Procuratura şi „secretele” din dosarul miliardului
De aproape cinci luni, ZdG încearcă să obţină de la Procuratura Anticorupţie, instituţie subordonată ierarhic Procuraturii Generale, informaţii de interes public din dosarul fraudelor din sistemul bancar, fără prea mare succes. În două răspunsuri oficiale primite de redacţie, instituţia oferă replici laconice, evitând să răspundă la mai multe întrebări importante.
Prima solicitare de informaţii trimisă de ZdG Procuraturii Generale (PG) datează din septembrie 2015. Un răspuns oficial am primit abia în ianuarie 2016, deşi, în momentul în care l-am primit, reprezentanţii PG ne-au anunţat că acesta a fost remis încă la 7 octombrie 2015. În aceste condiţii, pentru că informaţia primită nu era actuală, am trimis, pe 21 ianuarie 2016, o nouă solicitare. În demersul nostru am inclus 23 de întrebări despre dosarele privind fraudele din sistemul bancar, despre dosarul privind miliardul dispărut, despre funcţionarii bănuiţi şi învinuiţi, dar şi despre procurorii care le gestionează. Totodată, am solicitat să ni se prezinte rechizitoriul din dosarul fostului premier, Vlad Filat, trimis deja în judecată.
Trei bănuiţi şi 10 învinuiţi
Procuratura, prin răspunsul semnat de Adrian Popenco, procuror interimar anticorupţie, ne-a oferit în special informaţii generale, majoritatea dintre ele cunoscute publicului, evitând să furnizeze alte date solicitate. Din răspuns aflăm că, în prezent, Procuratura Anticorupţie conduce urmărirea penală pe 18 cauze aflate în gestiunea organului de urmărire penală al Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), pornite pe faptul abuzului în serviciu comis de către persoane care au gestionat activitatea Băncii de Economii a Moldovei (BEM) şi a Băncii Sociale (BS), dobândirii creditelor prin înşelăciune, precum şi însuşirii bunurilor în proporţii deosebit de mari de la instituţiile financiare nominalizate. Din acest răspuns aflăm că reprezentanţii Unibank, cealaltă bancă închisă toamna trecută, nu figurează în dosarele penale intentate pentru fraude în sistem.
Totodată, în răspuns se spune că în gestiunea procurorilor se află trei cauze penale pornite pe faptul abuzului în serviciu comis de membrii consiliilor de administraţie ale BEM şi BS, precum şi neglijenţei în serviciu comise de persoane cu funcţie de demnitate publică, implicate în gestionarea situaţiei în sectorul financiar-bancar. În total, spune Procuratura, pe aceste dosare figurează 3 bănuiţi şi 10 învinuiţi, „inclusiv ex-preşedintele Consiliului de Administraţie al BEM, Ilan Şor, care au fost reţinuţi de Procuratura Anticorupţie şi prezentaţi instanţei de judecată pentru arestare, însă la moment toţi, în baza încheierilor judecătorului de instrucţie, se află sub control judiciar”.
Trei persoane anunţate în căutare, alte trei, în arest
Procuratura Anticorupţie anunţă că a expediat în instanţa de judecată 17 cauze penale pe fapte de încălcare a regulilor de creditare şi obţinerea creditelor prin înşelăciune, care se examinează acum de către instanţele de judecată. Procurorii afirmă că de comiterea acestor infracţiuni sunt învinuiţi „inclusiv ex-preşedintele BEM, Gacikevici Grigore, ex-membrii Consiliului de Administraţie al BEM, Ana Vitiu, Alexandr Mişov, Leonid Belibov şi Mihail Bejenari, precum şi alte 13 persoane, dintre care funcţionari ai băncilor şi administratori de întreprinderi, care au beneficiat de credite”, evitând să facă publice numele tuturor persoanelor trimise în judecată. În schimb, suntem informaţi că trei persoane implicate în aceste infracţiuni sunt anunţate în căutare, iar trei se deţin în stare de arest.
Deşi am solicitat o informaţie clară şi legală referitoare la numele procurorilor care gestionează aceste dosare, dar şi date despre experienţa acumulată de ei în organele procuraturii, ţinând cont de faptul că fraudele din sistemul bancar sunt, practic, cel mai mediatizat dosar din istoria R. Moldova, în răspunsul semnat de Adrian Popenco instituţia face o referire mai mult decât laconică la subiect. „Investigarea acestor cauze penale este efectuată de grupuri de urmărire penală formate din procurori din cadrul Procuraturii Anticorupţie, ofiţeri de urmărire penală şi ofiţeri de investigaţie din cadrul CNA”. La subiect, am solicitat să ni se ofere informaţia despre felul în care sunt repartizate în Procuratura Anticorupţie dosarele către procurori, ţinând cont de faptul că, în spaţiul public, inclusiv ex-procurorul mun. Chişinău, Ion Diacov, a lansat mai multe acuzaţii la adresa a doi dintre procurorii acestui caz, Adriana Beţişor şi Vitalie Galeru. Beţişor este cea care gestionează dosarul penal în care Ilan Şor este învinuit, dar şi cel în care Şor, după ce l-a denunţat pe Vladimir Filat, are statut de martor. Tot ea reprezintă acuzarea de stat în dosarul Caravita, în care cumnatul lui Filat a fost deja condamnat. Cele trei dosare sunt, practic, cele mai mediatizate. „În ceea ce priveşte modul de repartizare a cauzelor penale, în cadrul Procuraturii Anticorupţie se activează pe principiul repartizării aleatorii, în dependenţă de volumul de lucru pe care-l deţine fiecare procuror în parte”, se spune în răspunsul semnat de Adrian Popenco.
Dosarul Filat, în şedinţă închisă, restricţionat pentru presă
I-am întrebat pe procurori în ce dosare este vizat deputatul Vlad Filat şi dacă acestea vizează fraudele din sistemul bancar sau au la bază învinuirile lui Ilan Şor. Procuratura ne-a răspuns că dosarul „de învinuire a lui Vladimir Filat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 324 alin. 3 (a, b) şi 326 alin. 3 (a) din Codul Penal a avut la bază autodenunţul lui Ilan Şor, prin care s-au descris acţiunile coruptibile comise de acesta. După disjungarea cauzei penale, o parte din circumstanţele descrise de către Ilan Şor au fost expediate în instanţa de judecată pentru examinare în fond, iar o altă parte au rămas în procedura Procuraturii Anticorupţie. În cadrul şedinţei de judecată de examinare a cauzei de învinuire a lui Vladimir Filat, prin încheierea instanţei din 5 ianuarie 2016 a fost dispusă examinarea cauzei penale în şedinţă închisă, ceea ce presupune limitarea publicului şi presei la cercetarea judecătorească a probelor în instanţa de judecată”, ne-au explicat procurorii. Am mai solicitat rechizitoriul, actul final de învinuire întocmit de procurori, dar, la fel, nu ne-a fost oferit, procurorii precizând că jurnaliştii, conform Codului de Procedură Penală, nu sunt în lista celor care urmează să primească acest document.
Deşi am solicitat să ni se spună care sunt ţările cărora le-au fost expediate cereri pentru comisii rogatorii, procurorii au ales doar să ne comunice că au făcut acest pas, fără a oferi nume. „În ceea ce priveşte furnizarea altor informaţii solicitate prin demersul dvs., s-a ţinut cont de prevederile alin. 1 art. 212 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia, materialele urmăririi penale nu pot fi date publicităţii decât cu autorizarea persoanei care efectuează urmărirea penală şi numai în măsura în care ea consideră că aceasta este posibil, cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie, şi ca să nu fie afectate interesele altor persoane şi ale desfăşurării urmăririi penale”, conchid procurorii, evitând răspunsul la mai multe întrebări.
Tatiana Puiu, expert în legislaţia mass-media:
Mass-media are sarcina de a informa publicul asupra problemelor de interes public şi de a efectua, în conformitate cu responsabilităţile sale, investigaţii jurnalistice axate pe probleme de interes public. Răspunsul oferit de Procuratura Anticorupţie reprezintă mai mult un refuz de a furniza informaţia oficială şi o restricţionare ilegală în exercitarea dreptului de acces la informaţie. Se creează impresia că Procuratura oferă doar informaţii selective pe cauzele de investigare a fraudelor bancare, atribuind pe alocuri illegal informaţia de interes public la cea cu accesibilitate limitată, prevăzută expres de Legea privind accesul la informaţie.
Câteva dintre întrebările la care Procuratura Anticorupţie a refuzat să ne ofere un răspuns
- Există, în acest moment, un dosar amplu, singular, care să investigheze fraudele de la cele 3 bănci, sau dosarele sunt separate, pentru fiecare infracţiune în parte?
- Persoanele care au fost audiate ca martor în dosarele privind fraudele din sistemul bancar mai pot fi audiate/anchetate în calitate de bănuit/învinuit?
- Câţi martori au fost audiaţi, până acum, în aceste dosare?
- Aproape 13 miliarde de lei au fost scoşi din BS în urma unor credite de miliarde, oferite mai multor companii în temeiul unor contracte de credit semnate pe 25-26 noiembrie 2014. Iniţial, banii au ajuns pe conturile a cinci firme necunoscute: „Danmira” SRL, „Davema-Com”, „Voximar-com”, „Contrade”, „Caritas Group”. Au aflat procurorii unde au ajuns aceşti bani?
- Ce statut au acum administratorii acestor firme? Dar fondatorii? Au aflat procurorii cine sunt beneficiarii acestor firme?
- Procurorii care investighează dosarele au la dispoziţie varianta în limba română a raportului Kroll?
- Câţi bani au fost recuperaţi până acum din banii scoşi din cele trei bănci?
Victor MOŞNEAG
