VIDEO Licitații (ne)transparente la întreprinderile statului. Sau cum firma șefei Corpului de control al prim-ministrei a ajuns să monteze panouri fotovoltaice la Combinatul de Vinuri Cricova, deținut de stat

„Neomatrix” SRL, o companie cunoscută pentru activitatea sa în domeniul tehnicii de calcul, afiliată Vioreliei Lazăr, care până în luna octombrie curent a condus Corpul de control al prim-ministrei, a livrat și a montat, în primăvara acestui an, panouri fotovoltaice la Combinatul de Vinuri Cricova, societate pe acțiuni deținută de stat. Compania se pregătește să participe acum la licitații organizate de instituțiile statului care mizează pe obținerea independenței energetice, politică promovată în ultimul an chiar de către Guvern. 

Contractul cu Vinăria Cricova a fost semnat în lipsa unui anunț sau a unei licitații publice, pentru că întreprinderile cu capital public NU contractează bunuri, servicii sau lucrări prin intermediul sistemului de achiziții publice. 

„Ea fiind în funcția dată, cunoaște foarte multă lume și poate sau nu poate vorbi cu diferiți, dar eu nu cunosc dacă direct a influențat, sau nu”, zice Mircea Ciobanu, administratorul și actualul beneficiar efectiv al companiei „Neomatrix”, care este și fratele Vioreliei Lazăr. „Dumneaei nu a influențat cu nimic această licitație, doar din considerent economic a fost selectată această firmă”, afirmă Sorin Maslo, directorul interimar al Vinăriei Cricova. Experții recomandă autorităților transparentizarea licitațiilor organizate de către întreprinderile statului.

Octombrie 2019: „Dna Lazăr va renunța la toate interesele private în conformitate cu buchia legii”

Compania „Neomatrix” SRL a fost fondată în august 2001 de către Mircea Ciobanu (40%), Artur Grin (40%) și Viorelia Ceban (20%), care preia și funcția de administratoare. Ulterior, după căsătoria cu Radu Lazăr, Viorelia Ceban devine Viorelia Lazăr. În 2012, ea cumpără de la asociații ei câte 7% din capitalul social, astfel că ajunge să dețină 34% din compania care gestiona magazinele „Matrix”, care comercializau, în special, calculatoare și accesorii. În martie 2015, cota Vioreliei Lazăr ajunge la 51% după ce Artur Grin și-a vândut partea sa din afacere, astfel că „Neomatrix” SRL ajunge să fie deținută de Mircea Ciobanu (49%) și Viorelia Lazăr (51%). 

În noiembrie 2019, administratorul companiei se schimbă, iar Viorelia Lazăr este înlocuită cu Mircea Ciobanu. Schimbarea a survenit la aproape o lună după ce Viorelia Lazăr a fost cooptată de Natalia Gavrilița, pe atunci ministra Finanțelor, în funcția de secretar de stat la Ministerul Finanțelor (MF). „În ultimii 17 ani a fost fondatorul și conducătorul întreprinderii „Neomatrix”, care a participat la foarte multe procese de achiziții publice și am considerat că este foarte important ca anume cineva care a participat de partea antreprenorilor să vină la minister și să dezvolte sistemul de achiziții electronice. Dumneaei va gestiona de asemenea și proiecte europene, care vin să ne ajute în transparentizarea achizițiilor publice și eficientizarea utilizării banului public”, argumenta Gavrilița numirea Vioreliei Lazăr la minister, completată de Maia Sandu, pe atunci prim-ministră, care spunea că „pe noi ne interesează în primul rând ca statul să cumpere cele mai bune servicii și bunuri la prețurile cele mai potrivite, cele mai mici”. 

„Dna prim-ministră, de asemenea, vreau să menționez că dna Lazăr va renunța la toate interesele private în conformitate cu buchia legii”, preciza Natalia Gavrilița. Viorelia Lazăr a fost secretară de stat la MF doar o lună de zile. La 19 noiembrie 2019, după demiterea Guvernului Sandu și instalarea Guvernului Chicu, ea și-a dat demisia din funcție. 

August 2021: Viorelia Lazăr devine șefa Corpului de control al prim-ministrei

În august 2021, Natalia Gavrilița a fost instalată în funcția de prim-ministră a R. Moldova, după ce, o lună mai devreme, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a câștigat alegerile parlamentare. La 12 august 2021, peste șase zile după ce Guvernul Gavrilița a depus jurământul, Viorelia Lazăr a fost cooptată de Natalia Gavrilița în funcția de șefă a Corpului de control al prim-ministrului. 

Corpul de control al prim-ministrului este o structură fără statut juridic, organizată în cadrul Cancelariei de Stat, care se subordonează direct prim-ministrului. Șeful Corpului de control este numit şi eliberat din funcţie de prim-ministru. „Corpul de control al prim-ministrului efectuează controlul realizării de către Cancelaria de Stat, ministere, alte autorităţi administrative centrale şi structuri organizaţionale din sfera lor de competenţă a atribuţiilor prevăzute de cadrul normativ şi a sarcinilor stabilite în actele Guvernului, în programul de activitate al Guvernului şi în alte documente de politici publice, precum şi în indicaţiile prim-ministrului”, se menționează în regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Cancelariei de Stat.

Fiind șefa Corpului de control al prim-ministrului, Viorelia Lazăr a ajuns să fie desemnată în Consiliul de Administrație al mai multor întreprinderi de stat sau societăți pe acțiuni unde statul este acționar: Calea Ferată din Moldova, Termoelectrica, Tracom sau Franzeluța. 

Aprilie 2022: Firma șefei Corpului de control instalează panouri fotovoltaice la Vinăria Cricova 

„Neomatrix” SRL este compania care deține magazinul de calculatoare și tehnică digitală Matrix, unul dintre primele magazine mari din domeniu deschise pe piața din R. Moldova. La finele anului 2016, firma a lansat internet magazinul matrix.md, care, la fel, comercializează produse digitale. 

În 2022, în plină criză energetică, firma a încercat o altă piață, populară în această perioadă, promovată inclusiv la nivel de Guvern: cea a energiei regenerabile, deși pe site-ul companiei nu există informații că firma ar presta astfel de servicii. Primul pas a fost făcut în colaborare cu o societate pe acțiuni deținută de stat: Combinatul de Vinuri „Cricova” SA, care aparține, în proporție de 100%, Agenției Proprietății Publice (APP), la rându-i, subordonată Guvernului R. Moldova. 

La 4 aprilie 2022, Combinatul de Vinuri „Cricova” SA a semnat un „contract de achiziții și antrepriză” cu firma „Neomatrix” SRL care prevedea realizarea lucrărilor de „instalare a unui sistem fotovoltaic cu capacitate instalată a modulelor fotovoltaice de 141.7 kW în baza panourilor fotovoltaice a liderului mondial TRINA 545 Bt Mono TSM-De 19, două invertoare Huawei SUN 2000-60KTL – M0 și structura metalică pe acoperișurile a două clădiri care aparțin beneficiarului”. 

Cu alte cuvinte, compania „Neomatrix” a fost selectată pentru a instala panouri fotovoltaice pe acoperișul clădirilor Vinăriei Cricova. Panoul fotovoltaic prelevează radiația solară și o transformă în energie electrică. Celulele sale fotovoltaice captează energia și o convertesc în electricitate. 

Contractul, în valoare de 1,497 milioane de lei, are și clauză de confidențialitate

Conform informațiilor din acel contract, intrat în posesia ZdG, compania urma să presteze „servicii de cablare tensiune 380V și curent continuu, precum și livrarea și instalarea panourilor fotovoltaice cu structurile metalice de suport precum și invertoarele conform planurilor tehnice și designului aprobate și furnizate de către beneficiar. Prețul total estimat al sistemului fotovoltaic este de 1,497 milioane de lei fără TVA, inclusiv costul și valoarea lucrărilor de montare, instalare și reglare a sistemului fotovoltaic”, este menționat în contract. 

„Furnizorul va conlucra cu beneficiarul și cu AIPA (Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură) cu scopul de a pregăti, după darea în exploatare a sistemului fotovoltaic, tot pachetul de documente necesar pentru aplicarea la compensarea din partea AIPA către beneficiar a 50% din suma achitată pentru panouri fotovoltaice, accesorii destinate pentru instalarea panourilor fotovoltaice și invertoare”, se spune în contract. Acesta prevede și o clauză de confidențialitate care vizează „informațiile de orice natură – financiară, tehnică, artistică, orice alte informații care reprezintă importanță pentru poziția de piață…”, iar partea care încalcă obligația de confidențialitate „are obligația de a achita celeilalte părți o sumă egală cu valoarea contractului, dacă nu se dovedește crearea unui prejudiciu mai mare”.

Mai 2022: Vinăria Cricova anunță că are panouri fotovoltaice, dar nu spune cine le-a instalat

Contractul a fost semnat de Sorin Maslo, directorul general interimar al Combinatului de Vinuri „Cricova” SA și Mircea Ciobanu, administratorul companiei „Neomatrix” SRL. La 30 mai 2022, la aproape două luni de la semnarea acelui contract, pe pagina de facebook a vinăriei s-a anunțat despre instalarea panourilor fotovoltaice. 

„Progresul tehnologic oferă tot mai multe soluții pentru eficientizarea activității și utilizarea rezonabilă a resurselor materiale și financiare ale unei companii. Un exemplu elocvent implementat în cadrul Combinatului de Vinuri CRICOVA sunt panourile fotovoltaice instalate recent. În condițiile în care aproape toate resursele planetei scad semnificativ, atenția tuturor se mută în direcția alternativelor regenerabile, iar această investiție este mai mult decît profitabilă. Cu ajutorul acestui sistem, care va furniza anual minim 170 MWh, vom reduce factura pentru energia electrică cu aproximativ 50%. Panourile instalate sunt de calitate foarte înaltă și vor servi peste 30 ani, sunt foarte ușor de întreținut și vor contribui la reducerea emisiilor de CO2.” 

Întreprinderea de stat nu anunța, în acel mesaj, cât a costat acest serviciu și nici compania care l-a furnizat. Totodată, pe site-ul Vinăriei Cricova nu am găsit nicio informație despre o eventuală licitație care să preceadă semnarea contractului cu firma „Neomatrix” SRL și nici măcar un anunț prin care să fie adus la cunoștință faptul că acest combinat dorește instalarea panourilor fotovoltaice. 

Întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni deținute de stat NU fac achiziții publice transparente

Combinatul de Vinuri Cricova, la fel ca majoritatea societăților pe acțiuni sau întreprinderilor deținute de stat, nu contractează bunuri, servicii sau lucrări prin intermediul sistemului de achiziții publice. Juristul Viorel Pîrvan de la IDIS „Viitorul” spune că lipsa de transparență în procesul de achiziții efectuate de întreprinderile de stat se datorează în primul rând cadrului legal neuniform. Legea privind achizițiile publice lasă loc de interpretări, or potrivit ei, întreprinderile cu capital public nu sunt considerate entități contractante și nu au obligația să desfășoare procedurile de achiziție conform legislației privind achizițiile publice.

Un raport de monitorizare din 2020 realizat de IDIS „Viitorul” demonstra că lipsa de transparență în procesul de achiziție, atât la etapa de planificare, dar mai ales la etapa de executare a contractelor de achiziții, comportă un șir de riscuri de corupție în procesul de achiziție: riscul dezinformării operatorilor economici; favorizarea unor operatori economici; executare necorespunzătoare a obligaţiilor de către membrii grupului de lucru; conflicte de interese; coruperea membrilor grupului de lucru; executarea necalitativă a contractelor; promovarea unor interese personale ori interese de grup şi tăinuirea acestora.

Încă acum cinci ani, și un raport al Centrului Național Anticorupție (CNA) de evaluare a riscurilor de corupţie în activitatea întreprinderilor municipale şi a societăţilor comerciale în care AAPL deţin cotă-parte sublinia că „nerespectarea cadrului normativ, precum şi neasigurarea controlului intern pe acest segment, generează afectarea eficienţei şi eficacităţii utilizării mijloacelor financiare ale întreprinderilor, precum şi materializarea riscului de delapidare a activelor entităţii”.

ZdG a scris anterior despre licitații cu interese și la alte întreprinderi ale statului. În 2015 deconspiram cum prietenii şi partenerii de afaceri ai lui Vitalie Iurcu, şeful de atunci al Moldtelecom, câştigau, prin intermediul unui grup de firme, licitaţii de milioane de lei, organizate de societatea pe acţiuni deţinută de stat. Conducerea Moldtelecom încerca, însă, secretizarea acestui fapt şi a evitat să ne ofere informaţii la acest subiect, neglijând Legea cu privire la accesul la informaţie.

O hotărâre de Guvern din 2020 care nu a rezolvat problema până la capăt

În iunie 2020, Guvernul Chicu a aprobat Regulamentul privind achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor la întreprinderea de stat. Această hotărâre de Guvern însă nu obligă întreprinderile de stat să organizeze procesele de achiziție în conformitate cu Legea privind achizițiile publice. În plus, acesta nu reglementează achizițiile desfășurate de societățile pe acțiuni cu capital integral sau majoritar de stat, așa cum este, de exemplu, Combinatul de Vinuri Cricova. „În scopul sporirii transparenței procesului de achiziții în totalitate, obținerii unui raport de calitate/preț mai bun în cadrul procedurilor de achiziții și reducerii costurilor de tranzacționare pentru toate părțile implicate, întreprinderea este în drept să utilizeze Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice (Mtender)”, se spune în acel regulament. 

„Până în luna iulie 2020, întreprinderile de stat și municipale își elaborau niște regulamente proprii de achiziții și acolo prevedeau procedurile așa cum credeau ei că ar trebui să fie desfășurate, numai nu cum prevede legea-cadru, cu toate etapele, cerințele și așa mai departe. Erau toate diferite. Fiecare fondator sau consiliu de administrație își adopta propriul regulament”, explică expertul Viorel Pîrvan.

„În hotărârea de Guvern nu este indicat ca și obligatoriu să participe prin sistemul Mtender. Acolo scrie că „poate”. Dacă fondatorul sau consiliul de administrație consideră că întreprinderea ar trebui să participe, atunci participă, dacă nu – nu. Contribuabilul, cetățeanul nu poate să cunoască și să verifice ce achiziții desfășoară întreprinderile cu capital public, întreprinderile de stat și municipale, doar în cazul în care acestea decid să desfășoare achizițiile prin Mtender și atunci poate cumva să vadă anumite informații”, subliniază Viorel Pîrvan. Totuși, acea hotărâre de Guvern cere întreprinderilor de stat să publice anunțuri despre organizarea unei licitații, dar și să asigure publicarea rezultatului procedurii de atribuire a contractului pe pagina web a întreprinderii.

Trei întreprinderi ale statului au avut contracte cu „Neomatrix” în ultimii doi ani

În aceste condiții, pentru a afla informații despre contractul semnat de Combinatul de Vinuri „Cricova” și firma „Neomatrix” am fost nevoiți să trimitem o solicitare de informații la APP, instituția care gestionează, în folosul statului, întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni cu capital de stat. Totodată, am întrebat APP dacă există și alte contracte semnate între această firmă și întreprinderile statului în anii 2021 – 2022. Aceasta metodă este practic singura pe care am putut-o folosi pentru afla despre eventuale contracte între întreprinderile statului și firma Neomatrix.

„APP nu este implicată în administrarea operațională a activității economice a entităților din subordine, de aceea am remis solicitarea dvs. către 20 cele mai profitabile întreprinderi și societăți comerciale cu capital majoritar de stat. Cele trei companii care au răspuns au și avut contracte încheiate, celelalte au spus că nu au avut procurări cu această societate”, se menționează în răspuns.

Combinatul de Vinuri Cricova este una dintre cele trei întreprinderi ale statului care a confirmat pentru APP că a semnat un contract cu firma „Neomatrix” SRL. În răspunsul adresat APP se precizează că acest „contract de achiziții și antrepriză din 4 aprilie 2022 a fost semnat în urma examinării mai multor oferte, unde oferta „Neomatrix” a fost stabilită ca cea mai mică și optimală și care corespunde tuturor condițiile necesare și obligatorii”. La răspuns a fost atașat și procesul-verbal al ședinței din 30 martie 2022 în care a fost desemnată oferta câștigătoare. 

Compania „Neomatrix” desemnată câștigătoare, după un concurs cu alte două oferte depuse

În acel document se menționa că pe lângă oferta câștigătoarea a „Neomatrix” SRL, care a propus suma de 1,497 de milioane de lei pentru procurarea și montarea panourilor fotovoltaice cu capacitatea de 140 kw, au fost depuse alte două oferte: Firma „Tasotilex” SRL a depus o ofertă în valoarea de 78,996 de euro, inclusiv TVA (echivalentul a 1,6 milioane de lei la cursul leu-euro din 30 martie 2020) pentru procurarea și montarea panourilor fotovoltaice cu capacitatea de 100 kw, iar firma „Alum Sistem” SRL a depus o ofertă de 1,64 de milioane de lei, fără TVA, de asemenea, pentru panouri fotovoltaice cu capacitatea de 100 kw.

Din cele 20 de întreprinderi și societăți comerciale cu capital majoritar de stat solicitate de către APP să răspundă, alte două au confirmat că au semnat, în perioada 2021-2022 contracte de mică valoare cu firma „Neomatrix” SRL: Combinatul de Vinuri de Calitate Mileștii Mici a cumpărat, la 1 aprilie 2021, 2.500 de măști faciale în sumă de 3.250 de lei, iar Moldtelecom a procurat, în urma unui contract din 13 iulie 2022 „materiale necesare pentru construcția și mentenanța rețelelor FO și CU”. În perioada iulie-august 2022 au fost semnate trei comenzi de achiziție a materialelor în sumă totală de 5.515 euro (echivalentul a circa 100 de mii de lei)”. 

Contracte de peste 20 de milioane de lei, până în 2020, conform datelor de la site-ul Agenției Achiziții Publice

Compania „Neomatrix” SRL a fost, până la finalul anului 2020, „abonată” la banii publici. Datele publice, de pe site-ul Agenției Achiziții Publice (AAC) arată că firma a câștigat în perioada 2011-2020 peste 100 de contracte cu instituții ale statului în valoare totală de peste 20 de milioane de lei. Contractele au fost semnate, în special, pentru livrarea tehnicii de calcul, a computerelor și echipamentelor pentru computere. 

Pe site-ul Agenției Achiziții Publice am identificat un singur contract semnat între stat și firma „Neomatrix” SRL în perioada în care Viorelia Lazăr era secretar de stat sau șef al Corpului de control al prim-ministrului. La 24 octombrie 2019, firma „Neomatrix” a livrat „echipament şi accesorii pentru computere” pentru Centrul Național Anticorupție (CNA). Contractul a fost însă unul de valoare mică: 8,6 mii de lei, CNA fiind o instituție cu care „Neomatrix” avea contracte și anterior numirii Vioreliei Lazăr în Guvern. 

Ulterior, în perioada pandemiei, compania „Neomatrix” a produs și a comercializat măști medicinale, participând și la mai multe licitații publice. În octombrie 2020, Comisia Electorală Centrală a procurat, pentru alegerile prezidențiale din acea perioadă, măști în valoare de 538 de mii de lei de la această companie.  

Iunie 2022: Viorelia Lazăr se retrage din firmă, iar în octombrie, și din Guvern

La 7 iunie 2022, după o cerere depusă la 3 iunie 2022, Viorelia Lazăr este radiată din componența asociaților și a beneficiarilor efectivi ai companiei „Neomatrix” SRL. Beneficiar efectiv devine Mircea Ciobanu. Cu câteva zile mai devreme, la 26 mai 2022, Viorelia Lazăr i-a donat lui Mircea Ciobanu cota parte din firmă. „Declar că primesc cu recunoștință donația făcută de donator privind partea socială menționată”, se preciza în contractul semnat între cei doi. 

La 3 iunie 2022 Mircea Ciobanu semna declarația privind statutul de persoană expusă politic și susținea că „nu este membru direct al familiei unei persoane expuse politic și nu este persoană asociată persoanei care deține funcții de demnitate publică”. Compania „Neomatrix” SRL a rămas însă în familie. Mircea Ciobanu, actualul proprietar al firmei, este fratele Vioreliei Lazăr.

La începutul lunii octombrie 2022, Viorelia Lazăr și-a dat demisia din funcția de șefă a Corpului de control al prim-ministrului. Informația nu a fost făcută publică, însă ea se regăsește în declarația de avere și interese depusă de Lazăr la 3 octombrie 2022. Din informațiile publicate de Viorelia Lazăr pe facebook aflăm că aceasta, împreună cu soțul, s-ar fi stabilit în Kuala Lumpur, capitala și cel mai mare oraș din Malaysia.

Viorelia Lazăr: „Oamenii cărora le-am stricat schemele și planurile au făcut din acest contract un mare eveniment”

Într-un mesaj în scris, Viorelia Lazăr ne-a transmis că a aflat despre contractul dintre firma sa și Vinăria Cricova la începutul lunii iunie, „când oamenii cărora le-am stricat schemele și planurile au făcut din acest contract un mare eveniment”. 

„Eu am studiat acel contract și am văzut că nu au fost înregistrate careva abateri. Ba din contra, oferta companiei „Neomatrix”  a fost mult mai avantajoasă la preț/calitate în comparație cu ceilalți ofertanți. Careva discuții cu fratele meu Mircea nu am avut până atunci,  despre contactul cu Cricova. Țin sa menționez faptul că am ieșit din companie și nu m-am implicat în activitatea ei din momentul când am fost desemnată în funcție.  Juridic am oficializat transmiterea cotei-părți a companiei în luna mai. Compania care vrea să se mențină în piață se dezvoltă. Astfel, mai mult de un an în urmă a fost identificată o nișă în piață. Panourile sunt o direcție nouă , care cu un an în urmă nici nu exista pe scară largă, deoarece era concentrată în mâinile câtorva persoane”, ne-a transmis fosta șefă a Corpului de control al prim-ministrei. 

„Un alt exemplu similar în activitatea companiei în perioada COVIDului , în anul 2020, pentru a supraviețui, neomatrix a importat mașini de fabricat măști medicinale și în scurt timp a devenit unul din cel mai mare producător în țară. Cu certificate internaționale. Aceasta modificare de direcție a permis supraviețuirea companiei și salvarea a câtorva zeci de locuri de munca”, a punctat Viorelia Lazăr. 

Administrator „Neomatrix”: „Nu pot să vă spun, că nu cunosc dacă a fost implicată sau nu”

Mircea Ciobanu, administratorul companiei „Neomatrix” susține că firma a ajuns să încheie un contract cu Vinăria Cricova după „o discuție prealabilă (cu reprezentanții Societății de Acțiuni deținută de stat, n.r.), după care a fost o cerere de ofertă”. „Ne orientăm încet de la IT la direcția nouă care este în domeniul resurselor regenerabile, anume pe fotovoltaice. Am contactat mulți directori de întreprinderi care au și frigidere și magazine din astea de la marginea drumului, care au acoperișuri interesante pentru fotovoltaice și promovând această sursă regenerabilă, am fost și la Cricova. Ei au fost sceptici de la început și peste vreo lună m-au contactat și au spus să le dau oferta, că sunt interesați”. Întrebat dacă sora sa, Viorelia Lazăr, care era pe atunci în Guvern, a influențat obținerea acestui contract, Ciobanu a evitat să ofere un răspuns tranșant.

Mircea Ciobanu: Ea fiind în funcția dată, cunoaște foarte multă lume și poate sau nu poate vorbi cu diferiți, dar eu nu cunosc dacă direct a influențat sau nu. Eu pot să răspund de ceea ce am făcut eu personal. Am fost, am discutat, am dat oferta, am fost întrebat despre multe chestii tehnice, garanții și așa mai departe. Oferta noastră, din câte înțeleg, s-a dovedit a fi mai bună și respectiv am câștigat. Ceea ce puteți să verificați și la ei. Așa prețuri pe piață nu prea există nici acum.

ZdG: Deci nu cunoașteți, n-ați vorbit cu dna Lazăr că iată, participăm la Cricova…

Mircea Ciobanu: Sincer să vă spun, în perioada în care ea a plecat de la firmă și s-a angajat la Guvern, eu real aveam uneori ocazia maxim o dată în săptămână să vorbesc, să ne întâlnim și real lucrul în Guvern solicită foarte mult și ea era așa de obosită, că eu nici nu consideram de cuviință să întreb chestii.

ZdG: Deci n-a fost implicată dna Lazăr în câștigarea acestei licitații?

Mircea Ciobanu: Nu pot să vă spun, că nu cunosc dacă a fost implicată sau nu. Eu pot să vă spun ce am făcut eu. Asta e.

„Acum sunt licitații la CNA, la Ministerul de Interne și la două primării. Noi acolo numaidecât participăm”

Mircea Ciobanu a menționat că, în această perioadă, compania „Neomatrix” participă la alte licitații inițiate de instituții ale statului pentru instalarea panourilor fotovoltaice. „Singurul contract cu o instituție de stat este cu Cricova și eu nu prea știu în general instituții de stat care au făcut licitații sau cum ele s-au făcut tot nu prea cunosc. Ele acum au început, de câteva luni, de vreo lună, două. Noi participăm acum. Licitații n-au fost tare multe. Au fost foarte puține. Noi participăm des, regulat la licitațiile guvernamentale prin achiziții și acum sunt licitații la CNA, la Ministerul de Interne și la două primării. Noi acolo numaidecât participăm, pregătim documentele”, a menționat Ciobanu. 

Administratorul companiei „Neomatrix” a precizat pentru ZdG că firma a renunțat, treptat, la activitatea din domeniul IT, iar în perioada pandemiei, a produs și a vândut măști medicinale. „Direcția cu fotovoltaicele le-am început din iulie anul trecut și în special am discutat cu mulți clienți de-ai noștri, care au obținut într-un sfârșit și statutul de producător autorizat, ceea ce presupune proiecte de până la 1 MW – pe pământ sau pe acoperișuri. Acum sunt în stadiul de lucru, de implementare trei proiecte. Mergem și pe proiectele cu acoperișurile. Avem patru proiecte acuma de acoperișuri de 200 de KW cu contorizare netă. Mergem înainte. Încercăm să ne ținem în pas cu transformarea republicii”, zice Ciobanu. 

Directorul interimar al Combinatului de Vinuri Cricova: „Viorelia Lazăr nu a influențat cu nimic această licitație”

Sorin Maslo, directorul interimar al Combinatului de Vinuri Cricova susține că la desemnarea ofertei câștigătoare nu s-a ținut cont de funcția pe care Viorelia Lazăr o avea în Guvern. „Deci, inițial, acesta era un proiect inovativ, strategic pentru întreprindere și împreună cu colegii de la departamentul tehnic am solicitat ofertele de la cei care erau operatori de acest tip de servicii pe piață. Inclusiv a fost oferta și de la „Neomatrix”, care era analizată mai mult timp, din cauza începerii conflictului din Ucraina. Noi planificam să-l începem chiar din februarie. Însă deja am petrecut în martie și deja propriu-zis în aprilie am început montarea. Conform legislației, noi nu facem parte, nu suntem eligibili pentru achiziții publice și noi avem departament… Fiecare departament în parte caută ofertele și diferite tipuri de servicii, sunt analizate și achiziționate de către departamentele specializate la noi”, zice Maslo. 

El susține că Vinăria nu face publice anunțurile de licitații sau rezultatele acestora ținând cont de faptul că „noi facem parte dintr-un mediu concurențial foarte înalt, e cam complicat de pus fiecare achiziție în spațiul public, de aceea noi practicăm fiecare departament în parte, conform legislației deja face analiza ofertelor economice și calitative și deja decidem dacă achiziționăm sau nu. Oferta, într-adevăr, a fost cea mai bună, este o ofertă cu 25% mai puțin față de media pe piață. Termenii și calitatea serviciilor au fost respectate în totalitate, deja din luna iulie sunt lucrative și noi suntem mulțumiți. Capacitatea este de 140 de KW, în funcție de randament și situațiile climaterice de afară, dacă este mai însorit sau nu și primele trei luni de zile noi am economisit 150 de mii de lei.

Sorin Maslo: Dumneaei nu a influențat cu nimic această licitație, doar din considerent economic a fost selectată această firmă.

ZdG: Nu au fost sunete?

Sorin Maslo: Cred că ar fi fost de prisos așa fel de sunete având în vedere că oferta era mult mai rațională și nu cred că ar fi putut influența cumva sunetul sau rugămintea dumneaei.

Experți: „Cadrul legal trebuie modificat”. Deputat: „Nu poți să spui, se recomandă a nu fura”

Un studiu publicat în 2020 de Banca Mondială, în care era evaluat întreg sistemul de achiziții publice, recomanda armonizarea cadrului legal pentru a clarifica care instrument legal poate fi aplicat și când. Și juristul Viorel Pîrvan este de părere că alinierea cadrului regulatoriu ar face ordine în procesul de achiziții desfășurate de întreprinderile de stat. „Cred că primul pas este cadrul legal. Cred că dacă s-ar modifica, s-ar interveni la cadrul legal, eu cred că s-ar rezolva multe aspecte. Când vorbesc de cadrul legal, acolo nu este doar Mtender. Sunt și anumite proceduri, anumite garanții, publicarea informațiilor ca să fie transparente”, consideră Viorel Pîrvan.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, deputatul PAS Dumitru Alaiba consideră însă că mingea se află în terenul Guvernului și nu e nevoie de intervenit cu modificări legislative. „Nu știu dacă la nivel de lege asta trebuie să facem. Pentru că totuși întreprinderile de stat sau aceleași societăți pe acțiuni cu capital de stat se subordonează Guvernului și atunci Guvernul decide cum anume își gestionează acest patrimoniu. Eu nu cred că toate lucrurile trebuiesc reglementate prin lege, pentru că prea des facem asta și ne trezim cu legi care-s declarative și nefuncționale. Mie mi se pare mai logic ca asta să fie o abordare de legislația de rangul doi cum s-ar spune. Astea-s hotărârile de Guvern sau la nivel de autorități locale”, spune parlamentarul.

Potrivit lui, hotărârea de Guvern din 2020 ar trebui să aibă caracter obligatoriu. „Această hotărâre de Guvern din perioada lui Chicu, probabil iată asemenea chestii ar trebui regândite, pentru că o lege sau o hotărâre de Guvern nu poate fi opțională. Ori e obligatoriu, ori nu. Ori faci așa, ori invers. Nu poți să spui, se recomandă a nu fura. Mulțumesc, atunci fiecare face cum vrea. Recomandările în lege nu trebuie să aibă loc”, consideră Dumitru Alaiba. 

Un raport de monitorizare a transparenței a 60 de întreprinderi cu capital public din Republica Moldova, publicat de IDIS „Viitorul” în 2021, arăta că 55% din întreprinderi nu publică pe web planurile anuale de achiziții publice, 57% nu publică anunțurile de participare la achizițiile publice, 95% nu au comunicat în 2020 informații despre rezultatele achizițiilor și nici o întreprindere nu a publicat anul trecut contractele de achiziții publice. „În același timp, doar 31% din întreprinderile monitorizate au utilizat în anul 2020 platformele electronice pentru procedurile de achiziții publice, dar acest fapt s-a realizat doar la intenția și decizia fondatorilor, nu ca obligație prevăzută de lege”, se arată în raportul de monitorizare. 

Sistemul de contestații, aplicat neuniform 

Expertul mai punctează că o altă lacună legislativă ține de sistemul de contestații, aplicat neuniform în cazul achizițiilor efectuate de întreprinderile cu capital public. „ANSC, Agenția are o abordare neuniformă. În unele cazuri, nici nu a examinat astfel de cereri, le-a restituit, a spus că nu ține de competența lor, că legea nu prevede, în alte cazuri, a examinat și a emis decizii”, spune expertul.

Directorul Agenției Naționale de Soluționare a Contestațiilor, Serghei Merjan, îl contrazice. Potrivit lui, instituția pe care o conduce analizează contestațiile în cazul în care este vorba despre achiziții desfășurate de autorități contractante. „Ce ține de persoane juridice care nu sunt finanțate în mod direct din bugetul de stat, ele devin autorități contractante doar în cazul în care au finanțare din buget de peste 50 la sută pentru efectuarea achizițiilor. Când recepționează o contestație, Agenția examinează preliminar dacă este vorba în cazul de față despre achiziție publică sau sectorială. Ca să nu fie o situație în care noi examinăm o contestație în cadrul unei proceduri care nu intră în sfera competenței Agenției. Altfel este riscul că decizia noastră va fi lovită de nulitate, că noi depășim competențele”, argumentează Serghei Merjan. 

Directorul ANSC menționează că în 2020 au fost depuse în jur de 60 de contestații depuse în cadrul achizițiilor organizate de întreprinderi cu capital public, în 2021 – 75, iar în 2022, până la 24 octombrie au fost înregistrate peste 80.

În R. Moldova există circa 900 de întreprinderi cu capital public: 178 de întreprinderi de stat, 134 de societăți pe acțiuni cu capital public și 618 întreprinderi municipale.

Eugeniu Cozonac, director APP: „Noi recomandăm consiliilor de administrație să facă transparentizarea licitațiilor, dar procesul durează”

Eugeniu Cozonac, directorul APP, instituție care are în subordine toate întreprinderile și societățile pe acțiuni deținute de stat, susține că de mai mult timp se duce o luptă pentru transparentizarea licitațiilor publice organizate de întreprinderile statului. 

„Știm că este un domeniu prioritar pentru noi și chiar ne dorim foarte mult să fie o transparență mult mai mare. Cu părere de rău, multe întreprinderi încă nu au trecut la Mtender, pentru că procesul de responsabilizare, de transfer la un sistem mai deschis nu este atât de rapid cum am fi dorit. Și ne-am propus ca să schimbăm codul de guvernanță la 15 întreprinderi, acum, în mai, și la cinci societăți pe acțiuni, care sunt cu capital social majoritar de stat, pentru a începe acest proces de trecere la un sistem de achiziții mai transparent. Am făcut această schimbare, le-am dat aceste coduri de guvernanță, pentru ca să le implementeze și apoi am făcut o evaluare, ca să înțelegem care este procedura de schimbare a proceselor. Cu părere de rău, este mai înceată decât ne-am fi dorit, pentru că totuși este un sistem înrădăcinat de decenii. Dar știm foarte bine în ce direcție trebuie să mergem. Sunt mai multe platforme, ca Mtender, sunt niște exemple din țările din vecinătate pe care vrem să le adoptăm, pentru ca să ajungem acolo unde să vedem exact ce se întâmplă, să vedem toate planurile de achiziție, să vedem toate ofertele și unele întreprinderi au început să treacă pe Mtender, de exemplu Termoelectrica a făcut mai multe achiziții prin Mtender și evident, atunci când ai mai multe resurse interne, ca să poți schimba, să faci regulamente, să le adopți, să le implementezi, atunci este rezultat pozitiv”. 

ZdG: Ați înțeles de ce se tem întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni să treacă la transparența achizițiilor?

Eugeniu Cozonac: Cuvântul temere presupune ceva foarte negativ. Este și aspectul faptului că trebuie să eliminăm potențialul de corupere din acest domeniu, dar este și o întrebare de cunoștință, și de schimbare sistemică în procesele întreprinderilor. Și atunci când este vorba despre o întreprindere foarte mare, durează. Ne-am pus ca prioritate să ajungem acolo și sperăm că o să fim.

ZdG: Am vorbit cu domnul Maslo de la Cricova și el mi-a zis că nu trec la licitații publice pentru că suntem o societate comercială, suntem într-un mediu concurențial. Este ăsta un argument?

Eugeniu Cozonac: Este un argument cred că posibil la moment, argumentul APP-ului este că schimbările se fac la indicația consiliului și din partea fondatorului noi recomandăm consiliilor să facă transparentizarea licitațiilor. Atunci consiliul va adopta un cod de guvernare care va impune societatea să treacă la o transparență mai mare la achiziții. 

În R. Moldova există circa 900 de întreprinderi cu capital public: 178 de întreprinderi de stat, 134 de Societăți pe Acțiuni cu capital public și 618 întreprinderi municipale. Un raport de monitorizare a transparenței a 60 de întreprinderi cu capital public din Republica Moldova, publicat de IDIS „Viitorul” în 2021, arăta că 55% din întreprinderi nu publică pe paginile web planurile anuale de achiziții publice, 57% nu publică anunțurile de participare la achizițiile publice, 95% nu au comunicat în 2020 informații despre rezultatele achizițiilor și nici o întreprindere nu a publicat anul trecut contractele de achiziții publice.