Profilurile celor care vor evalua integritatea candidaților la funcția de membru al CSM și CSP
Parlamentul a numit, luni, 4 aprilie, cei șase membri ai Comisiei specializate de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor – Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor.
Nadejda Hriptievschi, Tatiana Răducanu și Vitalie Miron sunt cei trei candidați desemnați de Parlament în Comisia de evaluare. Nadejda Hriptievschi și Tatiana Răducanu au fost propuse de către Partidul Acțiune și Solidaritate, iar Vitalie Miron – de către Blocul Comuniștilor și Socialiștilor.
Ceilalți trei membri au fost numiți de către partenerii de dezvoltare. Victoria Henley a fost propusă de către Ambasada SUA la Chișinău, Nona Tsotsoria – de către Ambasada Georgiei la Chișinău, iar Herman Von Hebel – de către Ambasada Olandei la Chișinău.
ZdG le-a analizat activitatea și vine cu detalii despre toți cei șase membri ai Comisiei.
Integritatea candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) va fi evaluată în temeiul unor cercetări extinse ale activității profesionale, al respectării unor standarde de etică și profesionalism, precum și al lipsei unor acțiuni dubioase, care provoacă suspiciuni de corupție. Totodată, Comisia de evaluare va analiza averile candidaților și ale persoanelor apropiate lor, proveniența acestora, precum și veniturile și cheltuielile acestora. Autoritățile anunță că așa-numitul „pre vetting” are drept scop „filtrarea candidaților la funcția de membru al CSM și CSP”.
Candidata care a criticat sistemului judecătoresc, apoi a demisionat
Tatiana Răducanu este fostă judecătoare, plecată în demisie onorabilă în 2016. A activat în funcția de judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, în perioada anilor 1988-1996. Ulterior, Răducanu a fost judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, iar în 2005, a fost promovată la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). În septembrie 2014, ea a depus cerere de demisie din funcția de judecătoare a CSJ, din motive de sănătate, însă în mai puțin de o lună a solicitat CSM-ului anularea acesteia. Ulterior, în noiembrie 2016, aceasta a plecat din sistemul judecătoresc din proprie inițiativă. La Adunarea generală a judecătorilor din 2016, Răducanu a avut un discurs critic, declarând că „autoritatea sistemului judecătoresc e la pământ”.
În perioada anilor 2003-2009, Răducanu a fost membră a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii. Între anii 2009-2012, ea a fost membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, iar în perioada 2013-2016, a fost membră a CSM. Din anul 2010, Răducanu este judecătoare ad-hoc la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) din partea R. Moldova, iar din iunie 2018, aceasta este președintă a Consiliului de administrare al Asociației Obștești „Centrul de Resurse Juridice din Moldova” (CRJM). În ianuarie 2021, a fost numită membră a Consiliului Suprem de Securitate de către președinta Maia Sandu.
Nepotul judecătoarei, sponsor generos al Maiei Sandu
ZdG a scris anterior despre casa în care locuiește Tatiana Răducanu. Aceasta este vecină cu socialista Zinaida Greceanîi, dar și cu actualul ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu. Familia fostei magistrate locuiește într-o casă cu două niveluri și mansardă, într-un cartier de lux din sectorul Râșcani al Capitalei. Întrebată despre imobil, magistrata a răspuns scurt: „Hai, lăsați… Doamne, cât am muncit eu pentru casa asta, numai eu ştiu. Lăsați asta!”.
Tot ZdG a descoperit că, în iulie 2013, judecătoarea a obținut 10 mii de euro, dividende pentru jumătatea de milion de euro pe care aceasta le avea investite în compania „Starnet”, gestionată de nepotul său Alexandru Machedon. Omul de afaceri a fost unul dintre cei mai generoși donatori ai Maiei Sandu în campania pentru prezidențialele din 2020.
Nouă condamnări la CtEDO
Tatiana Răducanu a candidat, în 2019, la funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea CSM, dar nu a reușit să câștige concursul. Atunci, Olesea Stamate, ministra Justiției din Guvernul Sandu, actuală deputată PAS și președinta Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, spunea că Răducanu nu ar trebui să fie aleasă în această funcție„ținând cont de multiplele cazuri de condamnare a R. Moldova la CtEDO”. Potrivit informațiilor plasate pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de nouă hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătoarea Tatiana Răducanu, au fost obiect de examinare la CtEDO, incluzând violări de gravitate diferită.
Judecătoarea Răducanu a menționat anterior că regretă faptul că „CSM nu a dorit să intre în esența acestor cazuri, explicațiile mele date în ședința CSM nu au fost auzite și apreciate, fapt ce confirmă o dată în plus neobiectivitatea și subiectivismul concursului organizat de CSM întru selectarea judecătorilor CC”. Ea a îndemnat „corpul judecătoresc, dar și toți specialiștii din domeniul justiției, precum și jurnaliștii și persoanele care invocă judecătorilor violări constatate în hotărârile definitive ale CtEDO să continue să monitorizeze foarte atent performanța judecătorilor din R. Moldova, doar că înainte de a face concluzii despre integritatea profesională a acestora, în baza condamnărilor constatate de CtEDO, să analizeze atent natura condamnării, anul emiterii hotărârii la nivel național și rolul judecătorului în parte”.
Tatiana Răducanu: „În ce mod pot influența? Ce ține de dosarele CtEDO, hotărâri abuzive sau ilegale nu am avut, eroare – asta e altceva. Eroarea judecătorului, practica judiciară instabilă – asta e altceva. Fiecare hotărâre CtEDO trebuie analizată. Activitatea mea nu ar putea influența cumva evaluarea candidaților, pentru că eu am pledat și pledez pentru o justiție independentă, bună și curată. Trebuie să înțelegeți un lucru, că noi vom evalua integritatea judecătorului, morală și financiară. Dar integritatea morală, într-adevăr, va include compartimentul de respectare a normelor de etică și conduită profesională și plus, dacă se vor depista la judecător unele hotărâri vădit ilegale și abuzive, doar în acest context. Verificarea va fi sub aspectul integrității morale și financiare. Și o să verificăm dacă persoana nu are probleme de integritate financiară, dacă a declarat tot, nu are averi ascunse și altele”.
Cariera și activitatea celei de-a doua candidaturi propuse de PAS
Nadejda Hriptievschi este directoare de programe la CRJM. Din iunie 2021, este membră a Comitetului consultativ independent anticorupție (CCIA). În perioada septembrie 2020 – decembrie 2021, a fost membră a Comitetului de Experți privind Combaterea discursului de ură. În perioada 2013-2018, Hriptievschi a deținut funcția de membră în Comisia Europeană împotriva Rasismului și a Intoleranței (ECRI). Din iunie 2011, este membră a Uniunii Avocaților din R. Moldova.
Hriptievschi a fost implicată în reforme ale sistemelor de asistență juridică garantată de stat din Bulgaria, Georgia, Lituania, Mongolia și Ucraina, și a participat la crearea rețelei Legal Aid Reformers’ Network. Nadejda a lucrat în calitate de Consultant Juridic pentru Inițiativa Juridică a Societății Deschise, în Budapesta, Ungaria, din 2003 până în 2006. Ea a fost stagiară la Institutul pentru Politici Juridice și Constituționale din Budapesta, în cadrul programului de justiție penală națională, din 2001 până în 2002, precum și la Grefa CtEDO de la Strasbourg, Franța, în perioada aprilie – iulie 2002.
Fost asistent de deputat socialist: cariera și averea
Vitalie Miron, membrul Comisiei, propus de BCS, a fost consilier în cadrul cabinetului primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, în perioada 2019-2022. Între 2013-2015, el a fost specialist privind atragerea investițiilor în Primăria comunei Tohatin, mun. Chișinău. Totodată, în ultimii ani, Miron a fost asistent al deputatului socialist Vasile Bolea. În perioada 2011-2013, el a deținut funcția de jurist în cadrul SA „Termocom”.
Potrivit declarațiilor de avere și interese personale, în 2021, Miron a avut un venit de circa 230 de mii de lei din salarii și indemnizații primite de la Primărie, Parlament și IP CRESPO. Alte aproximativ 10 mii de euro i-a obținut din donații la nuntă și din vânzarea unei proprietăți. Miron deține trei terenuri intravilane, unul dobândit în 2022, iar alte două – în 2020, prin contracte de donație. În același an, Miron a primit drept donație și o casă de 136,7 metri pătrați, pentru care indică valoarea de 784 de mii de lei. În 2021, acesta a devenit proprietarul unui autoturism de model „Mitsubishi Outlander”, fabricat în 2015, și al unui vehicul motorizat Yamaha XJ 600, fabricat în 1983. În același timp, Miron deține un autoturism de model Skoda Rapid, fabricat în 2015, și un alt automobil de model Volkswagen Golf, fabricat în 1991.
În declarația sa, Vitalie Miron precizează că este unul dintre fondatorii Asociației „Urmașii lui Ștefan”. Totodată, el figurează drept fondator la „Centrul pentru cooperarea tinerilor” și este reprezentantul primăriei la Combinatul nr.4 din Chișinău SA.
Solicitat de ZdG, Miron a negat că activitatea sa în calitate de asistent al deputatului socialist Bolea ar putea influența activitatea sa din cadrul Comisiei: „Legea nr.26 expres, exhaustiv stabilește condițiile de eligibilitate pentru candidat, inclusiv și obligația acestuia, odată obținând această calitate, să fie independent de orice influență. Respectiv, foarte laconic vă răspund că nu”.
Acuzații de acaparare a mai multor terenuri
În 2016, Miron a fost vizat într-un proces civil privind apărarea demnității, exprimarea scuzelor și încasarea prejudiciului moral. Atunci, Miron s-a arătat nemulțumit de faptul că pârâții ar fi răspândit informații defăimătoare, fără substrat factologic, oferind locuitorilor comunei Tohatin material informațional, pe hârtie, cu informații, conform cărora acesta a acaparat mai multe terenuri cu destinație de construcție – grădini amplasate în comună. După ce Judecătoria Ciocana a scos de pe rol cererea lui Miron, CA Chișinău a admis cererea acestuia și a obligat pârâții să dezmintă public informația și să-și ceară scuze publice, cu încasarea prejudiciului moral. Miron a refuzat să comenteze acest dosar, precizând că a renunțat la acțiune în prima instanță.
Consultanta internațională care a sprijinit înființarea Comisiei de etică judiciară în R. Moldova
Victoria Henley este consultantă internațională de etică judiciară. În 2018, USAID’s Open Justice Project a angajat-o pe Henley pentru a sprijini CSM în înființarea Comisiei de etică judiciară. Astfel, împreună cu Henley, CSM și Open Justice au perfecționat versiunea finală a Regulamentului Comisiei de Etică Judiciară din R. Moldova.
Experta a fost director-șef al Consiliului Comisiei pentru performanța judiciară din California, SUA, timp de 27 de ani. Înainte de activitatea ei în cadrul Comisiei, a fost partener la firma de avocatură „Long & Levit” din San Francisco. Din 1985, a ținut prelegeri și a lucrat ca panelist pentru numeroase programe de educație judiciară în SUA. Henley a făcut prezentări în fața judecătorilor și demnitarilor din peste 50 de țări și a lucrat la programe legate de justiție, responsabilitate și disciplină în Ungaria, Tanzania, Macedonia, Bosnia și Herțegovina, Filipine, Ucraina și Georgia. Este membră emerită a Consiliului de administrație al Asociației de Disciplinare Judiciară „Consilier”, unde a fost președintă, între 2003 și 2007. Ea activează, de asemenea, la Centrul pentru sistemul judiciar al Societății Americane de Justiție, Comitetul Consultativ de Etică.
Dosarul penal pe numele fratelui fostei judecătoare la CtEDO
Nona Tsotsoria a fost judecătoare georgiană care, între 2008-2018, a activat ca magistrată la CtEDO, din partea Georgiei. Anterior, Tsotsoria a fost procuroră-șefă adjunctă a Georgiei.
Fratele judecătoarei a fost vizat într-un dosar penal privind cumpărarea și deținerea ilegală de arme de foc (pedepsit cu închisoare de până la patru ani), după ce organele de drept au confiscat două puști de vânătoare, un revolver și gloanțe în urma unei percheziții la domiciliul acestuia. Ulterior, Parchetul Georgiei a clasat dosarul, afirmând că pistolul, „este realizat manual și nu este potrivit pentru tragere”. Ancheta a stabilit că armele aparțineau socrului fratelui judecătoarei, care între timp a decedat, motiv pentru care dosarul a fost clasat.
„Am motive să cred că (raidul poliției – n.r.) are legătură cu munca mea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a scris Nona Tsotsoria pe Facebook.
Jurist olandez, cu experiență la Curtea Penală Internațională și Tribunalul pentru fosta Iugoslavie
Herman Von Hebel este un jurist olandez, care a activat în cadrul Curții Penale Internaționale, între 2013-2018.
A fost ofițer juridic superior la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, din 2001 până în 2006. A fost grefier adjunct și, ulterior, grefier al Tribunalului Special pentru Sierra Leone, între 2006 și 2009. Ulterior, Von Hebel a devenit grefier adjunct al Tribunalului special pentru Liban. La 10 decembrie 2010, Secretarul general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, l-a numit pe Von Hebel în funcția de grefier.
Von Hebel are o vastă experiență în domeniul drepturilor internaționale ale omului, dreptului penal internațional și în funcționarea și gestionarea curților și tribunalelor penale internaționale.
Von Hebel și-a început cariera în guvernul olandez, unde, din 1990 până în 2000, a lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Justiției. În acea perioadă, a făcut parte din delegația olandeză la negocierile Statutului de la Roma, care au dus la înființarea Curții Penale Internaționale.
Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament
Toți membrii acestei Comisii sunt numiți de Parlament, și cei naționali, și cei internaționali. Așa spune legea. Și această lege a fost elaborată cu suportul Consiliului Europei și al Comisiei de la Veneția. Respectiv, noi am analizat atent dacă acești membri corespund criteriilor stabilite în lege. Și ei corespund, cel puțin, pot să fiu sigură de cei doi membri propuși de fracțiunea PAS.
Membrii care au fost numiți, nu pot să vă zic cum va acționa persoana care a fost desemnată de opoziție, sunt absolut sigură de imparțialitatea și independența celor doi membri pe care i-a propus PAS. Sunt persoane cu reputație ireproșabilă în societatea noastră, persoane care sunt cunoscute pentru opiniile independente, pentru activitatea independentă și imparțială pe care au desfășurat-o oriunde au activat până acum, persoane care nu au putut fi influențate politic în niciun mod. Nu văd de ce ar exista anumite suspiciuni și riscuri.
Cât ține de doamna Răducanu, scrisoarea mea adresată CSM-ului pe atunci a fost interpretată de către presă ca o listă neagră. Ceea ce nu este adevărat. Ceea ce am semnalat eu atunci în scrisoarea către CSM și am sugerat CSM era să fie atent la anumite informații, fapte care îi vizează pe acei candidați. Respectiv, vizavi de doamna Răducanu erau câteva dosare pe care R. Moldova le-a pierdut la CtEDO, unde doamna Răducanu ar fi participat la examinarea acestor dosare, la o etapă sau alta, într-o măsură sau alta. Între timp, aceste aspecte au fost clarificate, deoarece doamna a oferit un interviu desfășurat, a explicat cu lux de amănunte, practic, fiecare dintre acele dosare și rolul dumneaei în luarea deciziei. Pe unul dintre dosare, care era mai controversat, dumneaei a declarat că a scris și o opinie separată. Deci, dumneaei în cadrul completului de judecată s-a expus împotrivă. Deci, fiecare condamnare la CtEDO trebuie examinată în detaliu, fiindcă o condamnare la CtEDO nu este neapărat din vina judecătorului. Deci, din explicațiile pe care le-a oferit doamna Răducanu în acel interviu, după mine, nu-i poate fi atribuită vinovăția în faptul că R. Moldova a pierdut acele dosare la CtEDO.
Partenerii de dezvoltare au propus o listă din șase experți. Atunci când am selectat, ne-am uitat la experiența lor, exact în exerciții de vetting, în ce măsură a participat fiecare dintre ei anume în asemenea exerciții. Plus, combinat cu experiența practică din țara lor de baștină, care cumva se focusează pe investigarea acțiunilor de corupție. Aceste două criterii combinate, cumva, ne-a dus la selectarea celor trei.
De fapt, scrisoarea a fost semnată de mai multe ambasade din R. Moldova, care au dezvoltat pe parcursul ultimilor ani proiecte de reforme de susținere a justiției. Lista partenerilor de dezvoltare în domeniul reformei justiției a fost aprobată de Guvern. Noi avem mulți parteneri de dezvoltare cărora le suntem recunoscători pentru asistența oferită în diverse domenii, dar o parte din ei sunt din domeniul justiției. Și atunci, s-a decis că se pot implica la desemnarea candidaților cei care sunt activi în domeniul reformei justiției. Respectiv, din partea lor a venit această scrisoare comună”.
