Lupta pentru Procuratura Anticorupţie. Concursul şi obiectivele noului şef
„Repartizarea aleatorie a dosarelor în cadrul instituţiei, micşorarea termenului de investigare a unei cauze penale, responsabilizarea procurorilor şi o relaţie deschisă cu presa”. Acestea au fost doar câteva din planurile cu care Viorel Morari, şeful Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne şi ale Serviciului Vamal, i-a convins pe reprezentanţii Consiliului Superior al Procurorilor să-l desemneze câştigător al concursului pentru suplinirea funcţiei de procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie.
La concursul pentru şefia Procuraturii Anticorupţie (PA), oglindit de ZdG în ediţiile anterioare, s-au înscris cinci candidaţi: Viorel Morari, şeful Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi ale Serviciului Vamal (SV), Ştefan Şaptefraţ, procurorul interimar al Procuraturii de Transport, Ion Dulgheru, adjunctul procurorului sectorului Centru, Roman Eremciuc, adjunctul procurorului sectorului Botanica, şi Ruslan Caraivan, procurorul UTA Găgăuzia. La mijlocul lunii aprilie, cei cinci candidaţi au fost evaluaţi de Colegiul de Calificare, Morari primind cea mai mare notă, 9,37, fiind singurul candidat cu o medie a notelor de peste nouă. Următorul punctaj a fost obţinut de Roman Eremciuc, 8,92. Acesta nu s-a prezentat la concursul propriu-zis, anunţând membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) că ar fi într-o deplasare de serviciu. El însă a solicitat ca cererea privind participarea sa la concurs să fie considerată valabilă, chiar dacă nu a venit în faţa membrilor CSP pentru a-şi prezenta programul şi pentru a răspunde la eventuale întrebări.
„Lupta împotriva corupţiei nu reprezintă lupta împotriva unui erou”
Astfel, pe rând, candidaţii care s-au prezentat la concurs au venit în faţa membrilor CSP pentru a vorbi despre lupta anticorupţie. Primul care a ieşit în faţa presei şi a celor 11 membri ai CSP (a lipsit doar procurorul general, care încă nu este ales) a fost Viorel Morari. „M-ar capta posibilităţile dezvoltării profesionale… Al doilea aspect ţine de responsabilitatea pe care o am ca reprezentant al Procuraturii Generale (PG). Acest segment, de combatere a corupţiei, reprezintă cel mai important aspect care ar permite dezvoltarea în continuare a unui stat de drept şi asigurarea dezvoltării societăţii noastre atât pe plan economic, social, cât şi politic. Al treilea aspect ţine de propria ambiţie. Am încercat, nu o singură dată, să candidez la această funcţie. Nu mi s-a… primit să obţin câştigul. Am fost, probabil, mai slab. Propria ambiţie e să demonstrez că am totuşi aptitudinea necesară pentru a candida la funcţia respectivă. Sunt conştient că aceasta este o cale într-o singură direcţie. Cum spuneau vechii greci, „sau cu scut, sau pe scut”, adică: sau cariera mea va avansa, sau se va termina până la finalizarea mandatului de procuror Anticorupţie. E o provocare pur profesională”, a spus Morari înainte de a-şi prezenta programul conceput pentru concurs.
„În viziunea mea, e foarte importantă consolidarea posibilităţilor profesionale ale procurorilor din cadrul PA: selectarea celor noi şi evaluarea celor existenţi. În viziunea mea, ar fi necesară, dacă este cazul, efectuarea unui sondaj între ofiţerii de urmărire penală care s-au ciocnit cu procurorii în cadrul PA pentru evaluarea obiectivă a capacităţilor, atât profesionale, cât şi personale. Este important de lucrat asupra relaţiilor existente din colectiv. Lupta împotriva corupţiei nu reprezintă lupta împotriva unui erou, nu reprezintă lupta unui om, dar a întregului colectiv al PA, a întregii societăţi. Fiecare, separat, n-o să schimbe. E ca în povestea ceea cu fraţii. Când eşti unul, nu poţi rupe un mănunchi de nuiele. Dacă-s mai mulţi, puterea creşte. Aşa e şi în lupta contra corupţiei”, a menţionat Morari, care şi-a propus să implementeze mai multe noutăţi în activitatea instituţiei. „E nevoie de instituirea repartizării aleatorii a cauzelor penale, specializarea procurorilor pe domenii. Un alt obiectiv ţine de instruirea procurorilor şi ofiţerilor de investigaţii. Este necesar de a lansa interacţiunea cu ONG-uri, precum şi relaţia cu mass-media. Probabil că procurorii anticorupţie ar trebui să discute deschis cu mass-media atât referitor la succesele pe care le-au obţinut, cât şi referitor la insuccese. Totodată, este nevoie de asumarea responsabilităţii pentru lipsa de rezultate. La fel, este important de micşorat termenul de investigare a cauzelor penale la faza urmăririi penale. E important de micşorat termenul de cercetare sau examinare în instanţa de judecată a cauzelor penale de corupţie, pentru ca societatea să poată observa în timp scurt sau rezonabil desfăşurarea unui proces penal. Noi, ca procurori, de regulă, ne axăm pe faza urmăririi penale, dar cea mai importantă fază este examinarea în instanţa de judecată…”, a spus Viorel Morari.
„Să urmăriţi ca el să nu se transforme dintr-un erou… într-un balaur”
„PA are, în acest moment, anumite progrese, realizări, cu care trebuie să ne mândrim şi pe care trebuie să le menţionăm. Nu plec încolo, în eventualitatea că o să câştig concursul, pentru a declara că totul este rău şi nu s-a făcut nimic. Viceversa. Pentru mine este o onoare să vin într-un colectiv care adesea a fost supus criticilor, care a obţinut rezultate în condiţiile în care erau…”, a precizat Morari. În final, după ce a răspuns la câteva întrebări ale membrilor CSP, Viorel Morari a avut şi un mesaj pentru presă, solicitând monitorizarea celui care urma să câştige concursul. „Să urmăriţi ca el să nu se transforme dintr-un erou, la prima etapă, într-un balaur. Dacă ştiţi, cei care vin şi omoară balaurul ulterior sunt cei care se transformă în balauri”, a transmis Morari.
După el, la tribună au venit, pe rând, Ştefan Şaptefraţ, Ruslan Caraivan şi Ion Dulgheru. Şaptefraţ a fost laconic, în timp ce Ruslan Caraivan a demonstrat că nu stăpâneşte încă limba română, membrii CSP-ului permiţându-i să-şi prezinte programul în rusă. Singurul dintre cei patru candidaţi care a părut că a atins, cel puţin parţial, nivelul lui Morari a fost Ion Dulgheru. După dezbateri şi deliberări, însă, membrii CSP au hotărât să-l desemneze câştigător pe Viorel Morari.
CV-ul şi averea noului procuror Anticorupţie
Noul Procuror Anticorupţie are 38 de ani. El şi-a început cariera în cadrul organelor Procuraturii în anul 2002, deţinând pe parcurs mai multe funcţii în Procuratura raionului Donduşeni şi Procuratura Generală, iar în intervalul iunie 2012 – ianuarie 2013 a exercitat interimatul funcţiei de Procuror Anticorupţie, fiind demis după plecarea lui Valeriu Zubco şi instalarea în fruntea PG a lui Andrei Pântea. Ex-procurorul general interimar l-a învinuit atunci pe Morari de nereguli în activitate. După plecarea din PA, cariera lui Morari a fost în ascensiune, fiind numit, după câteva derogări, şef al Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi ale SV. În decembrie 2013, Morari a fost ales, la Adunarea Generală a Procurorilor, în calitate de membru al Colegiului de Calificare, iar la scurt timp a fost ales în funcţia de preşedinte al acestui Colegiu.
Viorel Morari, conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pe anul 2014, declară un salariu de 135 mii de lei şi venituri de 74 de mii din activităţi didactice. Morari mai declară că, anul trecut, părinţii i-au acordat un ajutor material în sumă de 27,7 mii de lei. Totodată, acesta indică două apartamente, de 49 şi 99 m.p., pe care le deţine prin contract de locaţiune, dar şi patru automobile, toate dobândite în 2013 şi toate obţinute prin contracte de folosinţă: o Skoda Octavia, două Land Rover Freelander şi un Volvo XC 90. În 2014, procurorul a luat două credite, unul în valoare de 15 mii de euro şi altul de 15 mii USD, pentru 15 ani, cu o rată a dobânzii de 0%. Părinţii candidatului la funcţia de şef al PA deţin două apartamente în Chişinău, unul de 33 m.p., cumpărat în 2012, şi altul, de 88,9 m.p., procurat în 2010, în care au investit începând cu 2008. În 2013, Eugenia Morari, mama pensionară a lui Viorel Morari, a fondat firma „Irarom-Grup”, cu un capital social de 3,9 milioane de lei (!) şi adresa juridică în s. Ţaul, Donduşeni, localitatea de baştină a lui Viorel Morari. Firma deţine o staţie PECO în sat şi e administrată de Oleg Morari, fratele lui Viorel. Anterior, pentru ZdG, procurorul Viorel Morari a spus că nu are vreo atribuţie la firma familiei sale.
