evenimente amenajat pe malul lacului Dănceni. 

Reporter ZdG: Îl cunoașteți pe Romeo Alexa?
Ion Chicu: Și ce e cu el?
Reporter ZdG: Vă cunoașteți?
Ion Chicu: Da, îl cunosc, și?
Reporter ZdG: Ce fel de relații aveți? 
Ion Chicu: Dar d-voastră în ce context mă întrebați ce relații am eu cu oamenii din R. Moldova? 
Reporter ZdG: Poate sunteți prieteni, afiliați politic sau faceți afaceri împreună? 
Ion Chicu: Nu am nicio relație de afaceri cu nimeni din țară pentru că eu nu am business. Nu este nimic adevărat din ceea ce speculați.
Reporter ZdG: Cunoașteți despre afacerea dumnealui de pe malul iazului Dănceni? 
Ion Chicu: Sigur că cunosc. Și? Eu cunosc despre multe afaceri. 
Reporter ZdG: În presă, de exemplu, nu s-a vorbit despre afacerea dumnealui. 
Ion Chicu: Eu știu că voi sunteți foarte interesați de afacerile oamenilor și bine faceți, dar eu vă spun că nu am absolut nimic cu asta.
Reporter ZdG: Mai multe persoane, inclusiv angajați ai domnului Romeo, ne-au spus că d-voastră ați avea legătură cu această afacere. 
Ion Chicu: Prezentați probe dacă am legături cu această afacere, dar eu vă spun că nu am.

Ion Chicu și-a luat gardă de corp 

În ultimii doi ani, Ion Chicu nu a avut vreo funcție publică. A deținut portofoliul de prim-ministru, fiind propulsat de socialiști în fruntea Guvernului în toamna anului 2019, la câteva ore de la demiterea Guvernului condus de Maia Sandu. După înfrângerea lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale din 2020, cu o zi înaintea învestirii în funcție a Maiei Sandu, Ion Chicu și-a anunțat demisia. În martie 2021, Chicu, împreună cu câțiva foști colegi de Guvern, au creat Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PCDM).

După ce a renunțat la portofoliul de prim-ministru, Ion Chicu a beneficiat de protecție de stat timp de un an, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2021, conform Legii cu privire la Serviciul de Protecție de Stat. Acesta însă a refuzat mașina pusă la dispoziție de Serviciul de Protecție și Pază de Stat (SPPS) în favoarea unui automobil Skoda Kodiaq fabricat în anul 2020 și procurat în anul 2021, în leasing, cu 29.900 de euro, de Vladimir Gribinenco, unul din cei doi agenți SPPS care i-au asigurat protecție timp de un an.

Vladimir Gribinenco a demisionat din cadrul SPPS la 3 ianuarie 2022, la câteva zile după ce a expirat termenul legal în care Chicu a beneficiat de pază de la stat, și s-a angajat la PCDM în calitate de consultant pe securitate. Gribinenco poate fi văzut alături de Chicu la evenimente, sediul partidului sau întruniri, acesta fiind și cel care îi asigură protecție fostului prim-ministru. „Am demisionat dintr-un motiv personal. Am mai multe motive din care să mă aflu alături de domnul Chicu”, a spus acesta pentru ZdG. 

Întrebat de ZdG de ce are nevoie de gardă de corp, Ion Chicu ne-a spus că „asta e treaba mea, de ce am nevoie de colegi și eu comunic cu sute de colegi. Pe mine mulți mă însoțesc și eu îi însoțesc pe mulți”. 

În 2021, Vladimir Gribinenco a declarat un salariu anual de la SPPS de aproape 299 de mii de lei sau aproape 25 de mii de lei lunar. Întrebat ce salariu primește de la PCDM, Gribinenco ne-a spus că „nu cred că este cazul să vă dau informații”. 

Proprietarul afacerii: „Noi nu am îngrădit accesul nimănui”

Familia Alexa gestionează, din 2005, și alte afaceri în R. Moldova și România, precum „Villa Garden”, „Garden Palace”, „Box Catering” și Royal Hall Events (România). Omul de afaceri ne-a spus că, în cazul în care statul va permite, ar putea să privatizeze terenul adiacent construcțiilor și dă asigurări că nu a îngrădit accesul nimănui în zonă. 

Romeo Alexa: „Eu sunt responsabil de siguranță în acea zonă. Eu minim ce am putut face este să renovez și să pun indicatoare de interzicere a scăldatului și a pescuitului. Acolo, din neatenție, te poți accidenta și eu va trebui să răspund. Platforma ceea era și înainte, dar nu prea se vedea. Un aspect pentru care am făcut acea terasă este că am vrut să fie frumos. Eu sunt aici, iar ei acolo cu iazul, însă mie mi-a trebuit să fie curat și frumos, pentru că vine omul și se plimbă acolo. Platforma nu este închisă. Noi am lăsat să fie liberă intrarea din mijloc. (…) Noi nu am îngrădit accesul nimănui, dar dacă paza nu v-a permis să intrați acolo, asta ține de defecte de comunicare. Eu am să discut cu ei. Da, noi avem câini, dar sunt câini vagabonzi pe care îi hrănim și parcă au devenit ai noștri. (…) Eu poate nu prea cunosc, dar eu acum nu am nevoie să privatizez terenul. Știu că se face un studiu de fezabilitate și se atribuie terenul. Este contract de superficie”.

Ce prevede legislația 

Conform Legii cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă, în fâșiile riverane de protecție a apelor pot fi construite numai construcții hidrotehnice de protecție și consolidare a malurilor, pot fi amenajate locuri de trecere a peștelui, construcții și instalații provizorii de creștere a peștelui, prize de apă și instalații mobile, în scopul alimentării cu apă a populației și al irigării terenurilor agricole, cu notificarea prealabilă a autorității administrative de gestionare a apelor. 

Administratorul DBGA: Este important să nu să se admită să se ia terenul din fâșia de protecție a lacului, care este cel puțin 20 de metri de la apă.

Administratorul Î.S. Direcţia Bazinieră de Gospodărire a Apelor (DBGA), Vasile Grama, spune că autoritatea nu a fost informată despre construcția din piatră, dar zice că nu vede o problemă în edificarea ei.

„Conform legii, fâșia de protecție este fâșia de 20 de metri de la nivelul apei. În zona respectivă noi trebuie să fim informați dacă apare ceva nou. Dacă este pur și simplu o reparație, este o chestie care intră chiar în obligația arendașului. Noi considerăm această construcție în proces tehnologic pentru piscicultură, este un debarcader, aici se poate da hrană pentru pește sau se poate intra în lac. Este o intrare specială în lac. La capitolul acces, noi nu putem spune că poate fi absolut public. Accesul trebuie să fie controlat, pentru că aici este un arendaș care investește, și nu putem lăsa haos aici. Faptul că este îngrădit trebuie de văzut”, a spus Grama. 

Cât privește posibile riscuri ca terenul să ajungă în proprietate privată, Vasile Grama spune că noul proprietar al construcțiilor poate solicita privatizarea terenului aferent, dar ar fi o încălcare dacă și fâșia de protecție a lacului ar fi privatizată.

„Dacă ești proprietarul unui bun, ești în drept să faci o solicitare ca terenul aferent acelui bun, care se calculează după terenul necesar procesului tehnologic, să fie privatizat cu prețul normativ al terenului. Este o lege care permite asta. Este un drept să o facă și nu văd o încălcare dacă o vor face. Este important să nu se admită să se ia terenul din fâșia de protecție a lacului, care este cel puțin 20 de metri de la apă. Dacă se ia din fâșia de protecție, aici ar fi o încălcare”, a mai spus Vasile Grama.

Construcțiile de pe malul lacului Dănceni, privatizate acum 20 de ani

Lacul de acumulare Dănceni este amplasat pe două terenuri, unul cu suprafața de 85,9 ha și altul cu o suprafață de 217 ha, în limita hotarelor administrative ale localităților Sociteni și Dănceni din raionul Ialoveni. Pe terenul cu suprafața de 217 ha nu sunt înregistrate construcții. În schimb, pe terenul cu suprafața de 85,9 ha sunt înregistrate 13 construcții, printre care și o construcție hidrotehnică, toate ridicate și date în exploatare în perioada anilor ’60 – ’90 ai secolului trecut. În octombrie 2001, construcțiile, cu excepția celei hidrotehnice, care se află, din 2010 până în prezent în gestiunea Î.S. „Direcția Bazinieră de Gestionare a Apelor” (DBGA), au fost privatizate de S.A. „Pescăruș-Dănceni”, în rezultatul unor licitații republicane.

Construcțiile au fost înregistrate la Cadastru abia în ianuarie 2007, când iazul de acumulare Dănceni a trecut de la balanța Agenției „Apele Moldovei”, la o întreprindere de stat nou creată: Î.S. „Acvacultura-Moldova”. Administrator a fost desemnat Victor Bortă, unul dintre fondatorii S.A. „Pescăruș-Dănceni”. 

S.A. „Pescăruș-Dănceni” a fost constituită în mai 1995 ca și „întreprindere piscicolă de arendă”, Valentina Chelmenciuc, Victor Bortă și Ion Mereacre figurând în calitate de fondatori, Ion Mereacre fiind ales în calitate de administrator. În cadrul Adunării generale a acționarilor din mai 2004, în Consiliul de administrație al întreprinderii intră fiul lui Victor Bortă, Vitalie Bortă, care pe atunci avea 22 de ani. La aceeași Adunare, Elena Butnaru este aleasă în Comisia de Cenzori a S.A. „Pescăruș-Dănceni”, iar Societatea trece de la tip deschis la tip închis. În 2011, Vitalie Bortă a fost ales în calitate de administrator al întreprinderii, statut pe care îl deține și astăzi. Victor Bortă este și în prezent membru al Consiliului de administratori al întreprinderii. 

Lacul Dănceni, luat în arendă pentru 30 de ani de cei care au privatizat construcțiile

În ianuarie 2007, printr-o hotărâre de Guvern cu privire la unele măsuri de ameliorare a activității ramurii piscicole și de reglementare a modului de utilizare a iazurilor, 14 obiecte acvatice proprietate publică a statului, printre care și lacul de acumulare Dănceni, au fost transmise de la balanţa Concernului Republican pentru Gospodărirea Apelor „Apele Moldovei” la balanţa Î.S. pentru Cercetare şi Producere a Resurselor Biologice Acvatice „Acvacultura-Moldova”, valorificarea piscicolă tehnologică ale cărora era prevăzut de a fi efectuată de către persoane juridice în baza unui contract încheiat cu „Acvacultura-Moldova”.

Î.S. „Acvacultura-Moldova” a fost fondată la propunerea Ministerului Agriculturii  şi Industriei Alimentare, prin aceeași hotărâre de Guvern, prin contopirea câtorva întreprinderi de stat. 

În septembrie 2007, adică la câteva luni după ce lacul de acumulare Dănceni a ajuns la balanța Î.S. „Acvacultura-Moldova”, întreprinderea a semnat cu Asociația „Piscicola” un contract de arendă a construcțiilor hidrotehnice ale iazului Dănceni, pe un termen de 30 de ani. Conform contractului, arendașul se obliga să achite o plată anuală de 53.580 de lei. Contractul a fost semnat de Victor Bortă și Elena Butnaru, președinta de atunci a Asociației „Piscicola”. 

Asociația „Piscicola” a fost creată în 1998 de către 9 întreprinderi piscicole, cu scopul „coordonării activității lor economice precum și al reprezentării intereselor lor comune”, Victor Bortă fiind ales în calitate de președinte. Din Asociație făcea parte și Elena Butnaru, în calitate de directoare a Societății pe Acțiuni „Piscinis”, Nisporeni, una dintre cele 9 întreprinderi piscicole, fondatoare ale Asociației. 

Fiind desemnat în calitate de administrator al Î.S „Acvacultura-Moldova”, Victor Bortă a renunțat la funcția de președinte al Asociației „Piscicola” în februarie 2007, o lună mai târziu, Elena Butnaru fiind aleasă în calitate de președintă a Asociației. Între timp, Victor Bortă și-a recâștigat statutul de director al Asociației „Piscicola”. 

Construcțiile privatizate, vândute cu peste 1 milion de lei 

În 2022, după 20 de ani de la privatizare de către S.A. „Pescăruș-Dănceni”, cele 12 construcții au fost vândute către „CialCris” SRL. La o primă etapă, în martie 2021 construcțiile au fost luate de „CialCris” SRL în locațiune, pe un termen de 10  ani. În aceeași perioadă au început amenajarea sălilor de nunți și evenimente. În aprilie 2022, agentul economic a cumpărat trei dintre construcții, iar în luna octombrie încă nouă. Pentru cele 12 construcții de pe malul lacului, agentul economic susține că a plătit puțin peste 1 milion de lei. 

Victor Bortă, membru al Consiliului de administrație S.A „Pescăruș-Dănceni”, președinte al Asociației „Piscicola”

Despre privatizarea construcțiilor: Ele au fost cumpărate de la stat de către Fondul de Investiții. În 2001, când Vladimir Voronin a venit la guvernare, a dat ordin ca Fondul de Investiții să vândă acțiunile și să achite acționarii. Au scos la vânzare și prin negocieri directe oamenii au cumpărat. La noi, în Societatea pe Acțiuni erau 1180 de acționari, care au procurat acțiunile de la Fondul de Investiții. Noi nu am privatizat de la stat, dar de la Fondul de Investiții. 

Despre contractul de arendă cu întreprinderea fondată de el: Acolo a fost nu doar un contract, dar 16. Formula a fost elaborată de Ministerul Agriculturii. Până în 2007, statul dădea lacurile în folosință gratis întreprinderilor piscicole, fără achitarea plății de arendă. În 2007 s-a decis că întreprinderile piscicole nu mai pot să crească gratis pește în lacurile de acumulare ale statului și atunci s-a elaborat formula cum iazul poate fi transmis în arendă. Eu am semnat contractele fiind director general la „Acvacultura-Moldova”, dar fiecare contract este vizat de Ministerul Agricultură.

Despre vânzarea construcțiilor către „CialCris” SRL: Dumnealui (agentul economic – n.r) a venit cu ideea de a cumpăra construcțiile, dar noi de vreo cinci ani căutam să le vindem. Unul dorea să facă o baie, altul dorea doar o clădire de lângă drum. Noi am decis că dăm la omul care va dori toate construcțiile, căci noi nu avem nevoie de ele. De la privatizare până acum nu s-a putut nimic de făcut. De prin 2015 încercam să vindem acele construcții. Nu am avut bani să investim în ele. Consiliul de administrație a decis să le vândă și cu cât să le vândă. 

Despre accesul îngrădit către lac: Noi nu am închis accesul nimănui. Iazul are 5 ha pe o parte și pe alta, dar în această porțiune sunt tractoare, utilaje și este pericol pentru scăldat. Articolul 5 din Codul Apei prevede că în zona de producere, unde peștele se hrănește, unde sunt agregate, trebuie să fie închisă. Este lege și noi nu am închis nimănui accesul. 

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul International Media Support (IMS).