Lupta pentru șefia Procuraturii Generale, episodul nr. 2. Detalii despre averea și cariera celor care aspiră la fotoliul de procuror general 

Trei candidați luptă pentru fotoliul de procuror general al R. Moldova. Procurorii Alexandru Cernei, Octavian Iachimovschi și Ion Munteanu au trecut în următoarea etapă a concursului, adică etapa interviului, care se va desfășura joi, 30 mai. 

ZdG a analizat declarațiile de avere, activitatea și integritatea candidaților și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care aspiră la șefia Procuraturii Generale. 

Procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale pe numele lui Dodon

Alexandru Cernei activează în cadrul PA din toamna anului 2014. În iulie 2019, Cernei a dispus neînceperea urmăririi penale pe faptul pretinsei finanțări ilegale a PSRM în baza discuțiilor care au avut loc în iunie 2019 la sediul PDM între Igor Dodon, pe atunci președinte al R. Moldova și Vladimir Plahotniuc, lider al PDM. În ordonanța de neîncepere a urmăririi penale era menționat că discuția din 7 iunie 2019 dintre Dodon și Plahotniuc, făcută publică în plină criză politică la Chișinău, „pare a nu fi una serioasă”, iar oponenții politici  „se provoacă unul pe altul”. Ordonanța semnată de Cernei a fost ulterior anulată de fostul șef al PA, Viorel Morari, care a dispus începerea urmăririi penale finalizate, cu transmiterea în instanță a dosarului numit generic „kuliok”. Dosarul se află acum pe masa judecătorilor de la CSJ.

Procurorul motivează neînceperea urmăririi penale prin faptul că în cadrul procesului au fost analizate doar discuțiile dintre cei trei apărute în spațiul public, nu și imaginile video cu sacoșa neagră. 

„Procesul penal care a fost în gestiunea mea a fost înainte de a fi difuzate în spațiul public imaginile cu acea sacoșă. Inițial, au fost difuzate doar discuții, iar în baza acelor discuții difuzate, a fost inițiat procesul penal, în care au fost audiați toți subiecții, au fost interpelate toate insituțiile competente ale statului, care nu au oferit date relevante precum că partidul respectiv ar fi finanțat ilicit sau ilegal. Între timp, doi actori ai discuției au părăsit țara, respectiv, acele discuții nu erau suficiente pentru începerea urmăririi penale. Atunci am adoptat o decizie pe care mi-o asum și consider că, la acea etapă, a fost una întemeiată. Ulterior, când au fost difuzate imaginile cu sacoșa, rezultă că era o continuitate a acelor discuții. Acesta a fost deja alt proces penal, care nu a fost gestionat de mine”, a spus procurorul Alexandru Cernei pentru ZdG.

Verificat de ANI 

În 2021, după ce și-a procurat o casă de 134 de metri pătraţi, pentru care a achitat 1,4 milioane de lei, procurorul Alexandru Cernei a ajuns în atenția Autorității Naționale de Integritate (ANI), fiind inițiată procedura de control al averii și intereselor personale a acestuia. Ulterior, în octombrie 2021, ANI a decis încetarea procedurii de control, pe motiv că agentul de integritate a constatat că explicațiile procurorului și informațiile nereflectate în declarațiile de avere ale acestuia sunt, în mare parte, venituri oficiale de care a beneficiat subiectul controlului. Pentru a intra în posesia locuinţei, omul legii a contractat un credit de un milion de lei de la o bancă comercială, cu dobânda anuală de 7%, pe care s-a obligat să-l restituie în termen de cinci ani. Conform deciziei ANI, Cernei a fost obligat să depună declarații de avere rectificate.

În prezent, acuzatorul de stat gestionează procesul penal intentat de PA privind licitația pentru închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Internațional Chișinău.  

Casă de milioane și mașină înregistrată pe numele firmei soției 

Conform declarației de avere și interese personale pentru 2023 depuse de Alexandru Cernei, acesta a ridicat un salariu total în sumă de 365 de mii de lei sau 30 de mii de lei lunar. Soția acestuia, Lilia, care figurează în calitate de fondatoare și administratoare a firmei „Donatela” SRL, declară pentru anul trecut un salariu total de 100 de mii de lei și dividende în sumă de 200 de mii de lei. Compania gestionează agenția de turism „Donatella Tur”. Pentru 2022, firma raportează venituri din vânzări în sumă de 10,55 milioane de lei și un profit net de circa 760 de mii de lei.

Familia Cernei locuiește într-o casă cu suprafața de 134 de metri pătrați, pe care o trece în declarațiile de avere și interese personale la prețul de 2,3 milioane de lei. El mai declară un apartament cu suprafața de 80 de metri pătrați, procurat în 2010 cu 275 de mii de lei și un spațiu comercial cu suprafața de 65 de metri pătrați, în posesia căruia a intrat în 2016 și a cărui valoare indicată este de 17 mii de euro. La capitolul bunuri mobile, procurorul declară un automobil Skoda Superb fabricat în 2021 și procurat în 2022 cu 25 de mii de euro și un Hyundai Tucson fabricat și procurat în 2017. Pentru această maşină, familia procurorului a scos din buzunare 19 mii de euro, înregistrând-o ca și proprietate a întreprinderii „Donatela” SRL. 

Procurorul declară datorii în sumă de 1 milion de lei și 15 mii de euro, după ce a contractat două credite bancare. Împrumutul de 1 milion de lei a fost contractat în 2020 pentru procurarea casei. 

„Prețul casei a fost acoperit din venitul legal al întregii familii, nu doar din venitul meu”

„Casa a fost procurată nu doar din credit, dar și din economiile familiei, și din dividendele care au fost extrase de către compania soției, care rezultă și din actul de control al ANI. Acolo este argumentat cum a fost acoperit prețul casei din venitul legal al întregii familii, nu doar din venitul meu. Valoarea casei a fost indicată la etapa procurării. Atunci a fost efectuat un raport de evaluare de către o companie imobiliară, la cerința băncii. Ulterior, în declarația de avere, eu am indicat separat care ar fi valoarea terenului, după valoarea cadastrală conform raportului de evaluare și valoarea casei. După ce a fost modificată legea, eu am indicat valoarea de piață a terenului după același raport de evaluare, iar cu privire la casă, în fiecare an, suma investită în construcția casei o adăugăm la valoarea casei, de aceea ea a crescut în valoare”, a spus procurorul Alexandru Cernei pentru ZdG.

Interimarul de la PG vrea să devină procuror general cu acte în regulă

Ion Munteanu este procuror din anul 2006. A activat anterior în Procuratura sectorului Centru, mun. Chişinău, iar în 2009, numele său a figurat într-o procedură disciplinară, fiind pedepsit în mai 2010 cu „avertisment”. În iulie 2010, el a fost numit procuror în Procuratura Anticorupţie (PA), iar în intervalele anilor 2019-2020 și 2021-2022 a fost adjunct interimar al procurorului-șef al acestei instituții.

Printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu la 12 octombrie 2022, Ion Munteanu a fost numit în funcția de Procuror General interimar, înlocuindu-l în această funcție pe Dumitru Robu. Munteanu a participat la concursul pentru funcția de procuror general organizat anterior, clasându-se pe locul doi cu 8,16 puncte.

Casă, bani și mașini donate de socri 

Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru 2023, depusă de Ion Munteanu, acesta locuiește împreună cu soția și copiii într-o casă cu suprafața cadastrală de aproximativ 105,8 metri pătrați, amplasată în com. Stăuceni, mun. Chişinău. Casa, care conform datelor prezentate de procuror valorează 1,2 milioane de lei (60 de mii de euro), i-a fost donată de către părinți soției sale, Natalia, în 2017. Casa primită în dar de soția procurorului are două niveluri şi a fost construită de soţii Valentin şi Elena Braşovschi în perioada 2012-2013, fiind finalizată în luna octombrie 2013. Casa este păzită de agenții Serviciului de Protecție și Pază de Stat. 

Tot în 2017, socrii le-au oferit 3 automobile și 350 de mii de lei. Două dintre cele trei automobile sunt indicate și în prezent în declarația de avere și interese personale depusă de procuror – un Mercedes fabricat în 2011, despre care procurorul declară că este folosit conform unui contract „translativ de posesie și de folosință” și un alt Mercedes fabricat în 2014, care este trecut în declarațiile de avere ca fiind donat. În 2024, Munteanu și-a procurat, cu 215 mii de lei, un automobil Dacia Duster fabricat în 2019. Anterior, el indica că în 2020 și-a procurat un automobil Dacia Duster fabricat în 2015, pentru care ar fi achitat 147,6 mii de lei. Automobilul nu figurează însă în declarația de avere și interese personale pentru 2023.

Anul trecut, Munteanu a ridicat de la PG un salariu total în sumă de 484 de mii de lei sau 40 de mii de lei lunar. 

Procurorul: „Nu cunosc valoarea reală a casei”

„Nu cunosc valoarea reală a casei. Nu am făcut niciun act de evaluare pentru a avea o evaluare reală a acestui bun. Legea nu mă obligă să efectuez evaluarea unui bun. Dar eu nu cunosc cât poate valora pe piață un asemenea bun. În raport cu alte automobile, eu nu am nicio atribuție. Pot să răspund doar despre Dacia Duster, care îmi aparține cu drept de proprietate”, a spus pentru ZdG procurorul Munteanu despre valoarea casei și automobilelor  donate. 

Valentin Braşovschi, socrul procurorului, este fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una dintre cele mai cunoscute pe piaţă. El a plecat de la companie în februarie 2017. Familia Braşovschi a deținut compania „Ideal Construct” SRL, care din septembrie 2019 a trecut la Victor Soltan. Acum, Valentin Braşovschi figurează în calitate de fondator (3%) și administrator al firmei „Chimpex Agro” SRL și deține 10% din acțiunile companiei „Plextor” SRL, în proces de lichidare. 

Un foișor și 3 loturi pomicole în „Valea Fermecată”

În 2022, Ion Munteanu a procurat cu 10 mii de euro sau echivalentul a circa 190 de mii de lei două loturi de teren extravilan, fiecare cu o suprafață de aproape 6 ari. 

ZdG a constatat că terenurile sunt amplasate în comuna Hrușova, r. Criuleni, în cadrul Întovărăşirii Pomicole „Valea Fermecată”. Pe cele două terenuri învecinate se află o căsuță de vacanță veche și un foișor. ZdG a mai constatat că la 5 februarie 2024, Munteanu a mai procurat un teren cu suprafața de aproape 6 ari vizavi de cele două terenuri procurate în 2022. 

„Acolo este o căsuță veche, care aproape se demolează. Noi am reușit să amplasăm un foișor. Este un lot pomicol și intenționez să cresc copaci”, spune procurorul. 

În 2022, Ion Munteanu a ridicat de la Procuratura Generală (PG) un salariu anual de 429,2 mii de lei sau circa 35,7 mii de lei lunar și o indemnizație din partea statului român pentru creșterea copiilor, în valoare de 5832 de roni sau echivalentul a circa 25 de mii de lei.  

Pretinse conversații private, ajunse pe internet 

Ion Munteanu se numără printre demnitarii ale căror pretinse conversații private au ajuns în 2022 pe site-ul Moldova Leaks. Din presupusa corespondență pe Telegram și pe poșta electronică a lui Munteanu cu sora sa, Jana Costache, rezulta că procurorul ar fi încercat să se implice în activități de antreprenoriat, lucru interzis de lege. Atunci a fost pornit un proces penal, după ce activistul civic Pavel Grigorciuc a depus o plângere la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Și Munteanu însuși a solicitat să fie verificate informațiile publicate. În ianuarie 2023, Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) a decis să nu intenteze dosar penal împotriva Procurorului General interimar.  

„Nu era vorba despre afaceri sau activități de antreprenor. Era vorba despre prezentarea unei informații la etapa respectivă din zona în care își desfășura activitatea. Nu a existat nicio inițiativă de a desfășura nicio afacere. Pur și simplu, a fost o discuție între frate și soră”, spune procurorul Munteanu despre conversațiile private ajunse pe internet. 

Vrea la PG sau judecător la CSJ. Comisia Vetting a avut mai multe întrebări 

Ion Munteanu s-a înscris și în concursul pentru obținerea funcțiilor de judecători ai Curții Supreme de Justiție (CSJ). El a promovat evaluarea Comisiei Vetting, conform deciziei din 21 martie 2024, aprobată de CSM la 15 aprilie. Comisia a avut întrebări cu privire la  declararea unor economii în numerar de 700 de mii de lei în 2013, vânzarea unei companii la preț posibil subevaluat de către soția acestuia, achiziția unei proprietăți în numele părinților săi, donarea de proprietăți, utilizarea de vehicule scumpe achiziționate de socri, presupuse investiții în România și îndoieli de integritate ridicate în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu unele dosare penale. 

Despre cei 700 de mii de lei în numerar pe care i-a declarat la sfârșitul anului 2013, Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că originea economiilor reprezenta o plată de dividende în valoare de circa 1,3 milioane de lei, primită de soția sa de la o firmă care activa în domeniul construcțiilor. Plata dividendelor a fost confirmată prin extrase de cont, iar Comisia „nu a avut îndoieli cu privire la economiile în numerar”. 

În aprilie 2014, soția lui Munteanu a vândut compania pentru suma de 5400 de lei, deși ea avea venituri și profit, dar și drepturi înregistrate asupra a opt proprietăți. Totuși, „deși au fost identificate unele neconcordanțe în explicațiile subiectului, Comisia nu a identificat fapte care să demonstreze neplata impozitelor în legătură cu vânzarea firmei”, se spune în decizia Comisiei.

Comisia a mai analizat și achiziția unui imobil în numele părinților candidatului, pentru care, în 2015, Ion Munteanu a efectuat o plată de 478 de mii de lei. Candidatul a explicat că acea plată a fost efectuată în numele părinților săi, folosind exclusiv economiile acestora. Deși datele fiscale consultate de membrii Comisiei au arătat că în perioada 2011-2015 părinții candidatului au avut venituri salariale de doar 217 mii de lei și venituri din asigurări sociale de circa 203 mii de lei, „având în vedere durata perioadei în care au fost primite plățile  sociale în favoarea părinților subiectului, lipsa altor investiții majore și activitatea profesională a părinților înainte de 2011, este plauzibil că părinții subiectului ar fi putut economisi suma necesară pentru achiziționarea imobilului”, a concluzionat Comisia Vetting. 

Membrii Comisiei au mai analizat și scurgerile de pe Telegram în care se vorbea despre faptul că familia lui Ion Munteanu deținea un apartament la Brașov, România, că a investit 9,6 milioane de euro într-o fabrică agricolă din România și că prin intermediul socrilor săi a investit 650 de mii de euro în alte proprietăți imobiliare în România. Comisia a constatat că pe caz fusese anterior depusă o plângere la PG, dar că procurorul  desemnat pentru a investiga acuzația a refuzat pornirea urmăririi penale. Ion Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că apartamentul din Brașov aparține socrilor săi, iar el și soția „au facilitat cumpărarea acelui apartament prin negocierea prevederilor contractului și transferul prețului din banii care aparțineau socrilor”.

S-a retras de la conducerea grupului care anchetează „Frauda bancară” 

Octavian Iachimovschi și-a început cariera în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) în iunie 2011. Acesta a deținut funcția de adjunct interimar al șefului PA, însă în decembrie 2019, Procurorul General de atunci, Alexandr Stoianoglo, i-a sistat ordinul de numire, pe motiv că trebuie să se concentreze pe dosarul „Frauda bancară”. În septembrie 2022, acesta i-a expediat un demers Procurorului General interimar de atunci, Dumitru Robu, prin care a solicitat retragerea sa și numirea unui alt conducător al grupului de urmărire penală în dosarul „Frauda bancară”. Din martie 2023, Iachimovschi revine în funcția de șef adjunct interimar al PA, la propunerea Procurorului General interimar Ion Munteanu. În 2022, Iachimovschi a candidat la funcția de șef al PA, clasându-se pe locul doi cu 53.01 puncte, în timp ce Veronica Dragalin a obținut un scor de 72.15 puncte, fiind aleasă șefă a instituției. 

Pe parcursul anului 2020, în privința procurorului Iachimovschi au fost inițiate patru proceduri disciplinare cu privire la pretinse abateri disciplinare admise în cadrul exercitării  atribuțiilor în cadrul urmăririi penale și o procedură disciplinară pentru presupuse acțiuni de încălcare a normelor etice care au adus atingere onoarei și prestigiului Procuraturii. Cauzele au fost comasate într-o singură procedură, care ulterior a fost încetată. 

Procurorul: „Erau puțini oameni cu care să lucrez pentru ca lucrurile să înainteze”

Procurorul Octavian Iachimovschi susține că prin demersul adresat lui Dumitru Robu a cerut suplinirea personalului pentru anchetarea dosarului „Frauda bancară”. 

„Conform legislației, procurorii nu pot renunța la un dosar. Demersul suna în felul următor: grupul de lucru este în incapacitate, sunt puțini procurori, ofițeri de urmărire penală și niciun procuror nu poate conduce un astfel de grup. Erau puțini oameni cu care să lucrez pentru ca lucrurile să înainteze. Prin demers, de fapt, se solicita suplinirea echipei”, își amintește Iachimovschi. 

„În patru proceduri mi s-a incriminat precum că aș fi tergiversat urmărirea penală în niște cauze care erau demult clasate și în care nu erau bănuiți sau părți vătămate. A cincea procedură disciplinară viza un dosar în care ședințele erau închise. Procedurile au fost comasate și închise, inclusiv pe motiv că Inspecția procurorilor nu a prezentat toate probele nici Colegiului disciplinar, și nici CSP”, a precizat pentru ZdG procurorul Octavian Iachimovschi. 

Casă, apartament și mașină – procurate în ultimii 3 ani 

Familia Iachimovschi locuiește într-o casă de locuit cu un singur etaj, amplasată în comuna Budești, mun. Chișinău. Imobilul cu o suprafață de 100 de metri pătrați a fost procurat în 2020 prin ipotecă și ar valora, conform declarației de avere și informații personale depuse de procuror, puțin peste 1 milion de lei. Cu un an înainte de procurarea locuinței, acuzatorul de stat a vândut un apartament cu suprafața de 32,9 metri pătrați, pe care îl deținea din 2010. În declarațiile de avere depuse de el, apartamentul valora 145,6 mii de lei, dar l-a vândut cu 16 500 de euro sau echivalentul a 318 mii de lei. 

Anul trecut, familia Iachimovschi a achiziționat un apartament cu suprafața de 50 de metri pătrați în sectorul Ciocana al capitalei. 

La capitolul bunuri mobile, procurorul declară un automobil Honda Civic fabricat în 2009 și procurat în 2018 cu 87,7 mii de lei și un Renault Megane Scenic fabricat în 2014 și achiziționat în 2021 la prețul de 6,3 mii de euro sau echivalentul a 120 de mii de lei. Valoarea de piață a automobilului Renault Megane Scenic este, după cum indică procurorul, de 8000 de euro sau echivalentul a 153 de mii de lei, motivul diferenței fiind „cheltuielile de vămuire, înregistrare și transportare a automobilului în R. Moldova”. 

„Casa a fost procurată prin programul «Prima Casă». Eu am 4 copii și, practic, nu am participat la program în calitate de funcționar public, dar ca o familie cu 4 copii, în care compensarea este de 100%. După procurarea casei, am vândut apartamentul cu spațiu insuficient pentru 6 persoane și am cumpărat alt apartament, pe care l-am dat în chirie. Automobilul procurat în 2021 este din economii, indemnizația pentru copii, dar și din creditul luat de soție. Dacă e să calculați, venitul lunar al familiei în perioada 2019-2022 a fost în jur de 54 de mii de lei. Mie acum îmi este mai greu, dar atunci era ok”, a spus procurorul Iachimovschi. 

Datorii de 1 milion de lei

În 2023, Octavian Iachimovschi a ridicat de la PA un salariu anual de circa 375 de mii de lei sau aproximativ 31 de mii de lei lunar, iar soția sa, Viorica, a raportat în 2022 un salariu de 66 de mii de lei de la firma „Four Travels Tour” SRL, formată de aceasta în noiembrie 2022. Compania gestionează o agenție de turism. De la Institutul Național al Justiției, procurorul a avut în 2023 un salariu de aproape 94 de mii de lei.

Octavian Iachimovschi raportează datorii de 890 de mii de lei, după ce în 2020 a contractat un credit bancar, cu o rată a dobânzii de 7,5%, scadent în 2030. Iar soția lui, Viorica, are datorii de 140 de mii de lei, după ce în 2021 a contractat un credit bancar scadent în 2026. 

Octavian Iachimovschi a participat la concursul pentru funcția de procuror general organizat anterior, clasându-se pe primul loc cu 8,53 puncte. Concursul a fost însă ulterior  anulat. 

A doua tentativă de alegere a procurorului general

Funcția de procuror general a devenit vacantă după ce în septembrie 2023, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din funcție. Concursul a fost anunțat pe 22 octombrie 2023 și ulterior, prelungit până pe 29 decembrie 2023, după ce doar doi candidați s-au înscris. 

În total, șase candidați și-au depus dosarele, doi însă au fost excluși din cursă. În urma interviului din 22 februarie, procurorul anticorupție Octavian Iachimovschi a fost selectat de CSP pentru funcția de procuror general. Rezultatele concursului au fost însă contestate, iar la 28 februarie, CSP a anulat rezultatele concursului. Ulterior, la 15 aprilie, CSP a anunțat un nou concurs pentru funcția de procuror general al R. Moldova. În cursă s-au înscris patru candidați, trei dintre ei fiind acceptați pentru proba interviului, care este programată pentru joi, 30 mai.