Marele cutremur: Cum e pregătită R. Moldova?
În R. Moldova lipseşte o evidenţă strictă a clădirilor care prezintă pericol în cazul unui eventual seism puternic. De reparaţia imobilelor cu probleme nici nu este vorba, pentru că nu se cunoaşte exact care sunt clădirile care ar putea ceda în cazul unui cutremur devastator. Autorităţile statului susţin că nu dispun de fonduri pentru efectuarea unor investigaţii serioase referitoare la starea clădirilor şi cel mai ciudat e că se dezic de responsabilităţi. În 2010, pentru repararea clădirilor „periculoase”, din contul Primăriei Chisinau nu a fost alocat nici un bănuţ. Toate astea în timp ce specialiştii ne spun că, cu cât ne îndepărtăm mai mult de ultimul cutremur puternic, cu atât ne apropiem mai mult de următorul la fel de puternic.
Ultimul cutremur puternic, produs în zona Vrancea, cu o magnitudine de 6,7 grade pe scara Richter, a avut loc la 30 mai 1990. Cutremurul nu s-a soldat cu victime sau pagube materiale mari. De atunci, starea de fapt a clădirilor nu s-a îmbunătăţit, ba chiar mai mult, s-a înrăutăţit, din cauza numărului mare de intervenţii ilegale ale locatarilor în structura blocurilor.
Ping-pong cu viaţa oamenilor
Iniţial, serviciul de presă al Primăriei Chişinău ne-a informat că nu există, în cadrul instituţiei, funcţionari abilitaţi să ne spună despre starea clădirilor din capitală, readresându-ne la Inspecţia de Stat în Construcţii, de unde am putea obţine astfel de date. Nici cei de la instituţia respectivă nu au părut încântaţi de dialog şi ne-au spus că autorităţile publice locale ar trebui să cunoască starea de fapt a blocurilor, pentru că acestea se află în gestiunea lor. Totuşi, Radu Vasile, şef-adjunct al Inspecţiei de Stat în Construcţii, ne-a adus la cunoştinţă că „nimeni nu a făcut o investigare şi nu există până la momentul actual nici o statistică referitoare la starea blocurilor de locuit din R. Moldova”. Într-un articol publicat de ZdG în 2009, acelaşi Radu Vasile menţiona că depistarea blocurilor cu probleme constituie a doua etapă a unui proiect iniţiat la început de 2009. „La prima etapă, ne-am ocupat de depistarea construcţiilor neautorizate. Am găsit 700, dintre care 688 sunt exploatate fără recepţie”, ne spunea Vasile, cu promisiunea că, în cel mai scurt timp, vom afla numărul clădirilor cu risc seismic.
Acum, acesta ne-a readresat la Mihai Barbăneagră, şeful secţiei expertiză în construcţii, după mai multe detalii. Surpriză, însă. Acesta ne-a spus că Primăria ar trebui să ne informeze despre situaţia blocurilor de locuit, pentru că ei gestionează fondul locativ. Barbăneagră a precizat că, la noi, nu sunt făcute analize ale stării clădirilor. „Nu se fac asemenea analize din lipsa banilor. Aceste lucruri sunt făcute de administraţia publică locală. Ei gestionează fondul locativ. Dar dacă ei n-au interes, şi nici bani…”, a strâns din umeri Barbăneagră. „Nimeni nu ar putea spune exact care clădiri vor rezista sau nu, pentru că nimeni nu ştie ce intervenţii s-au făcut în imobile”, a conchis funcţionarul.
Reparaţii nu se fac din lipsă de fonduri
Am revenit la Primăria Chişinău. La Secţia reparaţii capitale, din cadrul Direcţiei generale locativ-comunale şi amenajare, am fost informaţi că, pentru 2010, nu a fost alocat nici măcar un bănuţ pentru repararea clădirilor cu probleme. „Noi examinăm vizual starea clădirilor. Ulterior, cerem o expertiză mai detaliată. În funcţie de banii de care dispunem, reparăm acea clădire”, ne-a declarat un specialist din Direcţia reţele inginereşti. Acesta recunoaşte că există adresări din partea cetăţenilor, însă nu pot fi luate în seamă din lipsă de fonduri. „În 2008, s-au alocat vreo 20 mil. de lei pentru fondul locativ, în 2010 – nici un bănuţ. Nu ştim care clădiri sunt „periculoase”, pentru că e nevoie de o expertiză tehnică, iar ea nu se face, în special din lipsă de fonduri”, a remarcat specialistul.
Cu o oarecare reţinere (pentru că nu este domeniul său – n.r.), Vasile Alcaz, directorul Institutului de Geologie şi Seismologie, ne-a spus că „sunt date referitoare la clădirile periculoase, însă nu e cazul să fie făcute publice”. El a precizat că nu se întreprinde nimic pentru a rezolva problemele existente din lipsă de bani. „E şi imposibil să faci o expertiză a tuturor clădirilor din Chişinău. O expertiză cere bani, dar şi acceptul oamenilor. Aceste două lucruri sunt greu de obţinut”, a remarcat Alcaz.
La începutul anului 2009, ZdG a intrat în posesia unor date confidenţiale priivind bilanţul unui eventual cutremur de 7 grade pe scara Richter. Astfel, conform unor date ale MCDT (Ministerul Construţiilor şi Dezvoltării Teritoriului – n.r.) care nu au fost încă date publicităţii „pentru a nu crea panică printre cetăţeni”, „după un cutremur major va fi afectat 30% din fondul locativ, dintre care se pot prăbuşi în jur de 2500 de clădiri. Bilanţul pagubelor evaluate şi costul lucrărilor de reabilitare a construcţiilor afectate va constitui 12 mil. lei”, se mai spune în document. Numărul pierderilor de vieţi omeneşti ar putea depăşi cifra de 4000, iar circa 40 000 de oameni ar fi răniţi”.
Cutremur va fi, dar când?
Vasile Alcaz, directorul Institutului de Geologie şi Seismologie (IGS) al Academiei de Ştiinţe a R. Moldova, spune că un cutremur puternic va fi, „problema e că nu ştie nimeni când anume. Şi nu doar unul. După el, vor fi altele, pentru că trăim într-o zonă seismică”, ne-a explicat doctorul habilitat în geofizică.
Acesta este de părere că ultimele cutremure de pe glob ar putea avea o oarecare influenţă asupra zonei Vrancea. „Bineînţeles, plăcile tectonice sunt în interacţiune. O zonă sau alta ar putea fi influenţate de cutremurele din alte zone. Ar putea să influenţeze situaţia ultimele cutremure de pe glob, dar nu e o legătură determinantă. Nu este o regulă”, a precizat Alcaz.
Directorul IGS a comentat şi afirmaţia recentă a lui Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului din România, care susţinea că viitorul cutremur se va resimţi mai tare la Iaşi, Bacău şi Chişinău, pentru că va fi unul de mare adâncime. „Specificul cutremurelor din Vrancea e următorul. Uneori, ruptura e direcţionată spre Bucureşti, alteori – spre Chişinău. În 1977, Bucureştiul a suferit cel mai mult, în 1986 a fost invers, în 1990 situaţia s-a schimbat iar. E posibil ca acum, într-adevăr, Chişinăul să fie afectat mai mult”, ne-a spus Alcaz.
„E clar că, cu cât ne îndepărtăm mai mult de ultimul cutremur puternic, ne apropiem mai mult de următorul la fel de puternic. Din aceste considerente, putem spune că vremea următorului cutremur se apropie. Nimeni însă nu ştie când va fi. Media ultimilor 1000 de ani arată că aici se produce un cutremur mare o dată la 20—30 de ani. Asta însă nu însemnă că, dacă au trecut 20 de ani, gata – va fi…”, spune Alcaz. Acesta este de părere că R. Moldova este pregătită de un mare cutremur în mod diferit. „Unele zone mai bine, altele mai puţin”. Cert este că oamenii trebuie să înţeleagă şi să fie pregătiţi psihologic”, a încheiat specialistul.
Peste o mie de oameni gata să intervină
Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale din cadrul MAI efectuează în fiecare raioan al ţării, o dată la 5 ani, o aplicaţie privind simularea unui cutremur. În municipiul Chişinău, ultima simulare de cutremur a avut loc în luna septembrie, la nivelul sectorului Centru. „În fiecare an se organizează aplicaţii pentru fiecare raion în parte. Pentru anul 2010 , în luna septembrie este preconizat să se desfăşoare o aplicaţie privind un eventual cutremur pe întreg mun. Chişinău”, ne-a informat Dorina Cruc, ofiţerul de presă al Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale. În cazul unui cutremur devastator, în capitală pot fi implicate peste o mie de persoane în procesul de acordare de ajutor. „Dacă va fi necesar, vor fi implicate şi persoane din suburbii”, ne-a mai spus Cruc.
Victor MOŞNEAG
