„Poliţienizarea” şi rusificarea penitenciarelor
În ultimul an, la conducerea penitenciarelor din R. Moldova au fost promovaţi şefi noi. Unii dintre ei au ajuns în funcţii de conducere, deşi nu au activat anterior în domeniu, fiind angajaţi după ce au fost demişi sau au plecat benevol din poliţie. Unii şefi de penitenciare au fost numiţi în funcţii de conducere, deşi nici măcar nu cunosc limba română.
Odată cu schimbarea şefiei Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) şi a Ministerului Justiţiei (MJ), aproape în toate penitenciarele din R. Moldova au fost schimbaţi şefii. În cazul noilor numiţi, a fost încălcată flagrant legislaţia, or, cei mai mulţi dintre ei nu corespund vârstei şi nici nu cunosc limba română. Majoritatea vin din poliţie, iar câţiva au ajuns şefi de penitenciare după ce, anterior, fuseseră demişi.
Din poliţie, la şefia unui penitenciar
Dmitri Arabadji a fost numit, în noiembrie 2015, şef al Penitenciarului nr.1 din Taraclia, imediat după ce a fost angajat în sistemul penitenciar. Fără să fi muncit în domeniu, Arabadji a fost instalat şef după ce, în baza unui ordin al ministrului Justiţiei din 2 noiembrie 2015, a fost angajat în sistem, fiindu-i prelungit gradul special de colonel de justiţie şi termenul de aflare în serviciu peste limita de vârstă, până în ianuarie 2019. Doar că, afirmă angajaţi din sistem care fac trimitere la lege, ordinul de numire a lui Arabadji în funcţie contravine legislaţiei, care spune clar: angajarea în sistemul penitenciar poate avea loc până la atingerea de către cetăţean a vârstei de 50 de ani, în cazul în care acesta este maior sau colonel în justiţie. Legea permite ca acest termen să fie prelungit doar în cazul persoanelor care activau în sistem. Arabadji a venit, având 56 de ani, din afara sistemului penitenciar. Mai exact, din poliţie, acolo unde a fost demis de două ori. Prima dată, în 2002. Iniţial, a fost suspendat din funcţie în legătură cu efectuarea unei anchete de serviciu pe o perioadă nedeterminată, în urma unei plângeri care viza încălcări în activitate. În octombrie 2002, Arabadji era dat afară din organele de Interne. A revenit ulterior, deţinând, în perioada 2011-2013, funcţia de şef al Direcţiei Afacerilor Interne a Găgăuziei, pentru ca, în decembrie 2013, să fie iarăşi disponibilizat din sistem. Arabadji nu a fost de acord cu decizia, astfel că, până în iulie 2014, s-a judecat cu MAI, cerând să fie restabilit. Atunci însă, Curtea Supremă de Justiţie i-a respins recursul.
Oameni din sistem susţin că Dmitri Arabadji a fost numit în funcţia de şef al Penitenciarului nr.1 din Taraclia deşi nici măcar nu cunoaşte limba română. Am încercat şi noi să purtăm o discuţie, în română, cu Arabadji. Acesta ne-a răspuns cu „buna ziua, zdrasvuite”, iar ulterior ne-a zis că ne ascultă, la fel în limba rusă. După ce ne-am prezentat, Arabadji, cel mai probabil pentru că nu înţelegea ce spunem, a pasat receptorul unui coleg, care a vorbit în română, spunându-ne că şeful său este ocupat. El ne-a zis că şeful său ar cunoaşte limba de stat, dar că detalii despre numirea lui în funcţie ne poate oferi doar Departamentul Instituţii Penitenciare (DIP).
„Nu înţeleg până la urmă în limba… moldovenească”
În condiţii similare a ajuns în funcţia de şef adjunct al Penitenciarului nr. 1 din Taraclia şi Dmitri Russu, angajat în sistem odată cu numirea în funcţie, la 58 de ani, fapt ce contravine legii cu privire la sistemul penitenciar. Ca şi în cazul şefului său, Russu ajunge în sistemul penitenciar după ce, în 2002 şi, respectiv, în 2012, a fost dat afară din organele MAI. Nici Dmitri Russu nu cunoaşte limba română, fapt confirmat de colegii săi de la Penitenciarul nr. 1.
În martie 2016, la conducerea Penitenciarului nr. 5 din Cahul, tot printr-un ordin al ministrului Justiţiei, a fost numit Ivan Şişcov. La fel ca şi colegii săi din Taraclia, Şişcov a fost învestit în funcţia de şef deşi nu activase anterior în acest domeniu. Şi el vine din poliţie, ultima funcţie deţinută fiind cea de şef al Inspectoratului de Poliţie (IP) Taraclia. Şişcov îşi începea activitatea în organele MAI încă în 1991, în calitate de poliţist-şofer al serviciului de pază al Secţiei pază de stat din Ceadîr-Lunga. Acesta a activat toată cariera în Taraclia şi, nici el, nu cunoaşte limba română. I-am telefonat, adresându-ne în limba română. Deşi ne-a zis „buna ziua”, la scurt timp, Şişcov ne-a rugat să vorbit ruseşte. L-am întrebat dacă înţelege româna, obligatorie pentru a fi desemnat în calitate de şef al unui penitenciar. „Nu înţeleg până la urmă în limba… moldovenească. Ar fi trebuit s-o cunosc, dar o învăţ.
Am avut cursuri şi acum, la fel, o învăţ. Înţeleg, dar nu până la urmă”, ne-a zis Şişcov, în limba rusă. În aceste condiţii, acesta a activat în poliţie timp de 25 de ani. După ce l-am întrebat ceva în limba română, însă, şeful Penitenciarului din Cahul s-a blocat, neştiind ce să ne răspundă.
Vărul ministrului de Interne, şef de penitenciar
De fapt, în ultimul an, în mai toate penitenciarele au fost instalaţi şefi noi. Astfel, în funcţia de şef al Penitenciarului nr. 16 Pruncul a fost numit Sergiu Jizdan, verişorul actualului ministru de Interne, Alexandru Jizdan, tot el, fost director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate. Sergiu Jizdan a fost, până la numirea în sistemul penitenciar, angajat al poliţiei economice.
Igor Juvală, şeful Penitenciarului nr. 13 din Chişinău, şi el proaspăt numit, este fost comisar adjunct al IP Căuşeni. Şi Valeri Starîi, fost şef al acestui penitenciar până la finele anului trecut, transferat recent în funcţia de şef al Penitenciarului nr. 11 din Bălţi, vine din poliţie, fiind anterior şef adjunct al IP Bălţi. Şi Ion Cerchez, numit şef al Penitenciarului nr. 17 din Rezina la început de 2015, nu a activat vreo zi în sistemul penitenciar, până a fi desemnat în calitate de şef, venind şi el din MAI. La Penitenciarul nr. 9, Pruncul, şef a fost desemnat Valentin Corlăteanu, fost director adjunct al DIP, dar şi fost şef adjunct al Inspectoratului Naţional de Investigaţii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei. În ultimul an, inclusiv în cadrul DIP, au fost aduşi mai mulţi foşti angajaţi în organele MAI.
Igor Guja, care din 31 martie 2016 a fost abilitat printr-un ordin al ministrului Justiţiei să exercite funcţia de director al DIP, a ţinut să precizeze că toate numirile în funcţii au fost făcute până la promovarea sa. „Personal nu am numit niciun şef de penitenciar. Nu aş putea să vă răspund la întrebarea despre numiri. Nu ar fi corect. Ştiu că mulţi dintre cei numiţi sunt foşti poliţişti. Pot să vă spun că, de când sunt eu la conducere, sunt promovaţi oameni din rândul sistemului penitenciar. Despre ce a fost, nu pot da aprecieri. Pot spune însă că munca unui şef de penitenciar este specifică şi poliţiei”, zice acesta. Cât despre cei doi şefi de penitenciar care au fost angajaţi deşi nu cunosc limba română, Guja susţine că aceştia primesc indicaţiile în limba română. „Eu cu ei nu vorbesc în rusă. Le dau indicaţiile în română. Încerc să fiu transparent cu toţi”, precizează Igor Guja.
