Lupta pentru Procuratura Anticorupţie. Notele candidaţilor
Viorel Morari, şeful Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi ale SV, a acumulat cel mai mare punctaj în urma evaluării la care a fost supus în vederea ocupării funcţiei de şef al Procuraturii Anticorupţie. Morari a acumulat o medie de 9,37, fiind singurul dintre cei cinci candidaţi cu o medie a notelor de peste nouă şi devenind astfel principalul favorit în lupta pentru şefia Procuraturii Anticorupţie.
Ştefan Şaptefraţ, procurorul interimar al Procuraturii de Transport, Ion Dulgheru, adjunctul procurorului sectorului Centru, Roman Eremciuc, adjunctul procurorului sectorului Botanica, Viorel Morari, actualul şef al Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi ale Serviciului Vamal (SV), şi Ruslan Caraivan, procurorul UTA Găgăuzia, sunt cei cinci candidaţi care şi-au depus dosarele pentru funcţia de procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie (PA).
Morari, evaluat de colegii din Colegiu
Pe 11 şi 12 aprilie 2016, cei cinci aspiranţi la fotoliul ocupat acum, din postura de interimar, de Andrian Popenco, adjunctul procurorului Anticorupţie, au fost evaluaţi de către membrii Colegiului de calificare. Astfel, la proba scrisă, Ştefan Şaptefraţ a acumulat 8,8 puncte, Ruslan Caraivan 8,6, Viorel Morari 9,5, Ion Dulgheru 8,9, iar Roman Eremciuc – 9,1.
La proba privind evaluarea cunoştinţelor practice şi teoretice, Ştefan Şaptefraţ a acumulat 8,25 puncte, Ruslan Caraivan 8,00, Viorel Morari, 9,25, Ion Dulgheru 8,62, iar Roman Eremciuc – 8,75 puncte. După cumularea mediei celor două evaluări, Viorel Morari a acumulat 9,37 puncte, devansându-l pe Roman Eremciuc (8,92), Ion Dulgheru (8,76), Ştefan Şaptefraţi (8,52) şi Ruslan Caraivan (8,30).
Viorel Morari, procurorul care a obţinut cel mai mare punctaj, este, oficial, preşedintele Colegiului de calificare, membrii căruia au evaluat candidaţii la funcţia de procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie. „Bineînţeles că anumite suspiciuni ar putea să existe, d-lui fiind preşedinte al Colegiului, ar fi putut să influenţeze, dar, departe de ideea că dl Morari este unul dintre candidaţii slabi. Totodată, ştiu că preşedinţia Colegiului pe perioada şedinţelor la care au fost evaluaţi candidaţii a fost oferită reprezentanţilor societăţii civile. Au fost şi observatori. Am intuit că vor exista asemenea semne de întrebare, de aceea am chemat intenţionat observatori şi a fost desemnat un preşedinte din partea societăţii civile”, precizează Mircea Roşioru, preşedintele CSP.
„E şi normal că a obţinut un punctaj mare”
„Eu nu am un statut superior colegilor din cadrul Colegiului de calificare. Eu iniţiez dezbaterile în cadrul Colegiului şi pun pe rol anumite chestiuni, dar hotărârea mea este egală cu cea a fiecărui membru al Colegiului. Nu sunt ierarhic superior colegilor din cadrul Colegiului. Totodată, în perioada participării mele la concurs a fost ales un alt preşedinte al Colegiului, care este din afara procuraturii. E o întrebare logică (că ar fi putut influenţa, n.r.), care şi mie, dintr-o parte, mi-ar fi apărut, dar totul a fost transparent. Nu pot vorbi despre punctajul obţinut. Au fost observatori la concurs, au fost solicitaţi să participe şi alţi observatori din cadrul UE”, explică Viorel Morari.
Şi unul dintre contracandidaţii lui Morari susţine că, în ciuda acestor circumstanţe, evaluarea a fost una obiectivă. „Dl Morari a participat la multe dezbateri şi modificări de legislaţie. Numai unde d-lui nu a participat! E şi normal că a obţinut un punctaj mare. Era de aşteptat. E un specialist foarte bun şi nu cred că este vreo surpriză aici. Nu cred că au fost careva influenţe”, afirmă procurorul Ştefan Şaptefraţ.
Procurorul Anticorupţie, ales în baza legii vechi. De ce?
Câştigătorul concursului pentru funcţia de procuror-şef al PA va fi desemnat de CSP în baza evaluării, iar ulterior candidatura „alesului” va trebui aprobată de către procurorul general. Pentru şedinţa CSP de vineri, 22 aprilie 2016, a fost programată doar validarea hotărârii Colegiului de calificare, nu şi desemnarea învingătorului. „Concursul propriu-zis nu va fi vineri (22 aprilie 2016, n.r.), pentru că nu avem încă toată documentaţia. Nu avem avizele SIS-ului, iar fără ele nu putem continua. Nu sunt adeptul lucrurilor făcute în grabă. Pledez să se discute despre câştigătorul concursului la următoarea şedinţă, şi nu la şedinţa de vinerea asta”, precizează Mircea Roşioru.
De ce concursul pentru funcţia de procuror-şef al PA se desfăşoară în baza legii vechi şi nu se aşteaptă data de 1 august 2016, pentru ca acesta să fie ales în conformitate cu noua lege a Procuraturii? „Îngrijorarea mea e că legea nouă, chiar dacă e funcţională din 1 august 2016, în partea ce ţine de procurorul general, atâta timp cât nu avem modificată Constituţia, nu poate fi aplicată. Totodată, în perioada de până la 1 august ar urma să aibă loc selectarea personalului, ar urma să fie elaborate regulamente şi noi am mizat pe ideea că ar fi bine ca cel care se va ocupa de această angajare, de elaborarea cadrului normativ să fie o persoană care să lucreze în continuare cu ce se va elabora şi angaja. Asta a fost premisa de la care am pornit. Nu puteam ajunge la situaţia când un procuror merge la selecţie, elaborează regulamente, iar ulterior vine un alt procuror Anticorupţie, cu alte viziuni şi ghidează vectorul într-o altă direcţie. Am încercat, din punct de vedere strategic, să anticipăm şi această evoluţie”, răspunde Mircea Roşioru, şeful CSP.
Cine este Viorel Morari
Viorel Morari, care, prin prisma rezultatelor obţinute la evaluare, este favorit pentru a fi instalat în fruntea PA, a mai condus instituţia, din postura de interimar, timp de jumătate de an, fiind demis însă în ianuarie 2013, după plecarea lui Valeriu Zubco şi instalarea lui Andrei Pântea în fruntea Procuraturii Generale. Pântea l-a învinuit atunci pe Morari de nereguli în activitate, solicitând CSP-ului iniţierea unei proceduri disciplinare pe numele acestuia. În aceeaşi perioadă, şi Viorel Morari a depus la CSP o plângere pe numele lui Pântea, acuzându-l de declaraţii calomnioase. Ambele sesizări însă au rămas fără rezultate. Totuşi, cel care a plecat, într-un final, din PG a fost Pântea, în urma altor acuzaţii care i-au fost aduse.
În schimb, după plecarea din PA, cariera lui Morari a fost în ascensiune, fiind numit, după câteva derogări, şef al Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi ale SV. În decembrie 2013, Morari a fost ales, la Adunarea Generală a Procurorilor, în calitate de membru al Colegiului de calificare, iar la scurt timp, de către colegi, a fost votat în funcţia de preşedinte al acestui Colegiu.
UPDATE: Subiectul desemnării câștigătorului concursului pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție a fost inclus totuși, pe ordinea de zi a ședinței CSP de vineri, 22 aprilie 2016, conform ordinii de zi suplimentare, facută publică joi, 21 aprilie. em>
