Marile dosare ale lui 7 aprilie
Şapte ani au trecut de la protestele sângeroase din aprilie 2009, atunci când zeci de tineri protestatari, reţinuţi în plină stradă, după câteva zile petrecute în penitenciare, au ajuns la spital cu diverse traumatisme. Cel puţin un tânăr, Valeriu Boboc, a decedat, ucis de poliţişti. Astăzi, pentru acele orori, niciun înalt oficial nu face puşcărie, în timp ce, în instanţe, există încă dosare cu „nume mari”, departe de a avea o finalitate.
Curtea de Apel Chișinău a menținut miercuri, 6 aprilie 2016, decizia primei instanțe prin care bloggerul rus Eduard Baghirov era condamnat la cinci ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fiind găsit vinovat în baza art. 46 și 285 din Codul Penal al R. Moldova (constituirea unui grup criminal organizat și organizarea sau conducerea unor dezordini în masă). Dragoș Chetraru, avocatul din oficiu a lui Baghirov, ne-a spus că decizia a fost luată după o singură ședință de judecată și după ce i-au fost respinse solicitările de a audia careva martori.
Valentina Cușnir, ex-parlamentară
Capitolul 7 aprilie 2009 își are țesute amintirile în sufletul fiecăruia dintre noi, în special al celor care și-au încrustat atunci pe buze cuvântul durut „LIBERTATE”. Nu-i va reuși nimănui să șteargă din istorie fila 7 aprilie 2009, fila care a schimbat rostul Generației Tinere în făurirea Viitorului său! Unii au crezut că ne-am speriat! Nu! Ba chiar am devenit mai Neînfricoșați și mai hotărâți! Mă simt obligată ca, în numele celor, care au fost omorâți în fața ochilor mei, celor care au fost maltratați în acea Noapte Neagră în locul cel mai Sfânt pentru noi, Piața Marii Adunări Naționale, și, ulterior, prin comisariate, să nu dau înapoi ! Sunt sigură că Tinerii sunt și mai hotărâți să lupte și să-și obțină ceea ce le aparține doar lor. Cei care încearcă să șteargă cu buretele amintirea, ba chiar să-și asume laurii lui 7 aprilie 2009, o fac din ticăloșenie și sunt în convulsiile dispariției din calea Binelui și Frumosului. Sunt sigură că gândurile Generației 7 aprilie 2009 se vor realiza foarte curând!
Dosarul Baghirov, la Curtea de Apel
La 24 aprilie 2015, judecătorii Liuba Pruteanu, Silvia Gîrbu şi Elena Cojocari de la Judecătoria Buiucani din capitală au ajuns la concluzia că Baghirov ar fi fost cel care a organizat protestele din aprilie 2009. „În perioada anilor 2008—2009…. a întocmit un plan criminal orientat spre preluarea sub control, compromiterea şi constrângerea opoziţiei din perioada respectivă, reducerea potenţialului de acţiune a forţelor comuniste cu atragerea în cursa provocatoare şi anihilarea în perspectivă a acestora, inclusiv a mediilor de tineret cu viziuni anticomuniste”, se spune în sentinţa pronunţată de Judecătoria sect. Buiucani. În document se precizează că Baghirov a venit în R. Moldova special pentru a pune la cale acest plan, că aici a avut întâlniri, îndeosebi în s. Ţâpova, r. Rezina, cu diverse persoane care l-au ajutat să-l ducă până la final, manipulând masele, mai ales prin reţelele de socializare.
În proces, se precizează în sentinţă, au fost implicaţi şi cinci cetăţeni ruşi, aduşi special pentru a pregăti deturnarea protestelor din aprilie 2009, ruşi care se aflau sub tutela „Aparatului Preşedintelui Federaţiei Ruse”. Baghirov a fost condamnat în lipsa sa, după ce, încă în 2011, reuşea să „evadeze” din arestul la domiciliu. Acesta nu s-a apărat în cadrul procesului, fiind însă apărat de un avocat oferit de stat, gratuit. Dragoş Chetraru spune că, în perioada derulării procesului, a încercat în câteva rânduri să ia legătura cu Baghirov, însă afirmă că acesta nu i-a răspuns la mesaje. Chiar şi aşa, apărătorul şi-a făcut meseria şi a atacat la Curtea de Apel (CA) Chişinău sentinţa de condamnare emisă pe numele cetăţeanului rus. În cadrul urmăririi penale, fiind audiat, Baghirov s-a declarat nevinovat, spunându-le procurorilor că toate declaraţiile sale la subiectul 7 aprilie, făcute în spaţiul public, nu sunt altceva decât „acţiuni de promovare a imaginii sale”.
Dosarul Gumeniţă, în aşteptarea sentinţei
Dosarul de învinuire a lui Iacob Gumeniţă, fost vicecomisar al oraşului Chişinău, trimis în instanţa de judecată în vara anului 2010, la aproape 6 ani (!) de când se află pe rol la Judecătoria Buiucani, nu are o finalitate. Procurorul Alexandru Caraman, care gestionează dosarul, ne-a anunţat că judecătorul Sergiu Lazări ar fi în deliberare de aproape două luni, nefiind stabilită încă data următoarei şedinţe, când pe dosar ar trebui să fie pronunţată sentinţa. În şedinţele precedente, Gumeniţă a declarat că se consideră nevinovat. Acesta este judecat pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Sergiu Lazări a refuzat să ne spună data pronunțării sentinței.
Dosarele Corduneanu şi Rusu, un an şi jumătate la Apel
În august 2014, Petru Corduneanu, ex-şeful Direcţiei Ordine Publică din cadrul MAI, a fost declarat nevinovat de către judecătorul Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, după ce Valentina Cuşnir, pe atunci deputată, l-a acuzat că ar fi maltratat-o. Dosarul este de un an şi jumătate la CA Chişinău, la etapa audierii martorilor. Între timp, Petru Corduneanu s-a implicat în politică. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 acesta a candidat pe listele PSRM-ului condus de Igor Dodon, fiind pe locul 30, nereuşind, la limită, să acceadă în Parlament. Pentru că nu a reuşit să ajungă deputat, a candidat, vara trecută, pe listele aceluiaşi partid, pentru funcţia de consilier municipal, de această dată, cu succes, pentru că a reuşit să acceadă în Consiliu. Alături de Corduneanu, în 2014, în dosarul intentat la cererea Valentinei Cuşnir, a fost achitat şi Dumitru Rusu, fostul său adjunct, învinuit de aceleaşi infracţiuni.
Dosarele Papuc şi Botnari, finaluri cu achitare
La 30 iunie 2015, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) i-a achitat pe cei doi generali în dosarul 7 aprilie. Judecătorii Petru Ursache, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma şi Petru Moraru au ajuns la concluzia că acuzaţiile aduse celor doi generali, conform art. 329 din Codul Penal, neglijenţă în serviciu, nu au avut un suport juridic. Instanţa de judecată a motivat, în special, hotărârea de achitare a inculpaţilor de săvârşirea infracţiunii menţionate invocând motivul că, în cazul unor dezordini în masă, se punea în aplicare Ordinul ministrului Afacerilor Interne nr. 01, din 9 februarie 2009, prin care şeful statului-major era desemnat Valentin Zubic, pe atunci viceministru de Interne. Conform acelui ordin, susţin judecătorii, cei doi nu au avut obligaţiuni pe care nu le-ar fi executat. Gheorghe Papuc este, totuşi, condamnat, însă nu pentru ce (nu) a făcut la 7 aprilie 2009, ci pentru că a favorizat PCRM-ul, oferindu-i încăperi şi automobile pe care le plătea din banii Ministerului Afacerilor Interne. Pentru acest dosar, care a fost comasat cu cel privind 7 aprilie, Papuc a fost condamnat la o amendă de 1000 de unităţi convenţionale, echivalentul a 20 mii de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii în cadrul MAI pe un termen de cinci ani. Dosarul pe numele lui Valentin Zubic, un alt oficial MAI în aprilie 2009, a fost clasat încă în 2013, după o decizie judecătorească.
Dosarul lui Perju, condamnare definitivă cu inculpat fugar
Ion Perju, ex-poliţistul învinuit de moartea lui Valeriu Boboc, este singurul condamnat definitiv într-un dosar de rezonanţă legat de evenimentele din aprilie 2009. La 15 decembrie 2015, printr-o decizie pronunţată integral la 22 ianuarie 2016, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie Nicolae Gordilă, Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan şi Ion Guzun au respins recursurile figuranţilor din dosar şi au menţinut sentinţa de condamnare la 10 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a activa în organele publice pe un termen de 5 ani, emisă în martie 2015 de CA Chişinău. Doar că, încă de atunci, Ion Perju a părăsit R. Moldova, fiind astăzi anunţat în căutare, fără a fi găsit.
Ala Boboc, mama lui Valeriu Boboc
Au trecut deja șapte ani fără Valeriu. Că va fi tras cineva la răspundere pentru moartea lui nu mai am nicio speranță. A fost deja pronunțată și sentința de judecată, dar ce folos? Măcar o persoană care trebuia să răspundă, Perju, și acela a dispărut. Nu mă mai aștept la nimic. Nu m-am resemnat, dar cred că este o putere care, până la urmă, îi va pedepsi pe toți cei vinovați, pentru că în țara noastră justiția, după cum se vede, se face selectiv și are favoriți. Avem numai o bucurie și o speranță, nepotul Dragoș. El îi seamănă foarte mult lui Valeriu. El nu înțelege încă toate lucrurile, dar îi povestim despre tatăl său atunci când ne întreabă. Mergem des la cimitir cu toată familia. Vom merge și anul acesta, la biserică și la cimitir, pentru o slujbă de pomenire. Valeriu este mereu prezent, ne amintim de el și nu ne putem împăca cu gândul că nu mai este.
Astfel, deşi condamnat, Perju nu stă după gratii. De precizat şi faptul că decizia CA Chişinău, menţinută acum trei luni de judecătorii instanţei supreme, a fost atacată nu doar de avocatul lui Ion Perju, ci şi de părinţii lui Valeriu Boboc, Victor şi Ala, care au solicitat condamnarea acestuia pentru exces de putere şi cauzarea vătămărilor grave ce au dus la decesul lui Valeriu Boboc, prin participaţie, în coautorat cu mai multe persoane.
Părinţii lui Boboc au menţionat că, deşi a constatat că inculpatul a comis infracţiunea prin participaţie cu alte persoane, nestabilite de către organul de urmărire penală, instanţa de apel a decis că inculpatul l-a omorât pe Valeriu Boboc prin prima lovitură aplicată de către acesta. Astfel, loviturile aplicate ulterior, consecutiv de către alte persoane neidentificate, atunci când Valeriu Boboc era încă în viaţă şi se mişca, nu au nicio relevanţă. „Ca rezultat al constatărilor eronate, tragerea la răspundere penală a altor coparticipanţi devine iluzorie, rămânând condamnat doar inculpatul, judecarea cauzei limitându-se doar la prima lovitură, deşi omorul lui Valeriu Boboc a fost rezultatul unor acţiuni vădit ilegale ale mai multor persoane”, au susţinut soţii Boboc, care însă nu au fost auziţi.
