MAKENA între poliţie şi penitenciare

Direcţia Generală Servicii Operative (DGSO) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) luptă cu Departamentul Instituţiilor Penitenciare (DIP) pentru controlul asupra sistemului penitenciar, iar dosarul în care Vladimir Moscalciuc, alias Makena, este învinuit de organizarea şi conducerea unei grupări criminale în cadrul închisorii este un instrument de răfuială în cadrul acestui conflict. Aceasta este una dintre ipotezele confirmate de surse din cadrul Ministerului Justiţiei.

Săptămâna trecută, Procuratura Generală (PG) a anunţat că a definitivat urmărirea penală şi că a trimis în instanţa de judecată o cauză penală în care, în calitate de inculpaţi, figurează 9 deţinuţi ai Penitenciarului nr.16 de la Pruncul, învinuiţi de şantaj, precum şi de crearea unei organizaţii criminale, condusă de aşa-numitul “hoţ în lege” Makena.

Organizaţie criminală în închisoare

Această cauză penală a fost iniţiată la începutul anului trecut, după ce mai mulţi detinuţi s-au plâns că ar fi fost şantajaţi prin aplicarea violenţei şi ameninţarea cu moartea de către un grup de condamnaţi ai penitenciarului, care ar fi membri ai grupării “Makena”.

Procurorul Viorel Morari, care conduce urmărirea penală, susţine că în ultimii 11 ani, fiind condamnat, Moscalciuc a format organizaţia criminală cu denumirea “Makena”, alcătuită din membri ai grupărilor criminale din cadrul închisorilor din R.Moldova, dar şi din statele vecine, una dintre care îşi desfăşura activitatea infracţională pe teritoriul Penitenciarului Pruncul.

Cu scopul de a acumula fonduri băneşti pentru susţinerea organizaţiei şi pentru atragerea altor membri din rândurile deţinuţilor, membrii reţelei interlope recurgeau la diverse presiuni asupra deţinuţilor, inclusiv ameninţări cu moartea, solicitând, sub diferite pretexte, sume de la 300 la 9000 de euro.

1000 EURO ca să fii „smotreaşcii”

„În 2008, când am fost etapat la penitenciarul Pruncul, pentru unele investigaţii medicale, am fost întâmpinat de Lilian Chirica (polojeneţ) şi Moscalciuc, care mi-au propus să mă aliniez organizaţiei criminale în calitate de (smotreaşcii) contra unei sume iniţiale de 1000 de euro. Am refuzat categoric, la care mi-au spus: bun, singur ţi-ai ales drumul ista şi cum tu arunci aşa de tare la paciot, mî s taboi razbiriomsea. Makena a dat din mâna şi a spus: “ladna Lilic, davai tî razrabatîvai evo”.

Când am fost transferat înapoi în penitenciarul unde mă aflam iniţial, unde e penitenciar de tip deschis, au început şantajurile, estorcările de bani, ameninţările, maltratarea psihologică şi fizică şi din partea colaboratorilor, şi din partea deţinuţilor. Încercau să-mi întindă diferite curse, după care apăreau şi spuneau că rezolvă ei totul, dar trebuie să dau bani sau trebuie să aduc narcotice, telefoane mobile.

Ei îi manipulează pe toţi deţinuţii din toate penitenciarele. Bani nu se cer de la toţi, pentru că nu toţi au aceste posibilităţi, dar ei ştiau cine şi ce posibilităţi are. Banii tot timpul se transmiteau şi circulau la libertate, prin anumite persoane care transmiteau cui trebuia. Modalităţile tot timpul erau diferite, pentru a nu putea fi depistaţi. De regulă, fie se transmiteau prin rutieră, fie printr-un şofer oarecare. Circulă prin 6—7 persoane, timp de 2—3 zile, până ajung la destinaţie”, relatează una dintre presupusele victime ale reţelei “Makena”.

„Makena achită pentru servicii la Parlament şi la Procuratură”

Acelaşi deţinut a povestit că Makena conduce grupări de deţinuti care i se supun, iar în unele cazuri chiar se închină la fotografia acestuia şi servesc băuturi alcoolice în cinstea sănătăţii sale. Tot ei, spune acesta, acumulează fonduri financiare şi bunuri materiale care ulterior sunt predate în bugetul lui Makena, cu care acesta achită cheltuielile pentru servicii unor persoane din Guvern, Parlament, Procuratură, DIP şi altora cu care conlucrează.

Pentru presupuse acţiuni similare, în judecată au fost trimişi 9 condamnaţi, inclusiv Moscalciuc şi Lilian Chirica, care este învinuit că ar fi conducătorul presupusei grupări criminale din Penitenciarul Pruncul. În respectiva schemă procurorii suspectează şi implicarea angajaţilor instituţiilor penitenciare. 2 persoane au şi fost puse sub acuzare, iar o a treia, care face parte din conducerea DIP, a fost scoasă de sub urmărirea penală. Aceştia sunt suspectaţi de complicitate la şantaj şi depăşirea atribuţiilor de serviciu. În instanţă se mai examinează un dosar similar, intentat pe numele lui Moscalciuc şi al lui Chirică.

Administraţia DIP a recunoscut că de mai multe ori, în decursul mai multor ani, a primit din partea deţinutilor scrisori prin care aceştia îl acuzau pe deţinutul Moscalciuc şi pe alţii din anturajul său de acţiuni violente şi solicitări de bani.

Dosar fabricat cu interese

Avocatul lui Chirică, Oleg Chicu, susţine că clientul său este nevinovat de ceea ce i se incriminează, că acesta nu face parte din niciun fel de grupare şi că nu are nicio relaţie cu Makena, iar dosarul este fabricat. Avocatul a dat de înţeles că în acest dosar sunt implicate persoane cu funcţii mari, care nu au nici-un statut pe dosar, dar despre care nu poate vorbi la momentul de faţă.

Şi Vitalie Bocancea, directorul adjunct al DIP, care a fost iniţial suspectat şi el de către procurori de implicare în reţeaua respectivă, dar care a fost scos de sub urmărirea penală, susţine că e un dosar fabricat. Totodată, în dosarul împotriva lui Moscalciuc, care deja este în judecată, Bocancea a fost chemat în calitate de martor al lui Makena.  Înaintea şedinţei de judecată, acesta a declarat că nu neagă că în penitenciare există o anumită subcultură a deţinuţilor, dar nu e ceea ce incriminează PG.

Bocancea a mai spus că “sunt interese” ca lucrurile să se întâmple astfel. “Unor deţinuţi li s-a promis că vor fi eliberaţi dacă vor face aceste acuzaţii, altora altceva. Nimic nu-i întâmplător. Îmi pare rău că nu ştiti cine ar avea de câştigat în urma acestui conflict”, a spus angajatul DIP.

Secret de stat cu MAI şi DIP

Depoziţiile acestuia în judecată, pe alocuri, erau destul de teoretice şi superficiale. A declarat că are cu deţinuţii doar relaţii de serviciu şi de mai multe ori a invocat articolul 213 din Codul de Procedură Penală, care se referă la apărarea secretului de stat, adăugând repetat un “aş spune multe” dacă ar fi interogat cu aplicarea prevederilor acestui articol.
Surse din cadrul DIP au declarat sub anonimat că trimiterea lui Bocancea la respectivul articol se referă la faptul că ar fi anumite acţiuni pe care aceştia le-au depistat şi care au fost comunicate cu statut de informaţie secretă Ministerului Justiţiei şi PG. Acestea ar viza relaţia ilegală dintre angajaţii MAI şi lumea interlopă din penitenciare. De fapt, se presupune că anume de la aceasta s-a şi pornit dosarul cu reţeaua “Makena”. Pentru a sustrage atenţia de la ilegalităţile care ar avea loc în cadrul MAI, şi anume în DGSO, subdiviziune ce are responsabilităţi şi în cadrul penitenciarelor şi care intră în contact direct cu deţinuţii, ar fi provocat această urmărire penală, în cadrul căreia să acuze şi angajaţii DIP de colaborare cu Makena.

Interesul şi controlul de după gratii

Lupta “subterană” dintre MAI şi DIP este mai veche. Mulţi susţin că  MAI ar fi vrut control asupra sistemului penitenciar. Anumiţi angajaţi MAI ar fi având interes să pătrundă în penitenciare ca să poată stoarce informaţii şi mărturii necesare, pe de alta parte, logica instituţională spune că acolo nu trebuie să aibă acces nimeni, cu atât mai mult poliţia. Plus că mai este interesul financiar, se speculează că sume foarte mari de bani sunt plătite de către autorităţile criminale din închisori unor colaboratori MAI pentru unele servicii.

Din depoziţiile lui Bocancea în judecată s-a înţeles clar că timp de cel puţin doi ani poliţiştii din DGSO, cu regularitate, de câteva ori pe săptămână, vizitau penitenciarele, fără să respecte norme, nefixând în registru a numele deţinuţilor vizitaţi.

Demiteri vagi şi interimat suspect

În această luptă, dintre MAI şi DIP, sunt foarte neclare recentele schimbări de cadre din cadrul DIP. Săptămâna trecută, a fost anunţată demiterea directorului DIP, Vadim Cojocaru. Ministrul Justiţiei. Oleg Efrim, explicase acest lucru prin faptul că la reangajarea acestuia fusese încălcată legea şi că era amoral ca fiind pensionat să beneficieze şi de salariu.

Cu replică a venit ex-ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, prin ordinul căruia fusese reangajat Cojocaru, care spune pe blogul său că toate acestea sunt o farsă şi că de fapt o pretinsă ilegalitate se acoperă cu o ilegalitate veritabilă, cum este demiterea lui Cojocaru.

Tănase a explicat că toţi directorii DIP au fost angajaţi în acelaşi mod, şi chiar să fi fost încălcare, legea spune că, “angajatul nu trebuie să suporte consecinţele eventualelor încălcări imputabile angajatorului”.

Cât despre faptul că acesta beneficia şi de pensie şi de salariu, ex-ministrul a spus că “nimeni, nici chiar ministrul justiţiei, nu are dreptul de a refuza pensionarea unei persoane, la fel cum nimeni nu poate condiţiona reangajarea unei persoane cu renunţarea la pensia cuvenită”.

Cu misiune specială în penitenciare

În locul lui Cojocaru, la conducerea DIP a fost numit Veaceslav Ceban, care până în ziua când ministrul Efrim a emis ordinul respectiv, a activat în fruntea Direcţiei Misiuni Speciale (DMS) din cadrul MAI, de unde fusese demis în 2009 şi unde se restabilise prin judecată. “Această structură a MAI, în realitate, era poliţia politică, care se ocupa de partidele de opoziţie şi de oponenţii personali ai regimului Voronin. DMS era responsabilă de filajul conducerii PLDM, interceptarea convorbirilor telefonice, supravegheri etc. DMS a jucat un rol cheie în atrocităţile comise în evenimentele din 7 aprilie 2009”, scrie Tănase pe blogul său. De altfel, anul trecut fusese restabilit, tot prin judecată, şi fostul şef al acestei direcţii, care se pomenise la un moment dat cu doi conducători.

Anterior, Ceban, care este şi soţul interpretei Aura, şi prieten cu ministrul Efrim, soţiile ambilor având proiecte comune, şi cumătru cu prim-vecepreşedinta Parlamentului, vice-preşedinta PLDM, Liliana Palihovici, a lucrat director adjunct al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane. A plecat de acolo odată cu reorganizarea acelei instituţii şi reangajarea tuturor în bază de concurs. Acest lucru s-a întâmplat după ce s-au adus grave acuzaţii conducerii acelui centru, precum că ar fi corupţi şi că ar colabora cu traficanţii de persoane.

Tot ex-ministrul Tănase, pe blogul său, mai scrie că numirea lui Ceban în această funcţie are scopul de a plasa sistemul penitenciar sub controlul MAI. Acesta a recunoscut că pentru prima dată i s-a sugerat substituirea lui Cojocaru cu Ceban cu doi ani în urmă. “Am refuzat acest lucru deoarece am considerat că sistemul penitenciar trebuie ţinut cât mai departe de MAI. Esenţa reformei penitenciare a fost de a exclude controlul MAI asupra penitenciarelor“. Tănase a explicat pentru ZdG de ce este atât de râvnită funcţia de director al DIP: “Decizii mari nu poate lua, dar în schimb, dacă ai controlul asupra funcţiei respective, poţi influenţa desfăşurarea unor dosare penale, multe alte lucruri. Este vorba de influenţe ilegale, ce ţin inclusiv de lumea interlopă din penitenciare”.