Poliţişti agresaţi de cetăţeni
Conform statisticilor MAI, în ultimii trei ani tot mai mulţi poliţişti sunt agresaţi în timp ce îşi fac meseria. Potrivit datelor sistematizate în cadrul Direcţiei inspectare efectiv a Inspectoratului General al Poliţiei (IGP), pe parcursul perioadei 1 ianuarie — 30 iunie 2015 au fost înregistrate 135 de cazuri de maltratare şi ultragiere a angajaţilor poliţiei.
Datorită specificului obligaţiilor de serviciu pe care le au de îndeplinit, angajaţii MAI cu cel mai înalt grad de expunere la riscul de a fi agresaţi fizic sunt ofiţerii de sector din cadrul Inspectoratelor teritoriale, inspectorii de patrulare ai Inspectoratului Naţional de Patrulare (INP), ofiţerii serviciilor investigaţii infracţiuni, poliţiştii Batalionului de reacţionare operativă şi cei ai Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger”. În total, în primele 6 luni ale anului, au fost agresaţi 193 de angajaţi, dintre care 170 în timpul serviciului, iar alţi 23 în afara orelor de muncă.
Alcoolul, principala cauză a conflictelor
Unul dintre cele mai grave cazuri examinate de către angajaţii Direcţiei inspectare efectiv a IGP a fost cel din august 2014 de la Baurci, raionul Ceadâr-Lunga. Potrivit poliţiei, un echipaj al INP, format din doi inspectori, a fost atacat în jurul orei 4 dimineaţa, în timp ce patrula prin sat, de aproximativ 30 de indivizi beţi care tocmai ieşeau dintr-un club de noapte/discotecă. Văzând că aceştia erau agresivi, poliţiştii au accelerat, încercând să evite conflictul, însă câţiva dintre agresori au urcat într-o maşină şi i-au urmărit până la ieşirea din localitate. Aici indivizii au blocat maşina poliţiştilor şi au început să lovească cu o bâtă în ea. Chiar dacă unul dintre poliţişti a tras câteva focuri în aer pentru a-i calma pe agresori, aceştia i-au scos cu forţa pe oamenii legii din maşină şi i-au luat la bătaie. Ulterior, au urcat la volanul automobilului poliţiei, l-au avariat, după care i-au dat foc pe marginea unui câmp, automobilul marca Skoda arzând în totalitate. În urma acestui incident, cei doi poliţişti au fost transportaţi la spital cu diverse traumatisme.
Ruslan Karaivan, procurorul care s-a ocupat de caz, afirma pentru presă că „pe marginea atacului de la Ceadâr-Lunga oamenii legii au pornit două cauze penale: una pentru violenţa comisă asupra unei persoane cu funcţie de răspundere şi alta pentru distrugerea bunurilor poliţiei. Dacă indivizii vor fi găsiţi vinovaţi, ei riscă până la 16 de închisoare”.
La 8 ianuarie curent, în timpul desfăşurării operaţiunii „Zero Grade”, un şofer din raionul Teleneşti, fiind beat la volan, nu s-a conformat cerinţelor inspectorului de patrulare de a opri automobilul. În schimb, şoferul a încetinit în dreptul poliţistului, după care a accelerat brusc, prinzându-i acestuia mâna în uşa din faţă a automobilului. Ca rezultat, inspectorul de patrulare Igor Gavriluţă a fost târât pe jos câţiva metri, alegându-se cu un deget fracturat şi cu alte leziuni corporale care au necesitat îngrijiri medicale.
Tot în raionul Teleneşti, inspectorul de patrulare Gheorghe Borş spune că, la 20 iunie, curent, a fost îmbrâncit şi înjurat de către un şofer prins băut la volan, care refuza să îndeplinească cerinţele legale ale poliţistului. Conform spuselor inspectorului, după ce a fost dus la inspectoratul de poliţie şi şi-a mai revenit din starea de ebrietate, şoferul şi-a recunoscut vina. Acest caz, însă, nu este unul singular: „Când documentăm şoferii care conduc automobilul în stare de ebrietate, ne confruntăm deseori cu astfel de probleme. De cele mai multe ori, aceşti cetăţeni nu realizează ce fac şi nu se conformează indicaţiilor inspectorilor, vorbesc urât cu noi şi ne împiedică să ne îndeplinim atribuţiile de serviciu”.
Cazuri de agresiune împotriva angajaţilor poliţiei au avut loc, în acest an, şi în raioanele Sângerei (12 angajaţi ultragiaţi), Ialoveni (10 angajaţi), Ocniţa, Rezina, Călăraşi, Criuleni, Donduşeni, la Bălţi etc. Cele mai puţine incidente de acest fel s-au înregistrat în raioanele Anenii Noi, Briceni, Cahul, Cimişlia, Nisporeni şi Ştefan-Vodă. În municipiul Chişinău au avut loc 8 cazuri, fiind implicaţi/afectaţi 11 poliţişti.
MAI: avem legi prea blânde şi prost aplicate
Deşi Codul penal al R. Moldova prevede pedepse de până la 8 ani de închisoare pentru acte grave de violenţă asupra persoanelor cu funcţie de răspundere, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne au elaborat un proiect de lege care conţine sancţiuni mai dure pentru agresarea reprezentanţilor forţelor de ordine. În nota informativă ce însoţeşte proiectul respectiv se spune că legislaţia contravenţională şi cea penală prevede pedepse prea blânde, astfel încât acestea nu descurajează persoanele să jignească sau să agreseze angajaţii organelor de drept şi, prin urmare, astfel de încălcări sunt înregistrate tot mai frecvent. Mai mult, spun reprezentanţii MAI, practica judiciară atestă că organele de examinare a cauzelor contravenţionale (procurorul şi instanţa de judecată), la adoptarea deciziilor, în majoritatea cazurilor califică drept circumstanţă atenuantă recunoaşterea vinovăţiei de către contravenient şi, ca rezultat, aplică amenzi minimale, care nu influenţează pozitiv asupra voinţei făptuitorului de a nu comite pe viitor fapte similare.
Conform informaţiilor stocate în cadrul Direcţiei inspectare efectiv a IGP, nu este înregistrat niciun caz de maltratare a unui poliţist în urma căruia autorul ar fi fost sancţionat cu arest contravenţional sau privare de libertate. „De regulă, sancţiunile aplicate sunt formale, limitându-se la aplicarea unei amenzi minime şi, ca rezultat, ineficiente. Anume această situaţie a generat ideea, ce se vehiculează activ în societate, conform căreia foarte mulţi cetăţeni îşi manifestă disponibilitatea de a achita de la 200 până la 1000 de lei amendă, pentru „plăcerea de a pălmui” un poliţist”, afirmă şeful Direcţiei inspectare efectiv a IGP, colonelul de poliţie Eugeniu Piterschi.
El mai atrage atenţia şi asupra Legii nr. 218 din 19.10.2012, privind modul de aplicare a forţei fizice, mijloacelor speciale şi armelor de foc, ale cărei reglementări, spune colonelul, sunt foarte vagi şi de ordin general, ceea ce creează poliţiştilor o stare de incertitudine în situaţiile din teren în care împrejurările necesită aplicarea unor asemenea mijloace. „Situaţia creată impune imperativ necesitatea luării unui complex de măsuri ferme, orientate spre redresarea stării de fapt la acest compartiment. În caz contrar, riscăm să obţinem o degradare esenţială a situaţiei, ceea ce, în perspectivă, va condiţiona inevitabil diminuarea rolului şi autorităţii sociale a Poliţiei”, a mai adăugat Piterschi.
Totodată, funcţionarul se arată convins că, dincolo de duritatea legilor, eficienţa poliţiei depinde în mare măsură şi de sprijinul oferit de societate, iar vina pentru această lipsă de încredere a cetăţenilor în poliţie aparţine ambelor părţi. „Situaţia respectivă este generată de mai mulţi factori – de la acţiunile, pe alocuri mai dure, ale poliţiştilor, până la ignorarea brutală a prevederilor legale de către cetăţeni, perceperea eronată a poliţiei ca pe un organ represiv, dar şi analfabetismul juridic al unei bune părţi din societatea moldovenească”.
Ce prevede legea în alte state
În Codul Penal al României, faptele de „ultraj” comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.
În Estonia, conform art. 274 din Codul Penal, comiterea unui act de violenţă împotriva unui reprezentant al autorităţii de stat sau împotriva altei persoane care menţine ordinea publică, în cazul în care este comis în procesul executării atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu o pedeapsă pecuniară sau privaţiune de libertate de până la 5 ani de închisoare.
Codul Penal al Republicii Italiene prevede la art. 341 că oricine, într-un loc public sau deschis publicului şi în prezenţa mai multor persoane, ofensează onoarea şi prestigiul unui oficial public în timp ce acesta îndeplineşte o sarcină de serviciu sau se află în exerciţiul funcţiei sale, este pedepsit cu închisoare de până la 3 ani. Totodată, conform art. 336 din Cod, oricine face uz de violenţă sau ameninţări asupra unui oficial public pentru a-l constrânge să comită o acţiune contra obligaţiilor sale este pedepsit cu închisoare de la 6 luni până la 5 ani.
