Pensia judecătorului
Ştiţi ce pensii au judecătorii? Ştiţi că au pensii de mii de lei şi cer în instanţă judiciară pensii şi mai mari, în timp ce în paralel primesc salarii? Cunoaşteţi că fostul şef al Consiliului Superior al Magistraturii şi-a mărit pensia până la 7500 prin judecată? – acest şir de întrebări au fost adresate cu multă revoltă de către un pensionar din Chişinău Ziarului de Gardă. Am încercat să aflăm dacă cele expuse sunt adevărate. Se pare că da: judecătorii ies mai devreme la pensie, au dreptul să primească în paralel şi salariu, şi pensie, pensia constituie 80 la sută din salariu, care ajunge la circa 10.000 de lei pentru conducătorii instituţiilor judiciare. Dar toate acestea sunt garantate de lege.
În luna august 2009, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău a examinat cauza judecătorului Nicolae Clima (la acel moment preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), actualmente – judecător al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS). Clima a cerut atunci recalcularea pensiei, motivând apelul său către justiţie prin faptul că salariul său e mai mare cu sporurile incluse.
Nicolae Clima a devenit pensionar în anul 2000, atribuindu-i-se, conform legii, o pensie de 80 la sută din salariul de funcţie. Între timp, judecătorul a continuat să activeze în sistem, iar în 2005 a fost ales membru al CSM, peste un an devenind chiar preşedinte al al acestei instituţii. Pentru această funcţie, lui Clima i s-a stabilit salariul de 8800 de lei.
În iulie 2008, pensionarul Nicolae Clima a chemat în instanţă CNAS pentru refuzul de a-i recalcula pensia. La momentul cererii depuse în instanţă, judecătorul Clima a prezentat acte prin care dovedea că salariul său lunar constituie 9300 de lei, inclusiv sporul lunar pentru gradul de calificare în valoare de 500 de lei.
Curtea de Apel Chişinău i-a dat câştig de cauză preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea judiciară arată că Nicolae Clima a invocat „practica judiciară, care demonstrează că ori de câte ori judecătorii au fost promovaţi în alte funcţii de judecători în instanţele ierarhic superioare sau în funcţii administrative, de atâtea ori recalcularea pensiei s-a efectuat din salariul nou al funcţiei”.
CNAS a fost obligată, în cazul lui Clima, „de a efectua recalcularea pensiei de judecător reclamantului Nicolae Clima, reieşind din salariul de funcţie de 8800 lei, sporul pentru gradul de calificare de 500 lei, în total din suma de 9300 lei începând cu 16 mai 2008”. Astfel, pensia judecătorului ajunge în acest caz la circa 7500 de lei, iar împreună cu salariul lunar constituie circa 17.000 de lei.
Într-adevăr, şi alţi judecători şi-au obţinut pe această cale dreptul de a li se recalcula pensia. De exemplu, în septembrie 2008, Curtea Supremă de Justiţie a luat o decizie în privinţa cererii lui Iurie Sciastlivîi, preşedinte al Judecătoriei raionale Ialoveni, care solicita CNAS recalcularea pensiei. În acest caz CSJ a stabilit că „argumentul invocat de Casa Naţională de Asigurări Sociale în cererea de recurs că intimatul Sciastlivîi Iurie nu are dreptul la recalcularea pensiei este considerat ca declarativ şi lipsit de suport legal din următoarele motive…”.
În februarie 2008, Petru Ursache, judecător la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, a primit o decizie similară a aceleiaşi curţi.
Reprezentantul CNAS Oleg Angheluţă a fost unul dintre juriştii care a apărat CNAS în instanţă. El a declarat pentru ZdG că sunt foarte multe procese judiciare privind recalcularea pensiei pentru judecători, dar că CNAS respectă legea, şi dacă decizia rezidă în majorarea unei pensii, atunci aşa se procedează.
Legea privind statutul judecătorului arată că judecătorii pot deveni pensionari de la vârsta de 50 de ani, având un stagiu de muncă de cel puţin 20 de ani.
„Judecătorul (…) are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55 procente faţă de salariul lui mediu, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3 procente, dar în total nu mai mult de 80 procente faţă de salariul lui mediu, ţinîndu-se cont de indexarea salariului. Pensia judecătorului se recalculează ţinîndu-se cont de mărimea salariului judecătorului în exerciţiu”, susţine legea.
Documentul citat mai arată că pensia pentru vechime în muncă se plăteşte integral judecătorului în funcţie, şi „După pensionare, judecătorul are dreptul să se angajeze şi să primească şi pensia, şi salariul integral.”
Salariul – mai mare decât mita
Victor Panţâru, jurist:
„Cert este că salariul de 17.000 de lei lunar ar trebui să fie salariul de facto al unui judecător începător, şi, în principiu, nu aceasta e problema. Problema apare atunci când un judecător cu funcţie superioară se adresează în instanţă cu o cerere. Apare problema imparţialităţii judecătorului care ia decizie în cazul unui judecător. Cât despre mărimea salariului, oricum, chiar şi cu salarii de 10.000—17.000 de lei, nu cred că este posibil de asigurat independenţa justiţiei, adică nu doar cu salarii obţii independenţa judecătorului. Totodată, revin la ideea de ce aceste sume nu înseamnă salarii mari. Cum credeţi, un judecător care s-a obişnuit să trăiască cu 30.000—50.000 de lei pe lună va putea să trăiască cu 10.000? Eu cred că pofta vine mâncând, iar acel magistrat care avea un venit din surse mai neortodoxe nu cred că va renunţa la ele. Ele vor rămâne, dar vor căpăta altă formă”.
Salariile judecătorilor sunt mici
Vladislav Gribincea, director „Juriştii pentru drepturile omului”:
„În primul rând, salariile judecătorilor din R. Moldova sunt de cel puţin 3 ori mai mici decât meritele, fapt recunoscut şi de către fostul ministru al Justiţiei. În cel de-al doilea rând, pensia unui judecător nu poate depăşi salariul mediu al acelui judecător. În R. Moldova nu există organizaţii neguvernamentale care ar analiza veniturile judecătorilor în raport cu necesităţile şi responsabilităţile lor”.
Alina RADU
