Procurori ajutați de părinți. Varianta 2018
La fel ca și în anii precedenți, și în 2018, procurorii din R. Moldova declară că au beneficiat de donații generoase din partea părinților sau din partea unor rude apropiate. O analiză a ZdG arată că practic fiecare al șaptelea acuzator de stat a indicat în declarația sa de avere și interese pentru 2018 că a beneficiat de ajutor material.
Mai exact, din cei 637 de procurori care activează în organele procuraturii, cel puțin 92 au primit pe parcursul anului trecut, cu titlul de donație, sume de bani. Situația este similară cu anul 2017, când nu mai puțin de 90 de procurori au indicat în declarațiile lor de avere și interese faptul că ar fi primit donații.
37 de mii de euro donați de părinți în ultimii 6 ani
Vladimir Moșneaga este (conform propriilor declarații, a demisionat recent din funcție) procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) din 2016, când a fost fondată instituția. Anterior, a activat în secția exercitare a urmării penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale (PG).
La fel ca mulți dintre colegii săi, în ultimii ani, procurorul a indicat în declarațiile de avere faptul că a beneficiat de donații generoase, în special de la părinții săi.
În anii 2013-2018, Vladimir Moșneaga a inclus în declarațiile sale de avere și interese personale că a primit, sub formă de donație de la părinți și rude, în cadrul unor evenimente de familie, nu mai puțin de 37 mii de euro.
În declarația de avere pentru 2018, procurorul a scris că cei doi copii ai săi au beneficiat de o donație de la bunicii lor în valoare totală de 5 mii de euro. Și cu un an mai devreme, procurorul scria că, în cadrul unor „evenimente de familie, zi de naștere, sărbători”, copiii săi au beneficiat de două donații similare, în valoare totală de 8 mii de euro.
Și în 2016, acuzatorul de stat susține că el și familia sa au primii donații în cadrul acelorași „evenimente de familie”. Valoarea lor totală – 8,5 mii de euro. Anul 2015 nu a fost o excepție. Procurorul a indicat 8 mii de euro din donații.
Aceeași sumă, de 8 mii de euro, provenită tot din donații, Moșneaga a trecut-o și în declarația de avere pentru 2014. În 2013, Vladimir Moșneaga a scris în declarație că a organizat două cumetrii de la care a obținut 31 de mii de euro.
Casa modestă a părinților din s. Corjova vs casa de milioane din Chișinău
Cei care au contribuit cel mai mult la donații, potrivit declarației de avere și interese a procurorului, sunt părinții săi, Grigore și Olga Moșneaga. Mama procurorului este meteorolog de profesie. Tatăl acuzatorului de stat a fost toată viața șofer.
Părinții săi locuiesc în satul Corjova, raionul Dubăsari, într-o căsuță modestă din imediata apropiere a râului Nistru, iar sătenii spun că aceștia duc un trai decent, dar că niciodată nu i-au văzut să-și etaleze luxul care le-ar permite să doneze mii de euro.
Pe lângă faptul că sunt sponsori stabili ai fiului lor, Grigore și Olga Moșneaga sunt și proprietarii din acte ai unui imobil de milioane, construcția căruia este aproape finalizată. Acesta se află oficial în comuna Stăuceni, mun. Chișinău. De facto, imobilul este localizat la o aruncătură de băț de sectorul Râșcani, într-o zonă unde, în ultimii ani, au apărut mai multe case de elită. Imobilul cu două etaje și mansardă este finalizat în exterior, fiind construit pe un teren procurat de părinții lui Vladimir Moșneaga în 2013 și încă nu a fost dat, oficial, în exploatare.
Explicațiile părinților: „Chiar dacă băiatul e acolo și eu aici, se construiește totul din banii mei”
Pe Grigore și Olga Moșneaga i-am găsit acasă, la Corjova. Inițial, nervoși, aceștia au precizat că, imobilul din capitală ar fi, într-adevăr, al lor. „Este casa mea. Am vândut o casă, am investit în alta”, ne-a zis mama procurorului, enervată că ne interesăm de proprietățile familiei sale.
Grigore Moșneaga a fost mai calm. După ce ne-a amintit că suntem pe un teren unde e nevoie de acreditare pentru a filma și a punctat că, dacă în locul lui ar fi fost „un băștinaș și nu un moldovean care a luptat pentru integritatea Moldovei în 1992”, probabil ne-am fi petrecut seara discutând cu miliția transnistreană, a acceptat să vorbească și despre casa din Chișinău.
„Am 60 de ani. Toată viața am lucrat. Dacă vrei, hai să-ți arăt ce casă am făcut aici, în Dubăsari, după care am vândut-o. Și apartament am vândut în Dubăsari și mi-am făcut casă în Chișinău. E casa mea. Eu sunt stăpânul. Pot să vă duc să vă arăt că eu am mai avut o casă în Chișinău pe care am vândut-o. A fost totul oficial. Este și de la Fisc informație că am plătit impozite. Am făcut totul legal. Am lucrat 40 de ani șofer pe autobuz. Pot să-mi fac o casă sau nu? Aici, unde locuiesc, e casa părintească. Credeam că vor veni copiii încoace, dar ei nu mai vin. De asta am trecut să trăiesc în casa părintească. Casa de la Chișinău e a mea. Totul e legitim. Chiar dacă băiatul e acolo și eu aici, se construiește totul din banii mei. Eu nu pot alerga în fiecare zi la Chișinău. Eu lor le-am zis: Faceți după gusturile voastre ca eu la bătrânețe să trăiesc și voi să fiți lângă mine. Cine știe și casa asta a cui o să fie: a feciorului sau a fiicei? Eu fiicei i-am cumpărat apartament. Dar nu știu cine va trăi în casă cu mine, feciorul sau fiica. Cel care se va comporta mai bine”, ne-a zis Grigore Moșneaga.
Moșneaga: „Dar, da, părinții mă ajută pe mine”
Vladimir Moșneaga a indicat în declarația de avere și interese pentru 2018 că a obținut pe parcursul anului, pe lângă donații, 331 mii de lei din salariul de procuror. Acesta a mai declarat că este proprietarul unui teren agricol de 1,45 ha, iar din 2014, deține o cotă parte dintr-un apartament de 93 m.p. construit într-un bloc din coasta Parcului „Valea Trandafirilor”. Dacă acum părinții îi donează, constant, sume impunătoare de bani, în 2009, Vladimir Moșneaga i-a donat mamei sale, Olga Moșneaga, un apartament de 43 m.p. pe care-l deținea în proprietate pe str. Colina Pușkin din Chișinău.
Astfel, acesta a fost înscris în lista procurorilor care nu au loc de trai și își pot cumpăra apartamente la preț special, cu doar 350 euro m.p., într-un bloc destinat special procurorilor, edificat pe str. Melestiu. Locuința la preț preferențial, deși a fost cumpărată de Moșneaga, nu se regăsește în declarațiile sale de avere și interese la capitolul bunuri imobile, acolo unde găsim doar datoria către compania care l-a construit, „Basconslux”.
„Eu nu sunt procuror, la moment. Da, mi-am dat demisia”, a menționat Vladimir Moșneaga. Acesta a demisionat la scurt timp după ce, în spațiul public, fuseseră lansate acuzații în privința sa, precum că și-ar fi folosit relațiile din sistem în procesul de divorț și tutelă asupra copiilor. Cât despre donațiile de care a avut parte în perioada în care a fost procuror, Moșneaga a făcut referire la părinții săi.
„Nu știu ce oameni din sat ar putea spune așa ceva (că părinții săi nu ar putea dona, n.r.). Părinții ce v-au relatat? Ei au avut mai multe imobile pe care le-au înstrăinat, chiar în Dubăsari. Au avut mai multe. Nu vorbesc de unul sau de două”, a spus procurorul. Întrebat cum părinții săi au reușit să dețină asemenea proprietăți și sume de bani, ex-procurorul a făcut referire la faptul că aceștia „au muncit toată viața”.
„Nu vă pot răspunde cum părinții au putut face acești bani. Ei au muncit toată viața, au agonisit proprietățile pe care le-au avut. Evident, și casa din Chișinău e a lor. Nu, eu nu am contribuit. Uneori, poate cineva să mă roage să mă deplasez acolo, poate cu ceva logistică. Altceva – nimic”, zice Moșneaga. „Sincer vă spun, nu am numărat toate donațiile. Probabil, dvs. ați calculat. Da, părinții mă ajută. Sunt donații pentru copii, nu pentru mine”. Acesta susține că apartamentul din blocul pentru procurori nu se regăsește în declarațiile sale de avere pe motiv că acesta încă nu ar fi fost achitat integral. „Mai sunt datorii către compania de construcții”.
Donații de 15 mii de euro: „Ce am indicat, corespunde adevărului, că nu am scris un fals”
Vladimir Moșneaga nu e nici pe departe singurul procuror care a declarat că a beneficiat de donații în 2018. La PCCOCS, de exemplu, am identificat alți 7 acuzatori de stat care susțin că au primit donații. Cei mai mulți bani, 15 mii de euro, au intrat în conturile lui Roman Rusu. Acesta activează la PCCOCS din august 2016, fiind anterior procuror în procuraturi de sector din Chișinău. Acuzatorul de stat afirmă că banii i-ar fi primit de la părinți, fără a indica în declarație dacă sunt părinții săi sau ai soției. Părinții procurorului Roman Rusu activează în serviciul public, la fel ca și soacra acestuia.
L-am întrebat pe Rusu cum își permit, părinții săi, angajați la stat, să-i doneze o sumă de aproximativ 300 de mii de lei. „Vedeți că se referă și la părinții soției. Eu nu am indicat ai cui părinți au donat. Sunt părinții soției care au donat”, a precizat procurorul. Întrebat unde lucrează aceștia, încât își permit să doneze o asemenea sumă, procurorul a evitat să ofere detalii. „Întrebați părinții. De ce trebuie să vă dau declarații despre părinți. Ei au avut și au făcut donațiile respective. Ce am indicat, corespunde adevărului. Nu am scris un fals. Ce a fost indicat în declarație, e corect, nu e o eroare”, a menționat Rusu.
Rugat repetat să ne spună unde activează socrii săi, procurorul, la fel, a refuzat. „Cred că aveți toate posibilitățile, ca un ziar de investigație, să verificați. Cred că puteți verifica. Ei sunt vii, sunt în țară, îi puteți contacta. Nu cred că pot să vă ajut cu numerele lor de contact. Aflați unde activează și telefonați-i. Tot ce vor să declare ei, să declare ei”, ne-a îndemnat procurorul.
Soacra procurorului: „Am donat pentru procurarea mașinii fiicei”
Deși a evitat să ofere detalii despre socrii săi, ZdG a constatat că procurorul a făcut referire la Ecaterina și Tudor Țurcanu. La fel ca și părinții săi, soacra acuzatorului de stat activează în serviciul public, fiind angajată la Ministerul Economiei și Infrastructurii. Socrul acestuia muncește la „Asito Direct”.
„Am mai avut și niște rezerve. Asta nu înseamnă că am acumulat acești bani acum. Lucrez. Eu am donat pentru procurarea mașinii fiicei. Da, eu sunt de mulți ani funcționar”, a precizat Țurcanu, pe care am găsit-o la telefonul din biroul său de serviciu de la Ministerul Economiei și Infrastructurii. Conform informațiilor de pe site-ul ministerului, aceasta este șefa Secției financiar-administrativă. Informațiile din declarația sa de avere și interese pentru 2018 arată că Țurcanu este șefă adjunctă a Direcției management instituțional. Întrebată dacă e posibil ca, muncind în sistemul public, să acumulezi atât de mulți bani încât să poți dona copiilor, soacra procurorului a replicat. „Dacă e posibil sau nu… Dacă ai acumulări și lucrezi cu soțul și deja copiii sunt maturi… Eu nu fac atâtea procurări, investesc în copii”, a precizat Ecaterina Țurcanu.
Conform informațiilor din declarația sa de avere și interese pentru 2018, Ecaterina Țurcanu a avut, din salariul de funcție, venituri de 200 de mii de lei, iar soțul ei, de la „Asito Direct” – 76 mii de lei. Cei mai mulți bani, 232 mii de lei, au intrat în conturile familiei Țurcanu din calitatea de reprezentat al statului pe care aceasta o are în cadrul unor societăți comerciale: Moldtelecom, Poșta Moldovei, Fiscservinform, Metalferos, Moldexpo, Pensiunea din Holercani sau Red Nord Bălți. Din pensie, soții Țurcanu au mai adunat aproximativ 160 mii de lei.
39,7 mii de euro, donație pentru un procuror de la Anticorupție
Nu doar procurorii de la PCCOCS au beneficiat, în 2018, de donații generoase, ci și nu mai puțin de 10 acuzatori de stat de la Procuratura Anticorupție (PA). Cei mai generoși au fost părinții procurorului Dorin Compan, acuzator de stat care, în ultimii ani, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță. Conform informațiilor din declarația sa de avere și interese pentru 2018, procurorul ar fi primit remitențe de la „părinte” aflat peste hotare în valoare totală de 39,7 mii de euro (aproximativ 800 de mii de lei).
În declarație, acuzatorul de stat a indicat chiar și numerele „certificatelor vamale” prin care banii ar fi ajuns în Moldova. Dorin Compan este originar din Slobozia-Dușca, Criuleni, iar oameni din sat ne-au spus că mama acestuia, Valentina, este plecată de mai mulți ani peste hotare. În ultimele zile, Dorin Compan a avut telefonul mobil deconectat, astfel că nu l-am putut contacta pentru a-l întreba despre circumstanțele în care a beneficiat de donații.
540 mii de lei pentru alt procuror de la Anticorupție
Și Roman Statnîi, alt procuror din cadrul PA, este obișnuit cu donații generoase. Acesta susține că, în 2018, a primit o donație în valoare de 40 de mii de lei de la mama sa, Iulia Statnîi, alți 60 de mii de lei de la tatăl său, Petru Statnîi, și alți 50 de mii de lei de la fratele său, Igor Statnîi. Și ceilalți membri ai familiei procurorului ar fi primit donații anul trecut: 230 de mii de lei de la mama soției, Elena Bordianu și 100 de mii de lei de la tatăl ei, Ilie Postanciuc. Câte 30 de mii de lei ar fi primit de la Roman Statnîi, iar alți 30 de mii de lei de la tatăl acestuia.
În total, familia Statnîi a raportat donații în valoare de 540 de mii de lei pe parcursul anului 2018. Donațiile primite de acesta depășesc de două ori veniturile sale din salariul de procuror.
Și în anii trecuți, Statnîi a indicat donații generoase. În 2017, aceleași persoane i-ar fi donat, în total, 440 mii de lei. În 2016, în buzunarele familiei procurorului au intrat 225 mii de lei, iar cu un an mai devreme – 258 de mii de lei, tot de la părinți, frate și bunei. În 2014, primul în care acuzatorul de stat a indicat donații în declarația sa de avere și interese, procurorul a trecut suma de 160 mii de lei. Statnîi activează la PA din 2008.
Procuror: „Ce răspuns așteptați? Să spun că nu?”
Petru Statnîi, tatăl procurorului Roman Statnîi, este directorul „Red Nord” Sângerei și consilier raional din partea Partidului Democrat. În declarația de avere și interese pentru 2018, acesta a raportat venituri salariale de 267 mii de lei de la „Red Nord”. Din vânzarea unui teren, darea în arendă a unor terenuri agricole, dar și din pensia sa și a soției, Petru Statnîi a mai raportat aproximativ 300 de mii de lei.
În 2017, an în care, la fel, au donat fiului o sumă consistentă, Petru Statnîi și soția sa, Iulia, au raportat venituri totale de 346 mii de lei. Deși datele publice arată că, până la începutul acestui an, părinții procurorului au gestionat compania „Olimp Statnîi”, care deținea un „magazin mixt” în Sângerei, firma nu a fost trecută în declarațiile de avere și interese ale lui Petru Statnîi. La început de 2019, firma a fost lichidată.
Igor Statnîi, fratele donator al procurorului Roman Statnîi, este administrator la compania „Euroglass Garant”, fondată de un alt frate al acestora, Alexandru.
„Dacă am indicat în declarație, înseamnă că, vă dați seama, părinții dispun de bani pentru a dona. Ce răspuns așteptați? Să spun că nu?”, a zis Roman Statnîi, fiind întrebat dacă părinții săi dispun de atât de mulți bani încât își permit să-i doneze constant. „Mama mea e fondatoare la o întreprindere, iar tatăl meu e angajat în cadrul „Red Nord”. Este conducător. Este și pensionar, și angajat, și consilier. Dacă o să faceți calculele, veți vedea cam ce ar putea câștiga dlui”, a precizat Statnîi. Întrebat dacă el și familia sa dispun de acte justificative care să confirme existența donațiilor, procurorul a răspuns cu o întrebare.
Tatăl procurorului: „Vin în ospeție după donații”
Roman Statnîi: Dvs., dacă primiți un cadou de la părinți, faceți careva acte?
Reporter: Păi, eu nu primesc de la părinți așa sume de bani.
Roman Statnîi: Părinții mei sunt mai indulgenți, mai buni la suflet…
Reporter: Părinții ar putea justifica asemenea sume, dacă ar fi un control?
Roman Statnîi: Ar fi cazul să-i întrebați pe dlor.
Solicitat de ZdG, Petru Statnîi a admis că și-ar ajuta fiul, dar spune că speră ca „procedura” să se termine în curând. „Ce am avut strâns, tot mi-au luat, pe rând. Cum se aduna ceva… Vin în ospeție după donații. Adică, după susținere”, zice tatăl procurorului, zâmbind. „Da, și anul trecut, și mai demult. Aștept deja când se va termina asta, că sunt mărișori. Deja poate scăp de subsidiile astea, dar până când, n-am încotro. Cât lucrăm, mai avem posibilitate. Maximum posibil ajutăm. Bine că suntem sănătoși”, a menționat Petru Statnîi.
Acesta a confirmat că firma fondată de soția sa, „Olimp-Statnîi, a fost lichidată recent. „Am dat clădirea în reparație și arendă. În principiu, ea nu aducea mare venit, vindea trei „castriuli” (cratițe, n.r.) pe zi. În principal, banii donați proveneau din salarii și pensii. Altă sursă de venit nu am avut”, a punctat Petru Statnîi. Conform informațiilor din declarația de avere și interese, procurorul Roman Statnîi conduce un automobil de model Land Rover Freelander. Acesta declară două automobile de marcă similară, unul fabricat în 2002 și deținut cu titlul de posesie și altul din 2007, deținut în proprietate.
Și procurorii din cadrul procuraturilor teritoriale au beneficiat de donații generoase. Cei mai mulți bani, câte aproximativ 10 mii de euro, au primit familiile a 10 acuzatori de stat. Verificările efectuate de ZdG demonstrează că, la fel ca și în cazul majorității procurorilor de la PCCOCS și PA, persoanele indicate de procurori în calitate de donatori sunt stabilite în străinătate, astfel că, e aproape imposibil de constatat dacă aceștia dețineau sau nu suficiente resurse financiare pentru donații.
Top 5 procurori din procuraturile teritoriale care au indicat donații în declarațiile de avere și interese personale pentru 2018.
Procuror: Cojocaru Vladislav, procuror șef, Procuratura Criuleni
Donator: Moroșanu Vera, Moroșanu Gheorghe, Moroșan Veronica
Suma: 4200 EURO, 3500 USD, 3500 USD
Procuror: Gîrbu Natalia, Procuratura UTA Găgăuzia
Donatori: Bargan Ivan și Bargan Matriona (părinți)
Suma: 10 mii EURO
Procuror: Dulgheru Ion, Procuratura mun. Chișinău
Donator: Dulgheru Galina Leon (transfer)
Suma: 10 mii EURO
Procuror: Dermenji Valeriu, Procuratura Ialoveni
Donator: Dermenji Maria
Suma: 10 mii EURO
Procuror: Ciubotaru Dorina, Procuratura Orhei + Ciubotaru Vasile, șef, Procuratura Telenești
Donator: Vetrilă Tatiana Isae, Vetrilă Mihail Gheorghe (părinți)
Suma: 9480 EURO
VEDEȚI, mai jos, lista celor 92 de procurori care au primit donații în bani pe parcursul anului 2018
Donațiile din declarațiile de avere: legislație vs realitate
L-am întrebat pe Ion Nicolaev, reprezentantul Inspectoratului de Integritate, care sunt pârghiile instituției pentru a verifica legalitatea și veridicitatea donațiilor din declarațiile de avere și interese ale funcționarilor. „În cadrul unui dosar de control, inspectorul de integritate este în drept să obțină date și informații de la orice persoană fizică sau juridică. Inspectorul este în drept să întrebe dacă persoana a donat sau nu a donat. Dacă persoana care a donat nu este în țară, sigur, procedura e mai grea. Dar, în cadrul controlului, noi putem verifica subiectul declarării, membrii familiei, concubinul sau concubina. În cazul în care persoanele care donează nu sunt membri ai familiei sau concubini, automat, noi nu putem extinde controlul și asupra acestor persoane pentru a afla de un au ei aceste resurse financiare. În această situație ar putea fi sesizat Serviciul Fiscal pentru a se afla dacă acea persoană a avut venituri în R. Moldova și dacă a achitat impozite. Ar putea examina asta și organul de urmărire penală, dacă se stabilește că în declarație se conțin chestiuni eronate sau false”, a spus Ion Nicolaev. Deocamdată, nu există procese finalizate prin care să se fi demonstrat că ar fi existat funcționari care au indicat în declarațiile de avere donații fictive.
Obligația de a indica în declarațiile de avere și interese veniturile funcționarilor din donații a apărut în legislație în 2016, doar că, în acest moment, nu există pârghii suficiente pentru a verifica veridicitatea lor, constată experta anticorupție, Mariana Kalughin. „Evident, posibilitatea de a indica donațiile în declarații servește pentru cei care nu au buna intenție să-și înălbească niște bani pe care-i au în posesie. Dar ăsta era și riscul. Practic nu poți face un mecanism care să fie absolut perfect. E o mare problemă și cu persoanele care donează din străinătate, atâta timp cât nu e reglementat statutul lor. Din păcate, sunt multe lucruri care rămân imperfecte, dar nici nu poți face un mecanism absolut perfect”, crede Kalughin.
