Poliţistul cu mătușă la CSJ, pentru care legea nu are valoare

Mai mulţi tineri se plâng că au fost bătuţi cu cruzime de un inspector de patrulare în cadrul Inspectoratului de poliţie Leova, fără ca acesta să fie ulterior tras la răspundere. Asta, spun victimele, pentru că Gheorghe Bordea, cel care i-a agresat, este nepotul Lilianei Catan, judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), dar şi al lui Nicolae Popa, fost comisar de Leova, primar proaspăt ales la Hănăsenii Noi, Leova, satul de baştină al poliţistului Bordea.

În unul dintre cazuri, spun rudele, timp de 5 zile, victima a stat în comă în Secţia reanimare a Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie. În alt caz, un minor s-a ales cu entorsă la mână, iar alţii doi au rămas fără dinţi şi cu răni pe tot corpul.

Băgat în comă de omul legii

Victor Tipa spune că fratele său, Artur Tipa, se afla în noapte de 1 spre 2 septembrie 2012 la o discotecă din Leova. La un moment dat, Artur s-ar fi apropiat de un grup de cunoscuţi ca să-i salute. Printre aceştia s-ar fi aflat şi Gheorghe Bordea, pe care Artur nu-l cunoscuse anterior. Din spusele martorilor cu care am discutat, Bordea, pe atunci angajat al Inspectoratului de poliţie Râşcani din Chişinău, aflat în afara orelor de serviciu, ar fi refuzat să dea mâna cu Artur Tipa, întrebându-l: „Cine eşti tu, băi?”. În consecinţă, între cei doi s-ar fi iscat un conflict care a continuat în curtea discotecii. Victor Tipa spune că Gheorghe Bordea l-a lovit cu pumnul în faţă pe fratele său, care a căzut cu capul de bordură, ajungând în stare de inconştienţă. Cu toate acestea, Bordea ar fi continuat să-l lovească pe Tipa cu picioarele în cap. A încetat doar atunci când a intervenit unul dintre martori. După asta, din discotecă au ieşit şi prietenii lui Artur Tipa, care i-au acordat primul ajutor. „Eram la discotecă, a venit o persoană şi m-a chemat afară. Când am ieşit, Artur era la pământ, fără cunoştinţă, şi scotea nişte sunete… de parcă îşi înghiţise limba… Am băgat mâna şi i-am scos limba. Cineva a chemat salvarea, dar am văzut că era grav şi am decis să-l ducem noi la spital”, îşi aminteşte Sergiu Casapu, unul dintre amicii cu care Artur Tipa era atunci la discotecă.

„Medicii de la Leova, văzând starea lui, au hotărât să-l interneze la reanimare, pentru că era în comă. Toţi strângeau din umeri, nu ştiau ce să-i facă. Noi am decis să-l aducem de urgenţă la Chişinău. Pe 3 septembrie, pe la ora 13.00, Artur a fost internat la reanimare la spitalul de pe str. Korolenko (n. red., Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie din Chişinău). Cinci zile a stat în comă. Pe 10 septembrie, l-au transferat de la reanimare. Avea stare de amnezie, nu recunoştea pe nimeni. După externare, vreo trei luni, l-am ajutat să aibă grijă de el”, spune Victor, fratele lui Artur.

Şi Maria Tipa, mama lui Artur, spune că întâmplarea din 2 septembrie 2012 i-a schimbat viaţa fiului ei, acesta fiind nevoit s-o ia de la capăt şi să înveţe unele lucruri de la zero. „Când a iesit din spital, nu ştia nici ce-i un telefon. Nu ştia ce-i tastatură, ce-i calculator. Nu ştia absolut nimic. Nici chiar pe mine nu m-a recunoscut. A fost lovit foarte tare la cap. Din cauza asta a suferit pierderi de memorie. Se întâlnea cu foşti colegi sau prieteni pe stradă şi nu-i recunoştea”. Maria Tipa mai spune că, pentru a evita astfel de momente, Artur a hotărât să plece din ţară. „Lipsa memoriei îl afecta foarte mult, bine că am reuşit să-l scoatem din acest mediu. Şi gradul de invaliditate pe care i-l dăduse medicii ne-am zis să nu-l mai prelungim. Acum Artur încearcă să uite totul şi să aibă o viaţă normală. Sper ca trauma să nu-şi manifeste consecinţele şi pe viitor, dar noi toţi stăm cu frică”.

Aflat acum la Londra, Artur spune că nu-şi aminteşte nimic din cele întâmplate în acea seară şi că tot ce ştie e ceea ce i-au povestit prietenii şi familia. „Eu perioada august-noiembrie 2012 nu mi-o aduc aminte. Practic nu există în viaţa mea această perioadă. La început familia a ascuns de mine adevărul de frică să nu mă dezechilibreze psiho-emoţional, pentru că eram încă în perioada forte a tratamentului. Abia mai târziu am aflat că Bordea m-a băgat în comă. Nu aveam idee cine-i această persoană. Prima dată l-am vazut la prima şedintă de judecată”.

Absolvent al Universităţii de Medicină, Artur Tipa spune că, după ce a fost externat din spital, a urmat un regim strict de tratament pentru a-şi reveni, dar că cea mai mare problemă era sentimentul de „incognito”. „Eram foarte confuz, nu găseam niciun fir de care să mă agăţ ca să-mi explic personal ce s-a întâmplat. La început nu-mi recunoşteam nici prietenii. Şi acum iau preparate farmaceutice pentru îmbunătăţirea memoriei fiindcă am unele lacune, dar, încet-încet, încerc să-mi revin, mai ales sub aspect moral”, ne-a mai declarat tânărul.

Trei victime într-o singură noapte

Se pare, însă, că Artur Tipa nu este singura victimă a poliţistului Gheorghe Bordea. La doi ani după ce l-a băgat în comă pe Tipa, Bordea, împreună cu alte două persoane, i-au bătut, în seara zilei de 12 august 2014, pe alţi trei tineri: Adrian Solonari şi Darian Sperciuc, ambii minori, şi Cristian Răileanu, de 20 de ani. A patra persoană a scăpat de bătaie, reuşind să fugă.

Cristian Răileanu spune că, pe 12 august 2014, pe la 23.30, se afla în centrul oraşului Leova, împreună cu trei prieteni, când în dreptul lor s-ar fi oprit o maşină în care erau două persoane. „Cineva din maşină l-a chemat pe Adrian (Solonari) la ei. El s-a dus la maşină şi stăteau de vorbă prin geamul maşinii. Într-un moment, am văzut că Adrian fuge. Unul dintre cei doi a ieşit din maşină şi a început să fugă după el, iar celălalt a venit la noi. Adrian a reuşit să fugă, aşa că s-a întors şi celălalt la noi şi, fără să-mi zică ceva sau să mă preîntâmpine, au început să mă lovească. Eu am căzut jos şi ei mă loveau în continuare cu picioarele. Apoi ei au plecat cu maşina”. Cristian mai povesteşte că cei doi amici care erau cu el se ferise într-o parte, apoi, după ce au plecat agresorii, s-au întors şi l-au ajutat să se ridice. „Am mers vreo 50-100 de metri şi după asta cei care m-au bătut, cu încă o persoană, au venit din nou, cu o altă maşină. Cei doi prieteni ai mei s-au speriat şi au fugit, iar eu am rămas jos în iarbă. Ei m-au luat în maşină şi m-au dus acasă. Pe drum mă întrebau dacă ţin minte cine m-a bătut, dar eu eram în stare de şoc, nici nu mai înţelegeam ce se întâmplă. Pe urmă am aflat că după ce m-au dus pe mine acasă l-au prins pe Darian (unul dintre cei care reuşiseră să fugă) în cimitir şi l-au bătut, în special la cap, apoi l-au luat în maşină şi s-au dus aproape de casa lui Adrian, unde l-au aşteptat şi l-au prins. În timp ce-l băteau pe Adrian, Darian a fugit. După asta l-au dus pe Adrian la secţia de poliţie, unde râdeau împreună cu ceilalţi poliţişti de el că uite cum s-a bătut singur şi s-a umplut de vânătăi”. Cristian mai spune că nu a chemat urgenţa atunci seara, dar, fiindcă avea mari dureri de cap şi la o mână, a apelat a doua zi dimineaţa la spital, unde medicii i-au dat tratament pentru durerile de cap şi i-au imobilizat în ghips mâna la care suferise o entorsă.

Spusele lui Cristian sunt confirmate şi de Elena Solonari, bunica lui Adrian Solonari, bătut şi el de poliţistul Bordea şi amicii săi. „Pe Adrian l-au bătut aici, lângă casă, la 200 de metri, apoi l-au pus în maşină şi îl băteau toţi pe rând. L-a bătut şi Bordea, dar mai mult ceilalţi doi. Ei îi vânau, umblau prin oraş şi unde-i prindeau, acolo-i băteau. Pe unul l-au prins la cimitir, pe al meu aici în centru, lângă casă”, povesteşte femeia, care mai susţine că, după acea bătaie, nepotul ei, pe atunci în vârstă de 16 ani şi jumătate, a stat internat în spital 15 zile. „L-au trântit jos la pământ, l-au bătut cu picioarele şi apoi l-au dus cu maşina la poliţie. Ei îs prieteni acolo toţi cu poliţia. Am fotografii cum Adrian era însângerat tot, cu capul spart în două locuri, spatele plin de vânătăi, buza spartă. I-au spart şi un dinte, până acum stă fără un dinte. Era schimonosit complet. Au intrat în incinta poliţiei ca la ei acasă, s-au îmbrăţişat cu ceilalţi poliţişti, iar Andrian stătea într-o parte ca un obiect care nu trebuieşte nimănui. Andrian le spunea să cheme salvarea, s-o cheme pe bunica, dar ei îi spuneau să nu se sprijine de perete, că le murdăreşte peretele de sânge”.

A treia victimă din acea noapte este Darian Sperciuc. Acesta a fost prins şi bătut, în special cu lovituri la cap, într-un cimitir din Leova. Drept urmare, Darian s-a ales cu comoţie cerebrală şi a avut nevoie de mai multe zile de internare în spital. Daniel Tomiţa, a patra persoană din acel grup de prieteni, a scăpat de bătaie, reuşind să fugă.

Nepot cu imunitate

Deşi pe numele poliţistului Gheorghe Bordea au fost scrise mai multe plângeri şi chiar a fost deschis un dosar penal, acesta continuă să deţină funcţia de inspector de patrulare în cadrul Inspectoratului de poliţie Leova, unde a fost de curând transferat de la Inspectoratul de poliţie Hânceşti. Asta, spun rudele victimelor, se datorează protecţiei de care se bucură poliţistul din partea mătuşii sale, judecătoare la CSJ, şi a unchiului său, fost comisar de Leova. Mai exact, Ala Bordea, mama lui Gheorghe Bordea, este soră cu Liliana Catan, judecătoare la CSJ, dar şi cu Natalia Popa, soţia lui Nicolae Popa, fost comisar de Leova, în prezent primar de Hănăsenii Noi, acelaşi raion.

Rudele victimelor declară că au scris zeci de plângeri şi petiţii atât la adresa procuraturii, cât şi a conducerii statului, doar că, după un scenariu tras la indigo, Bordea scapă de fiecare dată basma curată. Victor Tipa, fratele lui Artur Tipa, spune că Gheorghe Bordea nici măcar nu încearcă să ascundă faptul că ar fi protejat de rudele sale din justiţie şi că, dimpotrivă, se mândreşte cu asta. „El se laudă prin oraş cine-i mătuşa sa şi spune că nimeni nu-i poate face nimic. El n-o să înceteze să se comporte astfel şi va continua să-şi bată joc de oameni. Poliţistul nu trebuie să aibă un rol de monstru, ci de ocrotitor al legii”, spune Victor Tipa. De altfel, membrii familiei Tipa susţin că rudele lui Gheorghe Bordea, având influenţă atât în procuratură, cât şi în justiţie, au încercat încă de la bun început să-şi scoată nepotul nevinovat prin intervenţii la procuror, la martori şi, într-un final, la judecători. „Cât am stat la căpătâiul lui Artur ei, fiind specialişti, au împânzit toate actele. Eu nici nu ştiam cine sunt rudele lui Bordea până când cineva mi-a spus: păi tu nu ştii cu cine începi războiul? Pe urmă am aflat că, în afară de comisar, el e rudă şi cu Liliana Catan de la CSJ”, declară Maria Tipa.

Ajutat de rude sau nu, dar e cert că, la 27 noiembrie 2013, Judecătoria Leova a adoptat o decizie prin care Gheorghe Bordea a fost achitat din motiv că „în fapta sa nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii”.

A urmat decizia Curţii de Apel Cahul, din 23 martie 2015, prin care Bordea a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii de vătămare medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii cauzate din imprudenţă, fiind eliberat de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripţie pentru tragerea la răspundere penală. Totodată, s-a admis parţial acţiunea civilă privind compensarea prejudiciului moral, încasându-se de la condamnat suma de 5000 de lei, iar în ceea ce priveşte dauna materială, instanţa de apel a admis repararea ei, urmând ca asupra cuantumului concret să se pronunţe instanţa în ordine civilă.

Astfel, familia lui Artur Tipa acuză că instanţa de apel, fiind influenţată de rudele lui Bordea, a reîncadrat neîntemeiat juridic fapta şi a schimbat învinuirea iniţială, prevăzută la art. 152, CP al R. Moldova, cu cea de la art. 157. Cu alte cuvinte, Bordea nu a mai fost acuzat de cauzarea vătămărilor corporale cu intenţie, ci de vătămare a integrităţii corporale din imprudenţă. De asemenea, familia Tipa acuză judecătorii că au tărăgănat intenţionat luarea unei decizii, astfel încât să expire termenul de prescripţie, iar Bordea să scape nepedepsit. Nemulţumiţi de decizia instanţei de apel, atât Artur Tipa, cât şi Gheorghe Bordea au făcut recurs la CSJ care, la 4 august 2015, a emis o soluţie prin care este respins ca inadmisibil recursul lui Artur Tipa, admis recursul ordinar declarat de inculpatul Gheorghe Bordea, casată decizia instanţei de apel cu menţinerea sentinţei primei instanţe. Altfel spus, în pronunţarea argumentată a deciziei, care va avea loc la 26 august 2015, Gheorghe Bordea urmează să fie declarat nevinovat şi achitat conform hotărârii primei instanţe de la Leova.

Şi în celelalte cazuri victimele acuză organele de drept că încearcă să-l apere pe Bordea, pentru a-l scoate nevinovat. „Am primit de la procuratură o ordonanţă de râsul câinilor. Totul era în apărarea lor. Despre băiatul cu comoţie cerebrală care a fost bătut la cimitir au spus că s-a rupt din mâinile lor şi s-a lovit cu capul de bordură, nepotul meu şi-a făcut leziuni corporale special ca să nu-l ducă la poliţie, iar pe cel cu mâna ruptă au vrut să-l prindă şi el s-a zmucit şi şi-a rupt mâna… Îi prăpăd, îi bătaie de joc de noi şi atât”, se arată indignată Elena Solonari, bunica uneia dintre victime.

„Poliţia şi procuratura au investigat cazul, dar nu stiu cât de bine au investigat, dacă au ajuns la aşa o concluzie că ei s-au apărat de noi, că Adrian i-a lovit primul şi a fugit, apoi că eu i-am atacat, iar ei s-au apărat şi eu am căzut jos şi m-am lovit. Despre Adrian au spus că ei l-au prins să-l ducă la poliţie, dar el s-a împotrivit şi s-a lovit singur de asfalt şi de uşa maşinii şi de la asta a avut contuzie. Acum nu ştiu unde se află dosarul, am înţeles că e examinat de alt procuror”, susţine şi Cristian Răileanu.

Catan – de negăsit, Bordea şi Popa resping acuzaţiile

Contactat telefonic de ZdG, Gheorghe Bordea ne-a spus că, în cazul Tipa, el a fost cel care a fost bătut, iar despre celelalte trei cazuri aude pentru prima dată. „Eu aşa caz nu cunosc, persoanele nu le cunosc, idee n-am despre ce se vorbeşte”. Gheorghe Bordea a respins cu vehemenţă şi acuzele că ar fi protejat de rudele sale din justiţie. „Eu cu dl Nicolae Popa sunt rudă, dar cu doamna Catan astea-s vorbe de-ale doamnei Tipa, interpretate. Eu nu am nimic cu femeia ceea”. Întrebat dacă mama sa, Ala, este soră cu Liliana Catan, Gheorghe Bordea a negat acest lucru. „Nu, nu-i soră. Duceţi-vă, vă rog, şi întrebaţi, luaţi audieri de la oameni. Una-i ce spune Maria Tipa şi alta-i realitatea. Duceţi-vă, vă rog, la Maria Tipa, dacă v-a dat aşa sugestii”, a mai spus inspectorul şi a închis telefonul, pentru ca, peste câteva minute, să revină pentru a preciza numele reporterului cu care a discutat la telefon. „Vreau să ştiu ce nume să scriu în petiţie, că scrieţi la comandă”, a replicat el şi a închis telefonul. L-am sunat înapoi pentru a preciza despre ce petiţie este vorba, dar Bordea a refuzat în repetate rânduri să mai discute cu noi, spunând că „este ocupat, iar noi îi creăm probleme”.

Legătura de rudenie dintre Liliana Catan şi Gheorghe Bordea este, însă, confirmată de mai mulţi locuitori din Hănăsenii Noi, dar şi de Nicolae Popa, fost comisar la Leova, unchiul poliţistului Gheorghe Bordea. „Da, îs surori. Şi?” Cât despre faptul că ar fi influenţat, din postura de comisar al raionului, mersul anchetei în care era vizat nepotul său, Nicolae Popa spune că el şi-a făcut treaba onest şi nu are nicio legătură cu asta. „Deja de un an jumate nu mai lucrez şi nu mai influenţez nimic şi n-am influenţat nici până acum. Nu am examinat noi cauza penală, a examinat procuratura şi eu n-am putut să mă implic în chestiile astea. Când a fost cazul respectiv, eu personal am insistat să fie înregistrat şi să fie examinat. Eu nu am făcut la nimeni rău, atribuţiile de serviciu mi le-am îndeplinit onest. Dacă cineva-i vinovat, trebuie să răspundă, nu şeful inspectoratului”, ne-a declarat Nicolae Popa, acum primar al satului Hănăsenii Noi.

Am încercat să discutăm şi cu Liliana Catan, judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie şi mătuşa poliţistului Gheorghe Bordea, dar fără succes. La telefonul Biroului pentru audienţă şi relaţii cu publicul al CSJ ni s-a spus că „în primul rând, ea nu este, este în concediu, dar în al doilea rând, nu avem dreptul să vă dăm numărul de telefon, iar ore de audienţă ea nu are”. Am insistat să găsim, totuşi, o modalitate de a lua legătura cu doamna judecătoare. Ni s-a spus să revenim peste câteva minute. Peste vreo 10 minute a urmat o discuţie cu şefa Direcţiei Monitorizare, Corina Căruntu, care ne-a spus acelaşi lucru: „Dânsa nu este la serviciu şi o să revină abia în septembrie, la sfârşitul lunii” şi, de asemenea, că nu ar exista nicio posibilitate să vorbim cu judecătoarea.