Lupta pentru muncitori străini: dosar penal pentru trafic de ființe umane și acuzații de corupție vs soarta a 53 de cetățeni din India și Bangladesh

„Cea mai mare operațiune de aplicare a legii din istoria R. Moldova” – astfel a calificat Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii în raportul publicat în iunie 2024  situația a 53 de cetățeni din Bangladesh și India, victime ale traficului de ființe umane în scop de exploatare prin muncă.

În lipsa forței de muncă calificate în țară, un antreprenor din industria ușoară a angajat în perioada 2022-2023 mai mulți cetățeni străini. Totuși, după câteva luni de muncă, statul s-a văzut nevoit să intervină, oferindu-le protecție angajaților străini și inițiind un dosar penal pentru trafic de ființe umane.

Gheorghe Bectaraș, administratorul companiei „Loridon Grup” SRL ce riscă între 7 și 15 ani de închisoare, susține că ar fi un atac, „în urma căruia a ajuns în prag de faliment, suportând prejudicii de aproximativ 200 de mii de euro”. Totodată, acesta spune că i s-ar fi sugerat că „poate fi ajutat” dacă va da mită.

În mai 2023, ofițerii Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane (CCTP) au pornit o cauză penală sub conducerea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), privind exploatarea prin muncă a 53 de persoane din Bangladesh și India.

După efectuarea percheziției la sediul companiei „Loridon Grup”, care fabrică articole de îmbrăcăminte pentru export, administratorul a fost reținut și plasat în izolator, iar mai târziu –  în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Angajații săi, cetățeni străini, au fost duși la un Centru gestionat de stat. Bectaraș și alți doi subalterni sunt cercetați pentru trafic de persoane în scop de exploatare prin muncă a două sau mai multe persoane.

Mai exact, acestuia îi este incriminat faptul că, împreună cu alte persoane, „prin înşelăciune”, prin intermediul unei agenții din orașul Dhaka, Bangladesh, a recrutat cel puțin cinci persoane la muncă în atelierul de cusut haine al companiei SRL „Loridon Grup”, sub pretextul că „vor munci legal, în condiții bune de lucru şi de trai şi vor avea un salariu în mărime de 500-650 de euro pe lună”. 

Acuzatoarea de stat Tatiana Rutcovschi, care gestionează dosarul, îl învinuiește pe Bectaraș că a organizat contra sumei de 5000 de euro transportarea cetățenilor bengalezi în R. Moldova, după care le-ar fi sechestrat paşapoartele sub pretextul întocmirii contractului de muncă. În plus, administratorul este învinuit că le-ar fi solicitat victimelor să întoarcă o datorie „mărimea căreia nu a fost stabilită în mod rezonabil”, acestea fiind silite să muncească în atelierul de cusut haine al companiei fără a le fi achitat salariul conform înțelegerii prealabile.

Alături de Gheorghe Bectaraș, tot pentru trafic de ființe umane, în vara anului 2023 a fost pusă sub învinuire și Silvia Cenușa, șefa de producere a atelierului de cusut haine. Cei doi riscă închisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică riscă o  pedeapsă cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 de unităţi convenţionale, cu privarea  dreptului de a desfăşura o anumită activitate sau cu lichidarea acesteia.

Totodată, un alt angajat al companiei, Daniel Goleac, are statut de bănuit în cadrul cauzei penale.

Cum au fost angajați primii cetățeni din India

La începutul anului 2022, Gheorghe Bectaraș a apelat la o companie de recrutare din India pentru a angaja cetățeni indieni în cadrul atelierului de cusut haine al companiei „Loridon Grup” SRL (din R. Moldova). Bectaraș administra societatea cu răspundere limitată fondată de soția sa în 2013, iar compania avea nevoie de forță de muncă calificată, pe care nu reușise să o găsească în țară.

Potrivit administratorului, selectarea viitorilor angajați a avut loc în baza unor secvențe video scurte în care cusătorii demonstrau că au abilitățile necesare. Loridon Grup și-ar fi dorit să angajeze 100 de cusători din India, promițându-le un salariu lunar net de 500-650 de dolari (8900-11 600 de lei, n.r.). La Chișinău însă au ajuns doar 11 persoane, în noiembrie 2022. 

Legea privind regimul străinilor în R. Moldova prevede că salariul lunar acordat lucrătorilor imigranți nu trebuie să fie mai mic decât salariul mediu lunar pe economie. Mărimea salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2024 constituie 13 700 de lei (10 970 de lei net), pentru anul 2023 a fost de 11 700 de lei (9369 de lei net), iar pentru 2022 – 9900 de lei (7927 de lei net).

Contractul semnat de Loridon Grup și compania din India, consultat de ZdG, arată că angajații urmau să muncească 9 ore pe zi, cinci zile pe săptămână, cu „posibilitatea de a munci peste program 14 ore/săptămână”. Codul Muncii prevede că munca suplimentară pentru primele două ore se retribuie cu cel puţin 1,5 salarii de bază stabilite salariatului pe unitate de timp, iar pentru orele următoare – cel puţin în mărime dublă.

Loridon Grup urma să achite companiei din India, Skyline HR INTL, câte 200 de dolari pentru fiecare candidat recrutat și pentru perfectarea actelor necesare. Potrivit lui Gheorghe Bectaraș, cetățenii indieni ar fi plătit și ei câte circa 250-300 de dolari companiei de recrutare  pentru că le-a găsit un post de muncă. De cealaltă parte, PCCOCS, în ordonanța de punere sub învinuire, susține că „Gheorghe Bectaraş, acționând împreună şi de comun acord cu alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, prin intermediul agenției «Fahim Travels International RL-383» din or. Dhaka, Bangladesh, cât şi a altor agenții, a încasat câte 5000 de euro de la fiecare persoană pentru angajarea la un loc de muncă bine plătit.”

Inspectoratul General pentru Migrație (IGM), anterior Biroul Migrație și Azil, este instituția care acordă „dreptul de ședere provizorie în scop de muncă lucrătorului imigrant”, în baza solicitării companiei care angajează cetățeni străini. Astfel, compania care invită cetățeni străini la muncă este obligată să-și asume mai multe angajamente, printre care și faptul că va suporta cheltuielile legate de eventuala îndepărtare a străinului de pe teritoriul ţării.

Pe lângă taxa achitată companiei de recrutare, Loridon Grup a mai plătit asigurarea de călătorie și biletele de avion pentru viitorii angajați. 

„În contract era indicat că compania achită biletul total, iar muncitorul, timp de trei luni, restituie 60% din costul biletului”, spune Gheorghe Bectaraș.

Compania din Chișinău își mai asumase și acoperirea costului vizei și asigurării medicale, dar și faptul că va oferi angajaților cazare, o masă zilnică și transport. Perioada de angajare urma  să fie de 4 ani, iar contractul de angajare – să fie prelungit anual.

42 de bengalezi, angajați la Chișinău

Loridon Grup a contactat și o companie de recrutare din Bangladesh, semnând un contract cu aceasta în iunie 2022. Conform documentului, Loridon Grup urma să achite companiei „Fahim Travels International” câte 150 de dolari – taxa de recrutare pentru fiecare candidat acceptat. 

Potrivit contractului semnat de cele două companii, consultat de ZdG, cetățenii din Bangladesh urmau să muncească 6 zile pe săptămână, în intervalul 08:00-18:00, având zi liberă sâmbăta. 

La fel ca și în cazul angajaților din India, cazarea, o masă pe zi, asigurarea medicală și transportul erau asigurate de Loridon Grup. Biletul de avion urma să fie plătit de angajator, dar 50% din costul acestuia trebuia să fie returnat de angajat în primele 6 luni. Loridon Grup dorea să angajeze din Bangladesh 100 de cusători pentru un salariu de 500-650 de dolari.

Gheorghe Bectaraș susține că pentru ca un muncitor din Bangladesh să ajungă în R. Moldova, compania a cheltuit circa 2000 de euro, iar pentru a angaja o persoană din India, a trebuit să cheltuie în total aproximativ 1000 de euro. 

O parte din sumă, 60% din costul biletului de avion, care anterior ajungea până la 700 de euro, era returnată de angajat după primele luni de muncă. În cazul cetățenilor bengalezi, biletele de avion costau circa 1200 de euro, aceștia fiind nevoiți să acopere 50%, adică 600 de euro, mai mult de un salariu lunar care le era promis. Costul biletului era exclus din salariu, fiind returnat în 6 luni. Informațiile privind returnarea costului biletului de avion erau prevăzute în scrisorile de ofertă.

Denunț și autodenunț

La sfârșitul lunii aprilie 2023, președintele cultului religios „Liga Islamică din R. Moldova”, Sergiu Sochircă, a expediat mai multor instituții, inclusiv Avocatului Poporului, o sesizare „privind traficul de ființe umane și exploatare prin muncă neremunerată conform contractului”. În mai 2023, ofițerii CCTP au pornit o cauză penală sub conducerea PCCOCS, privind exploatarea prin muncă a peste 50 de persoane din Bangladesh și India, se arată într-un răspuns oferit de procuratura specializată. 

După ce a fost reținut la 19 mai 2023, Gheorghe Bectaraș a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Iar angajații străini au plecat de la companie, fiind cazați în centre  deținute de stat.

Atunci când instanța a hotărât plasarea lui în arest la domiciliu, Gheorghe Bectaraș susține că a fost însoțit acasă de Nicolae Plămădeală, inspector principal în cadrul Inspectoratului Național de Investigații (INI) al Inspectoratului General al Poliției (IGP), care ar fi participat inclusiv la perchezițiile desfășurate la sediul companiei. 

Administratorul susține că Plămădeală i-ar fi spus că „poate să-l ajute”.

„Am întrebat «două?» (mii de euro, n.r.)” El a spus: „Adu-le”. I-am spus că nu le am, dar rezolv. El a plecat. A doua zi l-am sunat pe avocatul meu, Anatolie Hotineanu și l-am invitat la mine. I-am povestit situația. Nu am spus nimic legat de dosar, știam că se va rezolva, pentru că nu am încălcat legea. Pentru mine era cel mai important să-mi întoarcă muncitorii la fabrică, pentru că ceea ce s-a petrecut a fost ilegal (…). Anatolie a spus că va discuta. Nicolae a sunat peste vreo trei zile și spus că «va intra». A venit și a spus că de la două (mii de euro, n.r.) s-a ridicat la 6. Am întrebat care e cauza. A spus că cineva a mai apărut în această formulă. Nu știu de câte ori i-am spus că pentru mine este foarte important să se întoarcă muncitorii, să nu falimenteze compania. Eu aveam două (mii de euro, n.r.), nu aveam 6 cu mine”, susține Gheorghe Bectaraș.

Gheorghe Bectaraș spune că ar fi dat cei 6000 de euro avocatului care-l apăra atunci, Anatolie Hotineanu. Banii ar fi trebuit să asigure „reîntoarcerea” angajaților străini, lucru care nu s-a întâmplat, spune administratorul. 

Contactat de ZdG, Anatolie Hotineanu a calificat declarațiile fostului său client drept „aberații”.

„Acțiunile lui sunt ilegale, fapt de care dumnealui a fost preîntâmpinat. A avut dezacord cu poziția mea, motiv pentru care a reziliat contractul cu mine”, a afirmat Hotineanu.

După ce INI a evitat să comunice dacă este la curent cu acuzațiile aduse inspectorului de către antreprenor și dacă au fost întreprinse acțiuni în acest sens, ZdG l-a telefonat pe Nicolae Plămădeală, care a spus că ar vrea să se prezinte la redacție pentru a discuta. Ulterior însă   acesta nu a mai răspuns la apeluri.

În luna iunie 2023, procurora Tatiana Rutcovschi a solicitat înlocuirea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu cu arest preventiv, demers respins de judecătorul de instrucție Sergiu Ciobanu.

La aproape un an după ce ar fi transmis banii, în martie 2024, Bectaraș a depus la Procuratura Anticorupție (PA) un denunț și un autodenunț. 

În primul act informează instituția despre faptul că firma sa ar fi fost supusă „unui atac, în urma căruia a ajuns în prag de faliment, suportând prejudicii de aproximativ 200 de mii de euro”.

„Bănuiesc, potrivit informațiilor şi probelor pe care le dețin, că a fost derulată organizarea de către un grup de persoane, cu suportul persoanelor care instrumentează dosarul penal, a unei scheme prejudiciabile pentru SRL «Loridon Grup», de preluare a unui grup de angajați din străinătate ai SRL «Loridon Grup», sub pretextul comiterii unei crime şi angajarea lor la o altă companie cu profil similar în domeniul industriei uşoare. 

Totodată, presupun că, cu concursul organului de urmărire penală, a fost inițiată a doua schemă pentru preluarea a încă unui grup de muncitori străini care activează la SRL «Loridon-Grup» pentru angajarea acestora în compania concurentă”, a notat administratorul companiei în denunțul depus la PA, redirecționat pentru examinare Centrului Național Anticorupție (CNA).

În documentul intitulat „autodenunț”, Bectaraș menționează că ar fi avut loc „extorcarea, inițial direct, ulterior prin intermediul avocatului, a mijloacelor bănești pentru readucerea muncitorilor străini la fabrica «Loridon Grup». (…) Însă promisiunile oferite nu au fost realizate și nici banii care i-am transmis prin intermediul avocatului nu mi-au fost restituiți”, susține Bectaraș.

Într-un răspuns oferit de CNA, instituția a confirmat că în baza autodenunţului din 18 aprilie 2024 depus de Gheorghe Bectaraş, a fost pornită urmărirea penală pe faptul comiterii traficului de influenţă, dar nu a oferit alte detalii, invocând că ar putea „avea o repercusiune negativă asupra procesului de acumulare a probelor”.

Ce s-a întâmplat cu cei peste 50 de străini 

ZdG a contactat mai multe instituții pentru a afla câți dintre foștii lucrători ai Loridon Grup au fost angajați în alte companii locale și câți dintre aceștia au plecat din țară.

IGM, instituția care are rolul de supraveghere a regimului de ședere al străinilor în R. Moldova, a invocat că ar fi date cu caracter personal, comunicând doar că „cetățenii străini în cauză au depus petiții prin care au solicitat revocarea dreptului de ședere provizorie în scop de muncă în cadrul companiei «Loridon Grup» SRL, ca urmare a schimbării angajatorului”.

Conform PCCOCS, „victimele au fost plasate în centre de asistență și protecție și au beneficiat de permise de şedere provizorii.”

Ministerul Muncii și Protecției Sociale susține că persoanele străine din India și Bangladesh sunt considerate drept „victime ale traficului de ființe umane”.

Totodată, instituția a recunoscut că „a fost vociferat faptul că există un potențial agent economic cointeresat de angajarea în câmpul muncii a victimelor, fără a fi dat un nume concret, dar procedurile de legalizare urmau să fie realizate de către acel agent economic la IGM.”

Întrebați de ZdG dacă Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a ajutat cei 53 de cetățeni străini și dacă a participat la discuții privind angajarea acestora la alte companii, reprezentanții organizației internaționale nu au confirmat, dar nici nu au infirmat, spunând doar că „asistența oferită de OlM în cadrul programelor sale se realizează cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, este acordată gratuit și nu are conotații sau interese economice sau private.”

Contactată de ZdG, administratoarea companiei „Artbutic”, Evelina Zara, soția fostului director al Agenției Servicii Publice, Vladislav Zara, la care Bectaraș susține că au ajuns cei mai mulți dintre foștii săi angajați, după ce aceasta l-ar fi întrebat anterior despre experiența de a angaja cetățeni străini, a declarat că Loridon „este o companie problematică, cu care nu vrea să se asocieze”.

„Cu inumanitatea cu care s-au comportat față de angajați. Eu nu i-am luat de la Loridon, i-am luat de la stat, de la azil. S-a făcut un apel în industria ușoară. Erau atât de mulți, iar statul nu mai avea bani. Jumătate de an au stat la stat”, a spus Evelina Zara.

Potrivit administratoarei Artbutic, aceasta a angajat 27 din cei 53 de cetățeni indieni și bengalezi, susținând că autoritățile ar fi apelat la Asociația Patronală a Industriei Ușoare (APIUS), a cărei membră este și compania „Artbutic”.

Ministerul Muncii a precizat că reprezentanții săi nu au apelat și nu au participat la discuții cu Asociația Patronală a Industriei Ușoare pentru a facilita angajarea străinilor, iar contactată de ZdG, și directoarea executivă a APIUS a negat că asociația ar fi fost implicată în angajarea cetățenilor străini.

Cinci dintre angajații din Bangladesh ar fi încercat la începutul lunii august 2023 să treacă ilegal frontiera de stat, potrivit somațiilor expediate de către IGM în adresa companiei „Loridon Grup”. Inspectoratul a solicitat companiei să-și asume cheltuielile în vederea îndepărtării străinilor invitați de Loridon Grup, deși aceștia nu mai munceau pentru Loridon de circa trei luni.

Alte două somații au fost recepționate de Loridon Grup în aprilie 2024. Inspectoratul General pentru Migrație a solicitat atunci achitarea benevolă a unei sume de peste 60 de mii de lei, cheltuieli suportate de stat pentru îndepărtarea de pe teritoriul țării a unui cetățean din Bangladesh, declarat persoană indezirabilă la sfârșitul lunii martie. 

Conform celei de-a doua somații, au fost emise decizii de returnare de pe teritoriul R. Moldova a 26 de persoane din Bangladesh care nu dispun de mijloace financiare pentru suportarea cheltuielilor. Astfel, la aproape un an de când persoanele au plecat de la atelier, Inspectoratul a avertizat compania că se va adresa în instanța de judecată dacă aceasta nu va suporta cheltuielile în vederea îndepărtării străinilor.

În prezent, Bectaraș are circa 50 de angajați din India în cadrul noii companii fondate după inițierea dosarului penal – „Texandi”. Datele publice arată că Loridon a avut în 2022 un profit net de 1,15 milioane de lei, cu 52 de angajați. Societatea cu răspundere limitată are restanțe față de bugetul de stat de aproape 120 de mii de lei.