„Păcatele” şi afacerile noilor viceminiştri
Alexandru Botnari, noul viceministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, are datorii de câteva milioane de lei, acumulate în perioada în care a condus Primăria Hânceşti. Cei care i-au împrumutat bani actualului viceministru susţin că au făcut asta în schimbul unui loc la noua piaţă din oraş. Nicolae Olaru, proaspătul viceministru al Agriculturii, are interese în acest domeniu, el gestionând în satul de baştină aproximativ 300 ha de teren agricol. Ion Ţurcan, numit viceministru la Interne, a fost implicat anterior în mai multe scandaluri suspecte.
Alexandru Botnari, numit viceministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, a activat anterior în calitate de primar de Hânceşti. Acesta a devenit cunoscut opiniei publice mai ales graţie maşinii de lux, procurată din banii publici de către primăria în care activa, un Audi Q7, la un preţ de aproximativ 25 de mii de euro. Viceministrul figurează în 3 dosare care s-au aflat pe rol la Judecătoria Hânceşti.
Fostul primar de Hânceşti, cu datorii de milioane
În primul caz, instanţa l-a obligat să întoarcă o datorie de 67 de mii de euro unei persoane, Mihail Erhan. În alt caz, în 2011, funcţionarul a fost obligat să restituie 20 de mii de euro, bani împrumutaţi în 2008 de la o persoană fizică. La început de 2015, o altă persoană a depus o cerere de chemare în judecată pentru revendicarea de la Alexandru Botnari a sumei de 25 de mii USD, datorie contractuală, şi alţi 90 de mii USD sub formă de penalităţi. Una dintre persoanele care i-au împrumutat bani fostului primar de Hânceşti ne spune că mai mult de 10 persoane „l-au ajutat” cu bani pe actualul viceministru, iar la mijloc ar fi vorba de sute de mii de dolari. „Mă cunosc de mult timp cu el şi i-am împrumutat banii în schimbul promisiunii de a-mi oferi un spaţiu în noua piaţă din Hânceşti, lângă Gara Auto, dar lucrurile nu au mers. Deşi, în acte, Botnari nu figurează, toţi ştiu că acesta e proiectul său. Acum ne-a promis că ne întoarce banii în timpul apropiat. Am decis să-l mai lăsăm până se va acomoda în noul fotoliu”, ne-a declarat unul dintre creditorii viceministrului.
Piaţa agro-alimentară de care ne vorbea „finanţatorul” viceministrului aparţine SRL-ului „Hîncu-SV”, unul dintre fondatorii şi administratorii acestuia fiind Gheorghe Covaş, tot el director al Întreprinderii municipale de salubritate „Regia-ARA”. Anterior, în presă s-a scris că Primăria Hânceşti a închis piaţa veche din oraş, dar comercianţii nu s-au supus şi au pătruns cu forţa pe teritoriul pieţei. Aceştia îşi motivau nemulţumirea prin faptul că preţul de chirie în noua piaţă era mult prea mare, iar primarul Botnari îi alunga de la locul vechi pentru a-i „obliga să vândă în piaţa agricolă ce-i aparţine”.
Contactat de noi, Botnari a recunoscut că ar avea mai mulţi bani luaţi în împrumut de la persoane fizice, „bani investiţi într-un proiect, dar nu este vorba de piaţa agricolă”. „Am avut nişte investiţii făcute, la care am dat scrisori de garanţie şi duc în continuare responsabilitatea să mă achit cu ei. În instanţă tot am semnat acte în care se prevede un termen în care caut să-mi vând investiţia pe care am făcut-o şi să mă achit. Am garantat şi pentru alte persoane. Nu toate datoriile sunt ale mele, dar responsabilitatea o duc eu. Nu am acte în care să garantez ceva în legătură cu piaţa, nu am nimic cu ea. Acolo sunt alţi investitori şi ei tot au probleme. În afară de banii luaţi de la investitori, ei mai au şi un credit de câteva milioane de euro de la o bancă”, ne-a spus Botnari.
Agricultura şi interesele noului viceministru
Din ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietăţi aflăm că fostul primar de Hânceşti este unul dintre fondatorii firmei „Petrocub& Co”, participând cu 127 mii de lei la capitalul social, suma reprezentând 8,9% din acest SRL. Firma are un spectru larg de activităţi, inclusiv de comearcializare a produselor petroliere, transport de pasageri şi mărfuri, deschiderea barurilor şi comerţul cu amănuntul. Compania este una dintre principalii plătitori de impozite din Hânceşti. Soţia oficialului, Otilia Botnari, şi fiul lor, Alexandru, sunt fondatori ai firmei SRL „Alexolprim”. Ex-primarul, însă, a uitat să indice acest SRL în declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2013, deşi firma a fost fondată în 2009. SRL-ul are aceleaşi obiective de activitate declarate şi de firma „Petrocub& Co”.
Nicolae Olaru, fost deputat PLDM şi candidat pe listele acestei formaţiuni la alegerile din 30 noiembrie 2014, a fost numit viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare în condiţiile în care are interese în acest domeniu. El deţine firma „Nicolae Olaru”, care activează la Sârcova, Rezina, în agricultură, având mai multe hectare de terenuri agricole. Oamenii din Sârcova, acolo unde Olaru a fost primar în 1989-1998, ne-au spus că viceministrul este lider local, gestionând împreună cu angajaţii săi aproximativ 300 ha de terenuri, pe care creşte grâu, porumb sau floarea-soarelui. O parte din aceste terenuri îi aparţin, altele fiind însă luate în arendă de la săteni.
Ex-deputatul Alexandru Cimbriciuc a fost numit viceministru al Apărării. Acesta este fondator al Companiei de pază „Ciuan Pu”, SRL înregistrat la Soroca şi administrat de Ala Cimbriciuc, soţia sa. Anterior, acesta a fost învinuit de unii deputaţi din Parlament că ar favoriza firmele de pază după ce devenise deputat, lansând o iniţiativă legislativă care prevedea modificarea limitei de vârstă pentru cei care vor să se angajeze în structurile de pază, de la 21 de ani, la 18. Noul viceministru mai deţine şi firma „Turtica”, specializată în echipament antiincendiar, acest SRL este administrat de Felicia Cimbriciuc-Brumareţchii, fiica viceministrului. Soţia sa, Ala, este fondatoarea altor două firme: o întreprindere individuală fondată în 2003 şi SRL „Med-Test”, fondat în 2014], pe care o şi administrează. Firma are obiective de activitate în medicină, printre care, importul dispozitivelor medicale şi comerţul cu amănuntul al articolelor medicale şi ortopedice. Viceministrul deţine o casă de locuit, procurată în 2003, un apartament de 107 m.p., obţinut în 2012, şi un spaţiu comercial de 245 m. p., cumpărat în 2010.
Generalul de la Interne şi afacerile cu ţigări
Generalul Ion Ţurcan, şeful Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger”, a ajuns viceministru la Interne într-o perioadă în care instituţia era, cel puţin oficial, în plin proces de demilitarizare. De-a lungul timpului, numele lui Ion Ţurcan era vehiculat în diverse scandaluri. În perioada comunistă, plecase la pensie. Se vorbea că s-ar fi retras în urma unui conflict cu Gheorghe Papuc, ministrul de Interne de atunci. A revenit odată cu preluarea puterii de către forţele pro-europene, fiind numit, în iulie 2009, şef la „Fulger”. În 2011, printr-o scrisoare semnată de Alexei Roibu, ministrul de Interne de atunci, Ţurcan a fost propus şefului statului pentru avansare în grad de general. Încolţit de presă, Roibu a declarat ulterior că semnătura din scrisoare ar fi falsă şi că nu i-ar aparţine. A fost iniţiată o anchetă penală, care, însă, a demonstrat contrariul. Atunci, totuşi, Ţurcan nu a devenit general, lucru care avea să se întâmple în decembrie 2013, în urma unui decret semnat de Nicolae Timofti.
Numele lui Ion Ţurcan a fost legat şi de omorul lui Igor Ţurcan, om de afaceri şi preşedintele Federaţiei de Tenis din Moldova, din vara 2011. Ancheta, încă, nu a demonstrat cine a comis acea crimă. Unele surse susţineau anterior că, în cadrul urmăririi penale, s-a ajuns inclusiv la actualul viceministru de Interne, după ce procurorii făcuseră legătura între Oleg Ţurcan, fost poliţist, finul de cununie al lui Ion Ţurcan, tot el proprietarul fabricii de ţigări din Orhei, controlată prin intermediul firmei „Internaţional Tobacco” SRL, şi Igor Ţurcan, proprietarul unei fabrici de ţigări din Criuleni. Solicitat de ZdG, Corneliu Bratunov, şeful secţiei exercitate a urmăririi penale din cadrul Procuraturii Generale, cea care conduce urmărirea penală pe acest caz, ne-a spus că Ion Ţurcan nu are niciun statut în acel dosar, fără a preciza şi alte detalii, pe motiv că ancheta încă este în desfăşurare. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi, Ion Ţurcan, care, pe lângă salariu, mai primeşte şi pensie, deţine o casă de locuit, pe care a dobândit-o în 2002, printr-un act de donaţie.
Oleg Babin, celălalt proaspăt numit viceministru la Interne, a ajuns în această funcţie după ce în ultimul an a fost prorector pentru personal şi educaţie al rectoratului Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI, iar în 2011-2014, şef al Direcţiei generale resurse umane a MAI. Conform declaraţiei sale cu privire la venituri şi proprietăţi, acesta nu are nici casă, nici maşină, trăind doar din salariu.
Viceministrul devenit milionar după nuntă
Sergiu Gurduza a ajuns viceministru al Justiţiei la vârsta de 30 de ani, după ce, în ultimii 5 ani, cu o pauză de câteva luni, activase în cadrul acestei instituţii. Gurduza a ajuns viceministru după ce, la alegerile locale din 2011, a candidat pe lista PLDM, fiind pe locul 52.
La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, actualul viceministru al Justiţiei a fost reprezentant cu drept de vot consultativ al PLDM la Comisia Electorală Centrală (CEC). Din ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietăţi disponibilă, aflăm că, în 2013, acesta nu avea nici casă, nici maşină. În schimb, soţia sa, Natalia Bantuş-Gurduza, angajată în cadrul Secretariatului Parlamentului, deţinea două terenuri oferite prin donaţie, un apartament de 108 m.p. şi un garaj. Soţii Gurduza au declarat că, în 2013, la nuntă, au obţinut circa 29 mii de euro, 11 700 USD şi 280 mii de lei, adică, în total, peste 1 milion de lei. În 2013, o parte din bani, peste 350 de mii, au fost plasaţi în instituţii financiare deschise pe numele ambilor soţi. Mai amintim că, din 2012, Gurduza a fost director executiv al asociaţiei obşteşti „Centrul de Consultanţă Legislativă”.
Victor Zubcu a ajuns din funcţia de viceministru al Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului într-o funcţie total diferită, de viceministru al Tineretului şi Sportului. La fel ca şi Sergiu Gurduza, Zubcu a ajuns aici după ce toată cariera şi-a construit-o în cadrul unei formaţiuni politice, PDM. Din 2005, Zubcu este secretar general al Tineretului Democrat. Tatăl acestuia, Valeriu Zubcu, este primar din partea PDM la Meleşeni, Călăraşi, localitatea de baştină a noului viceministru. Conform ultimei declaraţii disponibile cu privire la venituri şi proprietăţi, Victor Zubcu nu avea nici casă, nici maşină, ci doar un salariu de aproape 50 de mii de lei pe an.
Galbur, de la scandalul cu numere diplomatice, la Externe
Anatol Usatîi a fost numit viceministru la Transporturi şi Infrastructura Drumurilor după ce, din 2010, a fost director al Proiectului reabilitarea drumurilor, realizat cu suportul Corporaţiei Provocările Mileniului, gestionând lucrările de reabilitare a traseului Sărăteni-Soroca. Anterior, a activat în cadrul unităţii de implementare a proiectului „Druminvest” şi în cadrul Administraţiei de Stat a Drumurilor. În CV-ul său, Usatîi a indicat că limba sa maternă este limba rusă.
Simion Botnari, numit viceministru al Finanţelor, e jurist de meserie, iar până în 2010 a lucrat în calitate de jurist la mai multe companii private. După aceasta, e angajat la Agenţia de Achiziţii Publice, iar peste un an ajunge director adjunct. În 2013, Botnari devine director al acestei instituţii.
Acesta nu are firme înregistrate pe numele său. Potrivit ultimei declaraţii de venituri, în 2012, împreună cu soţia, Botnari şi-a procurat un apartament de 70 m.p.. Acesta mai este şi membru al consiliilor de administrare ale SA „Drumuri-Nisporeni”, SA „Drumuri-Edineţ” şi ISS „Silva-Centru”.
Miercuri, 11 martie 2015, Guvernul i-a numit pe Andrei Galbur şi Daniela Cujbă în funcţia de viceminiştri la Externe. Până acum, Galbur a fost Ambasador al R. Moldova în Federaţia Rusă, inclusiv în perioada în care în presă apăruseră informaţii că mai multe persoane dubioase, inclusiv Ilan Shor şi soţia sa, cântăreaţa Jasmin, circulă prin Moscova cu automobile cu numere diplomatice, eliberate de Ambasada R. Moldova în Federaţia Rusă. Deşi atunci s-a deschis un dosar penal, acesta nu a avut o finalitate. Andrei Galbur, conform ultimei sale declaraţii cu privire la venituri şi proprietăţi, nu are o locuinţă, şi deţine doar o maşină şi un garaj. La fel de „modestă” în declaraţii e şi Daniela Cujbă, care declară că nu are nici casă, nici maşină.
Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
