„Mafia cărnii”, anihilată cu amendă
Lupta cu „mafia cărnii”, cum a fost numită schema de monopolizare a importului de carne în R. Moldova, s-a încheiat. Finalitatea celor şase dosare penale, intentate pe numele celor şase firme suspecte, sunt şase amenzi. Patru dintre acestea sunt deja pe cale de lichidare. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) anunţase că acest mecanism agreat de fosta guvernare se formase ani la rând, cu susţinere politică. Deşi se speculase implicarea mai multor persoane politice, care, de altfel, negaseră că ar avea vreo legătură, rămâne necunoscut numele celui sau celor care au stat în spatele sau care au încurajat această afacere.
În toamna anului 2009, CCCEC a făcut publică o schemă de monopolizare a pieţei de carne. Potrivit Centrului, doar câteva firme aveau posibilitatea să importe carne, celorlalţi doritori neoferindu-li-se, sub diferite pretexte, autorizaţii pentru import. Potrivit anchetatorilor, Comisia specială, care era abilitată cu oferirea acestor autorizaţii, devenise un fel de filtru care aproba actele doar pentru firmele privilegiate.
Monopol fără corupţie
Într-un interviu acordat ZdG în acea perioadă, directorul CCCEC, Viorel Chetraru, fusese întrebat dacă “vor fi sau nu cercetaţi pentru corupţie ex-demnitarii care, potrivit presei, au monopolizat cele mai importante sfere economice?”. „Cei care au comis acte de corupţie nu vor fi scutiţi de responsabilitate. Ne vom autosesiza şi vom merge până la capăt. Corupţie înseamnă şi promovare de afaceri şi interese, spectrul este foarte larg. Am şi început aceste activităţi. Vedeţi, în mapa mea de lucru: importuri ilegale de carne, importul de metale preţioase, transport ilicit de mărfuri şi pasageri”, răspunsese el.
La mijlocul lui iulie, anul trecut, ultima cauză penală din cele şase iniţiate de CCCEC pe faptul importului illicit de carne şi produse din carne, comis de mai mulţi agenţi economici, fusese trimisă în judecată. La moment, firmele au fost condamnate de prima instanţă, iar în privinţa a patru dintre ele a fost deja iniţiată procedura de lichidare. Sentinţa este aceeaşi în privinţa tuturor: “A recunoaşte culpabilă persoana juridică în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod Penal RM şi a-i stabili în baza acestei norme pedeapsă – amendă 5.000 (cinci mii) unităţi convenţionale de amendă, ce constituie 100.000 (una sută mii) lei şi cu lichidarea persoanei juridice”.
Condamnaţi, dar „nevinovaţi”
Acuzaţiile au fost aduse nu persoanelor fizice, oamenilor concreţi, ci persoanelor juridice, firmelor. SRL-urile respective sunt: “Edlandlux”, “Grusimpex”, “Prodpozitiv”, “Atriplex-Impex”, “Prodvestgrup” şi “Damid-Prim”. Conform datelor Camerei Înregistrării de Stat, patru dintre acestea au fost fondate în aceeaşi zi, 8 noiembrie 2007. Celelalte două, la 23 martie 2007 şi 19 martie 2008. În cazul tuturor, conducătorul este şi fondator şi toate cele şase persoane sunt diferite. Este curios faptul că toate sunt înregistrate la aceeaşi adresă, strada Valea Bâcului 5/1, iar la unele coincide şi numărul de telefon.
Am reuşit să comunicăm doar cu o singură persoană dintre cele şase. “Întrebaţi pe cei care caută scheme. Nu pot să vă spun nimic. Nu sunt vinovat. Despre legături cu persoane politice sau din minister aud prima oară”, a declarat Roman Novoselschi, unul dintre directorii de firme şi singurul care a indicat la fondarea întreprinderii un număr de contact personal. La restul numerelor de telefon nu a răspuns nimeni sau erau în afara serviciilor, iar avocaţii a trei firme au spus că nu pot declara nimic în lipsa acordului clientului, pe care nu ştiu cum sau nu-i pot contacta. În instanţă, reprezentanţii societăţilor comerciale nu şi-au recunoscut vina.
6 firme cu acelaşi „plan infracţional”
Sentinţele firmelor condamnate sunt atât de asemănătoare încât par a fi trase la xerox, cu excepţia cifrelor şi numelor. La toate a participat acelaşi procuror din cadrul Procuraturii Anticorupţie, Roman Statnâi, cu care nu am reuşit să comunicăm din motiv că se află în concediu. Superiorul acestuia a spus că doar primul poate să ne vorbească despre cauzele respective.
În cadrul dosarelor penale, în care firmele erau acuzate de contrabandă în proporţii deosebit de mari, instanţa de judecată a constatat că, cantitatea de carne şi produse din carne importată de către SRL-uri depăşeşte cu mii de tone cantitatea permisă acestora de a importa prin intermediul autorizaţiilor de import.
“Reieşind din necesităţile pieţei interne de consum, autorizaţiile de import eliberate agenţilor economici prevedeau cantitatea limitată de carne şi produse de carne ce urma a fi importată de acesta într-o anumită perioadă de timp, în numele SRL-urilor, la atingerea limitei cantitative permise prin autorizaţia de import, în scopul realizării planului infracţional, se prezentau în continuare organului vamal autorizaţiile deja nevalabile, astfel fiind depăşită cantitatea permisă, ca urmare fiind creat un surplus de mărfuri (carne şi produse din carne) pe piaţa internă a ţării, fiind lezată totodată securitatea economică a Statului R. Moldova”, se arată în sentinţele dosarelor. De exemplu, doar o firmă, în decursul unui an, a introdus în ţară un surplus de 4 383 295,10 kg de carne de pasăre şi slănină de porc, în sumă totală de 48 478 202,90 lei.
Contrabandă cu plăţi vamale achitate
Circumstanţe atenuante şi circumstanţe agravante nu au fost reţinute. Instanţa de judecată a relevat că circumstanţa invocată de către acuzator, şi anume cauzarea de urmări grave, nu poate fi considerată astfel deoarece urmări grave nu au survenit, agenţii economici au achitat toate plăţile vamale impuse de către organul abilitat, iar faptul că infracţiunea comisă a atentat la securitatea economică a statului, cum a argumentat procurorul, nu a fost probată. Astfel, instanţa de judecată a stabilit pedeapsa sub formă de amendă, plus pedeapsa complimentară cu lichidarea persoanei juridice.
În cazul a patru firme, procedura de lichidare a fost iniţiată. Cea mai recentă este de la începutul săptămânii curente. Asta înseamnă că firmele nu au atacat decizia judecăţii în instanţa ierarhic superioară. “Ce logică ar avea, dacă ei oricând pot să deschidă altă firmă?”, s-a întrebat retoric unul dintre avocaţi. Cât despre plata amenzii, banii se încasează de pe contul firmei, dacă îi are, sau se execută silit, adică se iau bunuri din proprietatea SRL-ului, evident, dacă le are. Dacă nici bani şi nici bunuri firma nu are (aceasta se referă doar la persoana juridică, nicidecum la cea fizică!), nu este nimic de făcut. Surse din cadrul Procuraturii au explicat că în situaţii de contrabandă, în special dacă vizează şi falsificare de documente, cum sunt acestea, urmează a fi trase la răspundere nu doar persoana juridică, dar şi cea fizică.
Nume speculate, fără învinuiri directe
Rugat să comenteze această situaţie, Premierul Vlad Filat a declarat că „monopol în această activitate a existat, iar noi ne-am propus, în primul rând, să asigurăm condiţii de activitate liberă în acest domeniu. Acum, există concurenţă şi cine doreşte acela importă. Preţurile au scăzut nu în măsura în care s-a dorit, dar şi veniturile la buget au fost considerabil majorate în urma importului de carne. Cât despre finalitatea dosarelor, m-am pronunţat nu o dată, ţine de calitatea justiţiei”.
„Eu cred că-i una din două, sau nu a fost nici un fel de mafie a cărnii, nici un fel de monopolizare, sau dacă au fost careva scheme ilegale, cineva, din actuala conducere, le-a preluat”, a opinat Igor Dodon, ex-ministrul Economiei, numele căruia a fost speculat în conflictul cu monopolii cărnii, fapt respins de acesta.
Angela Starinschi, purtătoarea de cuvânt a CCCEC, în legătură cu numele speculate a explicat că „s-a vorbit despre anumite persoane care au fost responsabile de ramură, s-au dat nişte nume, dar nu au fost nişte învinuiri directe. Mai mult presa a speculat. Cadrul legal a fost într-atât de bine făcut, încât a dat posibilitate legală acestor firme, persoane să facă anumite acţiuni, dar care au fost în strictă conformitate cu legislaţia existentă la acel moment. Este ca atunci când toată lumea se pricepe, dar nu poţi demonstra nimic”.
