Noul șef al IGP se judecă cu IGP și Ministerul Justiției
Iurie Podarilov, noul șef al Inspectoratului General al Poliției, se judecă cu instituția pe care o conduce, cerând calcularea și achitarea sporurilor și drepturilor salariale, acordate suplimentar la salariul de bază. Solicitarea se referă la perioada în care acesta a fost suspendat din funcția de șef adjunct al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane, fiind cercetat într-un dosar penal pentru luare de mită, condamnat la închisoare, apoi achitat. Podarilov se judecă și cu Ministerul Justiției pentru constatarea încălcării mai multor prevederi din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și aplicarea mecanismelor de recuperare prevăzute de Înalta Curte.
Pentru că există un potențial conflict de interese, Autoritatea Națională de Integritate va trebui să identifice soluții, inclusiv prin atragerea unei persoane terțe care îl va reprezenta în instanță pe noul șef al Inspectoratului General de Poliție.
Iurie Podarilov activează în organele de poliție din 1996, iar începând cu anul 2013 a deținut funcția de șef adjunct al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane (CCTP), instituție din cadrul Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției (IGP). În perioada în care deținea această funcție, Podarilov s-a ales cu un dosar penal pentru luare de mită.
Prins cu „mită” de 10 mii de euro și condamnat la 4 ani de închisoare
Podarilov a fost reținut la 24 februarie 2017, în baza unui denunț, iar printr-o sentință dictată la 25 ianuarie 2018, magistratul Nicolae Costin de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, care între timp a plecat din sistem, a reținut, că Iurie Podarilov, „în perioada 2016-2017, în comun cu un ofițer de urmărire penală din cadrul Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, sub pretextul intermedierii scoaterii de sub urmărire penală a unei persoane suspecte în comiterea traficului de copii, au pretins suma de 30 000 euro, fiind reținuți după primirea mijloacelor bănești din prima tranșă, în sumă de 10 000 euro”. Astfel, instanța l-a condamnat la 4 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept ale R. Moldova pe un termen de 5 ani.
Sentința primei instanțe a fost atacată la Curtea de Apel (CA) Chișinău, care printr-o decizie pronunțată la 22 martie 2018 a dispus casarea parțială a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și pronunțarea unei noi hotărâri. Mai exact, un complet de judecători, format din Liubovi Brînza și Galina Moscalciuc, în calitate de judecătoare, și Ludmila Ouș, în calitate de președintă, a constatat încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție și din pedeapsa stabilită lui Podarilov i-a fost redus termenul închisorii de 8 luni, iar din pedeapsa complementară, în formă de privare de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept ale R. Moldova, termenul de 2 ani. Astfel, acestuia i-a fost stabilită pedeapsă cu închisoarea pe un termen de 3 ani și 4 luni, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept ale R. Moldova pe un termen de 3 ani. Tot prin acea decizie, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani.
Declarații contradictorii ale denunțătorului și relații ostile cu fostul șef al PCCOCS
Podarilov a atacat cu recurs decizia instanței de apel, invocând că, pe parcursul urmăririi penale, autorul denunțului nu a fost asistat de un interpret și că acesta a menționat în procesele-verbale de transmitere a banilor că a primit suma de 10 000 de euro, ulterior însă a semnat că ar fi primit 15 000 de euro. Acesta mai menționa că instanţa de fond nu a luat în considerare mai multe erori procesuale admise în cadrul urmăririi penale, printre care și faptul că în partea introductivă a procesului-verbal prin care denunțătorului i-au fost transmise cele 10 000 de euro a fost indicat numele unui ofițer principal de investigații din cadrul SPIA al MAI, ulterior, însă, acel proces-verbal a fost semnat şi indicat ca fiind întocmit de către un ofițer principal de investigații al secției nr. 2 a DCC. De asemenea, Podarilov a invocat că se afla în relaţii ostile cu conducerea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), instituție care instrumenta dosarul, și că Tatiana Timofti-Rusanovscaia, procurorul de caz, trebuia să se abțină de la examinare. Noul șef al IGP a comunicat pentru ZdG că, în acea perioadă, se afla în conflict cu Nicolae Chitoroagă, fost șef PCCOCS. Mai exact, cei doi aveau păreri contradictorii cu privire la competența și efectuarea urmăririi penale pe cauze care sunt gestionate de CCTP, Podarilov fiind de părere că dosarele care țin de traficul de persoane trebuie să fie instrumentate de procurori specializați.
Achitat după ce CSJ trimite dosarul spre rejudecare la CA Chișinău
La 13 noiembrie 2018, CSJ a decis casarea totală a deciziei CA Chișinău și a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. „Cercetând materialele dosarului penal, Colegiul penal concluzionează că vinovăţia inculpatului Iurie Podarilov nu a fost confirmată prin probe pertinente şi concludente, iar sentinţa de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în probarea învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului”, se arată în decizia CSJ. Fostul director adjunct al CCTP a fost achitat de CA Chișinău, la 30 septembrie 2019, de un completul de judecători, format din Alexandru Spoială și Stelian Teleucă, în calitate de judecători și Ion Pleșca, președinte. Tatiana Timofti-Rusanovscaia, procurora de caz, a declarat recurs împotriva deciziei prin care Podarilov a fost achitat, însă la 17 iunie curent, CSJ a declarat recursul drept inadmisibil.
Noul șef al IGP se judecă cu IGP pentru drepturi salariale
După ce a fost achitat de CA Chișinău, fostul director adjunct al CCTP a încercat, printr-o petiție adresată IGP, să revină la locul de muncă, solicitând, totodată, calcularea și achitarea sporurilor și drepturilor salariale acordate suplimentar la salariul de bază pentru perioada în care a lipsit. Printr-o decizie administrativă, la 17 decembrie 2019, IGP l-a restabilit în funcție, însă imediat a fost pensionat. Nefiind satisfăcut de răspunsul instituției în partea ce ține de drepturile salariale, acesta a acționat IGP în judecată.
Printr-o hotărâre pronunțată la 9 octombrie 2020, judecătoarea Violeta Chisilița de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a obligat IGP să-i elibereze lui Podarilov certificatul privind confirmarea salariului lunar de 15 087 lei, să recalculeze cuantumul și să îi achite acestuia diferența compensațiilor bănești pentru concediile de odihnă anuale nefolosite și a indemnizației unice, cu includerea în calcul a acestui salariu lunar. Prin această hotărâre IGP a fost obligat și să achite fostului director adjunct al CCTP salariul cu sporuri și drepturi salariale acordate suplimentar la salariul de bază, pentru perioada 24 februarie 2017 – 17 decembrie 2019, inclusiv.
Dosarul a ajuns la CA Chișinău, iar aici, la 23 februarie 2021, hotărârea primei instanțe a fost casată și emisă o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Podarilov a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Decizia a fost luată de judecătorii Grigore Dașchevici și Veronica Negru. Angela Bostan, președinta completului de judecători, a avut opinie separată pe marginea acestui dosar. Aceasta opinează că „materialul probator anexat la materialele cauzei, cu certitudine, confirmă faptul că la caz pârâtul – IGP a refuzat să-i calculeze și să-i achite reclamantului Iurie Podarilor drepturile salariale acordate suplimentar la salariul de bază”.
În luna martie curent, cauza a ajuns pe masa judecătorilor de la CSJ. La 8 septembrie, chiar în ziua în care Guvernul a aprobat numirea lui Iurie Podarilov în funcția de șef al IGP, judecătorii urmau să examineze recursul, însă ședința a fost amânată pentru 3 noiembrie curent.
ANI, sesizată pentru a găsi soluții în rezolvarea conflictului de interese
Noul șef al IGP susține că, pentru a exclude orice interpretare cu privire la un potențial conflict de interese, a sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI), care va trebui să identifice soluții, inclusiv prin atragerea unei persoane terțe care îl va reprezenta în instanță pe acesta.
„IGP mi-a satisfăcut solicitarea parțial. Au fost rezolvate încălcările admise la emiterea ordinelor de suspendare, apoi de eliberare din funcție. Decizia de pensionare a fost luată de angajator, fără ca eu să fiu anunțat. Odată cu numirea mea în funcția de șef al IGP, am sesizat că este un potențial conflict de interese și am sesizat ANI. Am solicitat ca această instituție să examineze situația respectivă, în conformitate cu prevederile legale. Am făcut acest pas, pentru a exclude orice interpretare posibilă cum că există un conflict care nu poate fi rezolvat. Legislația prevede posibilități de rezolvare și ANI urmează să se expună. Sunt mai multe soluții, printre care și de a alege o persoană terță care mă va reprezenta în situația respectivă. Un aspect important este că recursul se examinează în lipsa părților și, la acest moment, practic un conflict de interese nu există. Admisibilitatea a fost deja examinată și rămâne doar expunerea asupra fondului, care se examinează fără prezența părților în instanța de judecată”, a comunicat Iurie Podarilov pentru ZdG
Podarilov se judecă și cu Ministerul Justiției
Iurie Podarilov se judecă și cu Ministerul Justiției pentru constatarea dreptului la libertate și prejudiciu moral. Mai exact, acesta cere revendicarea tuturor drepturilor care, după părerea sa, i-au fost încălcate de la reținerea din 24 februarie 2017 și până la achitarea definitivă. Prima ședință pe acest dosar a fost programată pentru 24 noiembrie curent.
„Am cerut revendicarea tuturor drepturilor care, după părerea mea, au fost încălcate și am solicitat aplicarea, în strictă conformitate, a prevederilor Convenției Europene pentru Drepturile Omului pentru fiecare încălcare admisă în privința mea. Am revendicat drepturile patrimoniale, pentru deținerea mea timp de 13 luni în Penitenciarul nr. 13 în condiții inumane, considerată drept tortură, conform art. 3 al Convenției. Am solicitat constatarea de către instanța națională a încălcării dreptului la libertate şi la siguranţă, dreptului la un proces echitabil, la respectarea vieţii private şi de familie, libertatea de exprimare și încălcarea dreptului la un remediu efectiv. Solicitările mele sunt formulate în așa fel încât persoanele care se fac vinovate pentru trucarea probelor, interpretarea materialelor cauzei penale să fie trase la răspundere, inclusiv cu dreptul de regres pentru a recupera sumele de bani din contul acestor persoane și nu din bugetul de stat”, a comentat Iurie Podarilov.
Avere modestă și viza de reședință la adresa Inspectoratului de Poliție Râșcani
Cea mai recentă declarație de avere și interese personale, depusă de Podarilov, este pentru anul 2015. Atunci, noul șef al IGP declara că deține un apartament de 58,3 metri pătrați situat în comuna Grătiești, cumpărat în 2014 cu 358 de mii de lei, și un garaj, dobândit în 2012. Tot atunci acesta indica că din 2012 conduce un Volkswagen Passat, fabricat în 2006. ZdG a constat că familia Podarilov locuiește în continuare în apartamentul procurat în 2014, deține automobilul Volkswagen Passat și un alt automobil Toyota Auris din 2008, procurat în 2020. Noul șef al IGP are viza de reședință însă, pe adresa Inspectoratului de Poliție Râșcani al Direcției de Poliție din mun. Chișinău, unde și-a început activitatea în calitate de anchetator inferior, întrucât la începutul anilor 2000 legislația oferea angajaților comisariatelor această posibilitate.
Mai mulți ani soția noului șef al IGP, Olga, a activat în cadrul firmei „Esculap-Farm”, instituție în care a activat și Lilian Carabeț, șeful adjunct interimar al IGP despre care ZdG a scris recent că locuiește într-o casă impunătoare, amplasată într-o zonă selectă din localitatea Dumbrava, mun. Chișinău, pe care susține că a cumpărat-o cu 45 de mii de euro. „Esculap-Farm” SRL deține lanțul de farmacii „Apoteka” și a fost fondată de Oleg Sîli. Firma a obținut în ultimii ani zeci de contracte cu statul. În 2019, „Esculap-Farm” SRL a ajuns în vizorul procurorilor, după ce a semnat un contract de 28 de milioane de lei cu statul pentru livrarea analogilor de insulină în cadrul Programului Național de profilaxie și combatere a diabetului zaharat și diabetului insipid pentru acel an.
Colaborarea cu ministra Revenco și donația făcută PAS
Iurie Podarilov a fost numit în funcția de șef al IGP, pe un termen de cinci ani, la propunerea Anei Revenco, ministra Afacerilor Interne, fostă șefă a acestuia pe când ambii activau la Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane. Cei doi au activat împreună și la Centrul Internaţional „La Strada”. Podarilov susține însă că ministra Revenco nu îi este rudă și între ei nu există relații de afinitate.
La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent, Podarilov a donat 10 mii de lei Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), donație despre care spune că a făcut-o din „considerente obiective” pe care le are.
„Cuantumul donat corespunde veniturilor mele, deoarece în acea perioadă prestam servicii la mai multe companii, oficial fiind angajat în calitate de jurist. Nu sunt membru al partidului și nu am fost vreodată membru al vreunui partid. Am activat în cadrul unei companii private, unde, împreună cu echipa, am decis să susținem viitorul R. Moldova din considerentele obiective pe care le avem”, a declarat noul șef al IGP.
Numirea lui Iurie Podarilov în funcția de șef al IGP a fost făcută după ce postul a devenit vacant la 12 august curent, odată cu plecarea din funcție a lui Sergiu Paiu.
