„Legea lui Plahotniuc” – (ne)funcţională pentru două cazinouri

După ce Vlad Plahotniuc, actualul preşedinte al Partidului Democrat din R. Moldova (PDM), a promis reguli stricte şi modalităţi de control bine puse la punct pentru reglementarea jocurilor de noroc, haosul în acest domeniu continuă. De la începutul anului, două cazinouri din Chişinău s-au redeschis, iar temeiul legal şi procedura prin care acestea şi-au reluat activitatea provoacă declaraţii contradictorii din partea autorităţilor competente.

28 iunie 2016. Vlad Plahotniuc, pe atunci prim-vicepreşedintele PDM, scrie pe blog despre o iniţiativă prezentată Consiliului Coaliţiei de Guvernare pentru realizarea unui plan de acţiuni care ar reglementa „mai dur” activitatea cazinourilor şi sălilor pentru jocuri de noroc. Totul a pornit după ce „un copil de 15 ani a dat în patima jocurilor de noroc, a ajuns să împrumute bani, apoi să facă multe alte prostii pentru a-şi susţine acest viciu”, anunţa Plahotniuc, cazul fiind semnalat la Fundaţia sa, „Edelweiss”. După acest „dramatic caz”, Plahotniuc a cerut un studiu în legătură cu modul în care funcţionează cazinourile, sălile pentru jocuri de noroc şi impactul pe care acestea îl au asupra copiilor. Totodată, Coaliţia de Guvernare urma să identifice „soluţia politică şi modificările legislative necesare”, iar Guvernul „să vină cu un plan de acţiuni pe zona lor de competenţă, instituţională” pentru „eradicarea acestui fenomen nociv”. Iniţiativa a fost mediatizată pe larg la toate posturile TV deţinute de actualul preşedinte al PDM. Acestea promovau intens mesaje despre impactul negativ pe care jocurile de noroc îl au asupra societăţii, fiind difuzate zeci de reportaje şi emisiuni la acest subiect.

„Victoria” lui Plahotniuc şi decizia judecătorească de peste 25 de zile

Întâmplător sau nu, trei luni mai târziu, deşi nu deţinea vreo funcţie publică, ideile lui Vladimir Plahotniuc au început să prindă viaţă. Pe 22 octombrie 2016, Camera de Licenţiere, aflată în subordinea Ministerului Economiei, condus de un exponent al PDM, decide suspendarea tuturor licenţelor de activitate în domeniul jocurilor de noroc. În aceeaşi zi, peste 200 de poliţişti intră în forţă şi sigilează toate cazinourile şi sălile pentru jocuri de noroc din toată republica, stopându-le activitatea. În ziua următoare, Vlad Plahotniuc scrie un nou articol pe blog, prin care îşi atribuie succesul soluţionării problemei: „Aţi semnalat problema, iar autorităţile au acţionat corect şi categoric. Lucrurile au fost rezolvate prin închiderea sălilor, urmând ca această activitate să fie reluată doar după ce va fi strict reglementată şi vor exista modalităţi de control bine puse la punct, atât în ceea ce priveşte locurile de amplasare, cât şi privind plata taxelor la stat sau respectarea întru totul a interdicţiei privind accesul copiilor în astfel de localuri”.

Deşi cazinourile au fost închise, o hotărâre a instanţei de judecată care confirma legalitatea deciziei Camerei de Licenţiere privind suspendarea licenţelor a fost emisă abia peste o lună, pe 17 noiembrie 2016. „Orice decizie de sancţionare adoptată de Camera de Licenţiere, şi aici ne referim la suspendare, care este maximum pe un termen de două luni, şi retragerea, care are caracter definitiv, e necesar de a fi confirmată de instanţa de judecată în ordinea procedurii speciale. Respectiv, inclusiv decizia Camerei de Licenţiere din 22 octombrie 2016 privind suspendarea licenţelor tuturor entităţilor economice care prestau servicii în domeniul jocurilor de noroc era necesar de a fi confirmată în instanţa de judecată”, susţine Silvia Muntean, şefa Direcţiei juridice a Camerei de Licenţiere.

Deşi procedurile legale prevăd un termen de cinci zile pentru examinarea unor astfel de solicitări, funcţionara a explicat de ce, în acest caz, instanţa s-a pronunţat peste o lună: „Instanţa a ţinut cont de acest termen în limitele posibilităţilor. S-a stabilit în cinci zile însăşi prima şedinţă de înfăţişare, dar a durat mai mult fiindcă fiecare agent în parte, şi au fost vreo 65, a intervenit cu diverse demersuri. Agenţii economici au utilizat toate pârghiile de drept prevăzute în vederea tergiversării sau în vederea apărării drepturilor entităţilor economice”, spune Muntean. Persoane care au activat în domeniul jocurilor de noroc susţin însă că, în acest caz, „instanţa de judecată a încălcat termenul de cinci zile pentru examinarea deciziei Camerei de Licenţiere, pe motiv că judecătorii s-au schimbat de 4 ori până când unul a decis să emită o hotărâre prin care confirma legalitatea deciziei Camerei de Licenţiere”.

Cazinourile – deschise pentru vizitatori, nu şi pentru declaraţii oficiale

La scurt timp după ce instanţa de judecată a confirmat legalitatea măsurii aplicate de Camera de Licenţiere, mai mulţi agenţi economici din domeniu s-au adresat în instanţă, cerând reluarea activităţii. Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a emis, în ianuarie 2017, mai multe hotărâri prin care respinge cererile de reluare a activităţii pentru şase companii: SRL „Bibicom”, SRL „NBM Grup”, SRL „Playmania”, SRL „Storm Plus”, SRL „Total-Campion” şi SRL „Book-Maker Sport”. Despre acest fapt se menţionează într-o scrisoare de răspuns a Camerei de Licenţiere adresată Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. „În cazul celorlalţi titulari licenţiaţi pe domeniul jocurilor de noroc, acţiunile de reluare a valabilităţii licenţelor se mai află pe rol la Judecătoria Chişinău”, se mai spune în scrisoare.

SRL „NBM Grup” este unul dintre agenţii economici care a mers în instanţa de judecată cerând să-i fie permisă reluarea activităţii. Acesta gestionează „Nuovo Casino” din incinta Hotelului Radisson Blu. Deşi instanţa de judecată nu i-a satisfăcut solicitarea, localul şi-a reluat activitatea încă în ianuarie 2017, iar pe un site de angajări sunt anunţate posturi vacante în cadrul cazinoului. Timp de câteva zile, am încercat să aflăm în baza cărui temei legal cazinoul şi-a reluat activitatea, însă am primit doar refuzuri. Într-un final, ni s-a răspuns că doar managerul cazinoului poate furniza detalii despre activitatea cazinoului, doar că „după o anumită perioadă de timp, nicidecum la moment”. Datele deschise despre agenţii economici din R. Moldova arată că SRL „NBM Grup” a fost fondată în decembrie 2015 de către ÎM „Casino National Group”, Serghii Muntean, Lilia Rozneriţa şi Mihail Zabudschii. În februarie 2017, compania şi-a schimbat administratorul, Mihail Zabudschii fiind înlocuit cu Andrei Soroca. Acesta figurează în calitate de conducător şi la compania fondatoare, ÎM „Casino National Group”, care, la rândul său, îi are în calitate de fondatori pe ÎM „Sfat Invest” şi Anton Korovin, care este şi conducător la ÎM „Palace Casino”, ce deţine cazinoul Napoleon Palace. În lista fondatorilor ÎM „Palace Casino” figurează compania offshore MVM – Triumph Investments LTD, ÎM „Sfat Invest”, Mihail Zabudschii, din februarie 2017 fiind inclusă şi Lilia Rozneriţa.

Fondatorii cazinoului EUROPA

Un alt cazino care şi-a redeschis uşile pe 18 martie 2017 este „Europa Casino”, de pe bd. Dacia din Chişinău. Cazinoul este în gestiunea ÎM „Saleras Star” SRL, înregistrată în 2007. Conducătorul companiei este Pavlina Ursuleac, iar fondatori sunt trei: Alexandr Caracicovschi, Zoran Markovic şi Pedrag Medakovic. Caracicovschi şi Medakovic figurează în calitate de fondatori şi la ÎM „Demelon” SRL, care avea în gestiune 10 săli pentru stabilirea mizelor la competiţiile sportive, potrivit datelor Camerei de Licenţiere.

Am telefonat de mai multe ori la numerele de contact indicate pe pagina web a cazinoului, pentru a solicita informaţii despre modalitatea prin care acesta şi-a reluat activitatea, însă, la fel ca şi în cazul celor de la „Nuovo Casino”, nu am primit un răspuns, de fiecare dată invocându-se că administratoarea cazinoului lipseşte.

Peste două zile, am fost contactaţi de o persoană care nu s-a prezentat, dar care ne-a oferit informaţii despre modul în care „Europa Casino” şi-a reluat valabilitatea licenţei. Persoana a refuzat să fie citată ca sursă oficială. Aceasta ne-a spus însă că toate actele necesare, potrivit modificărilor legislaţiei, ar fi fost prezentate la Ministerul Finanţelor, care, după ce le-ar fi verificat, ar fi acordat o permisiune scrisă prin care cazinoul are dreptul să activeze. Permisiunea scrisă ar fi fost acordată pe 17 martie, iar în ziua următoare cazinoul s-a redeschis.

Declaraţiile contradictorii  ale autorităţilor

La prima solicitare a informaţiei referitoare la modalitatea prin care cele două cazinouri, „Nuovo Casino” şi „Europa Casino”, şi-au reluat activitatea, serviciul de presă al Ministerului Finanţelor (MF) a declarat că ministerul nu deţine informaţia despre cazinourile care funcţionează şi că ministerul nu a acordat nicio licenţă în baza noii legi, pe motiv că mecanismul de eliberare a licenţelor pentru cazinouri nu a fost încă aprobat, or, proiectele Hotărârii de Guvern elaborate în vederea executării legii privind organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc au fost înregistrate pe 24 ianuarie şi încă urmează a fi aprobate.

La recomandarea serviciului de presă al MF am adresat aceeaşi întrebare la Camera de Licenţiere. „Potrivit noii legi, legea anterioară s-a abrogat, de asemenea toţi titularii urmează să obţină noi licenţe de la autoritatea publică competentă, şi anume MF, care devine autoritatea de licenţiere pentru cazinouri, iar toate licenţele se declară nevalabile. Licenţele suspendate de Cameră, asupra cărora instanţa s-a expus în vederea respingerii cererilor de reluare a activităţii, prin efectul noii legi, s-au declarat nevalabile. În momentul intrării în vigoare a noii legi, Camera de Licenţiere şi-a pierdut toate pârghiile de control, monitorizare, reglementare a domeniului respectiv. Toate actele permisive eliberate pe acest domeniu s-au declarat nule prin efectul legii”, a precizat Silvia Muntean, şefa Direcţiei juridice a Camerei de Licenţiere.

La cea de-a doua solicitare a informaţiei referitoare

la modalitatea prin care „Nuovo Casino” şi „Europa Casino” şi-au reluat activitatea, serviciul de presă al MF ne-a oferit un răspuns în scris, coordonat cu viceministrul Finanţelor, în care se face referire la anumite articole din noua lege ce reglementează activitatea cazinourilor, însă nu se conţine un răspuns exact referitor la modalitatea prin care cele două cazinouri au obţinut permisiunea de a-şi relua activitatea.

Cea de-a treia încercare a fost de a discuta direct cu viceministrul Finanţelor. La solicitarea de a oferi un răspuns mai explicit referitor la modalitatea prin care entităţile economice vizate şi-au reluat activitatea, acesta a menţionat că „cele două cazinouri au achitat taxa de licenţiere până la finalizarea valabilităţii licenţelor pe care le deţineau anterior”. Întrebat cum anume a avut loc procedura prin care s-a permis reluarea valabilităţii licenţelor, viceministrul a spus că are nevoie de mai mult timp pentru a oferi un răspuns detaliat.

Monopol de stat pentru toate jocurile de noroc, cu excepţia cazinourilor

Proiectul Legii cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc a fost înregistrat pe 5 decembrie 2016, autorii fiind un grup format din patru deputaţi ai PDM în frunte cu Sergiu Sârbu, deputatul Partidului Liberal din Moldova, Petru Cosoi, şi Igor Vremea, fost deputat comunist, care, în martie curent, a aderat la PDM. Legea a fost promulgată rapid, pe 22 decembrie 2016, intrând în vigoare pe 6 ianuarie 2017. Noua lege prevede că singura activitate în domeniul jocurilor de noroc care rămâne a fi licenţiată este întreţinerea cazinourilor, iar autoritatea responsabilă de licenţiere este MF. Totodată, se spune că organizarea şi desfăşurarea activităţilor în domeniul jocurilor de noroc, cu excepţia cazinourilor, constituie monopol de stat şi este realizată prin intermediul Loteriei Naţionale a Moldovei (LNM).

Sergiu Sârbu, unul dintre autorii proiectului de lege, susţine că, potrivit noii legi, cazinourile pot funcţiona dacă se conformează noilor reguli. „Reglementarea de bază este în lege şi deja trebuie ca acel regulator care este MF să adopte anumite reguli ce ţin de aspectele tehnice. Probabil, la cazinourile care acum funcţionează, sunt în vigoare licenţele care au fost eliberate în baza legislaţiei anterioare, evident cu ajustările ce ţin de noua lege. Evident, organul competent (MF) trebuie să verifice dacă nu au încălcări”, susţine deputatul. Cât despre monopolul de stat asupra celorlalte tipuri de jocuri de noroc, autorul proiectului de lege recunoaşte că acest tip de activitate necesită investiţii. „Va avea statul sau întreprinderea aceste investiţii, va urma să contracteze credite pentru aceste investiţii, vom vedea”, a spus deputatul PD.

Galina Voloşcenco, preşedinta Asociaţiei Patronale a Businessului Distractiv, susţine că, în momentul de faţă, situaţia este confuză. „Toate sălile pentru aparate de joc sunt închise, au permis să funcţioneze doar cazinourilor. Atât. Mai întâi au făcut legea, după care nu ştiu ce să facă mai departe cu ea. Au anunţat monopol de stat, dar în ce constă el – reglementarea numărului de săli, reglementarea amplasării acestora?” – se întreabă preşedinta asociaţiei. „Asociaţia a participat la elaborarea unei noi legi, toate modificările fiind discutate inclusiv cu membrii asociaţiei. Am discutat şi amplasarea, şi numărul de echipamente, şi cerinţele faţă de sălile pentru jocuri de noroc. În ultimul moment, a fost introdus articolul cu privire la monopolul de stat, acest punct fiind adoptat fără participarea noastră”, punctează preşedinta asociaţiei.

Condiţiile noi de certificare ridică semne de întrebare

În noua lege este indicat că „automatele de joc trebuie să deţină Certificatul GLI-11 (standard tehnic care atestă nivelul calităţii automatului de joc) înainte de a fi plasate în sălile cu automate de joc şi în cazinou”. Deşi deputatul Sergiu Sârbu susţine că, în cazul în care există echipamente care corespund noilor certificări, agenţii economici ar putea să le dea în arendă statului, Galina Voloşcenco susţine că niciun aparat de joc nu are acest tip de certificat, deci, ar fi imposibil ca acestea să mai fie reutilizate în R. Moldova.

Surse care au activat în domeniul jocurilor de noroc, dar care nu doresc să-şi dezvăluie identitatea, afirmă că acest tip de certificare se aplică pe larg în America de Sud, Canada sau Australia. „În Europa, sunt răspândite alte certificări. Luând în considerare faptul că statul nu dispune de capacităţile necesare, posibil că va fi organizată o licitaţie prin care va fi selectată o companie care va gestiona totul. Cel mai probabil, echipamentele care vor apărea în R. Moldova vor fi din SUA. Acest standard, care este specificat cu exactitate în noua lege, presupune că aproximativ 4000 de unităţi de echipament, care există acum în R. Moldova, nu vor mai putea fi utilizate. În schimb, noile echipamente, care vor fi aduse de cei care au ştiut din timp despre noul standard, desigur că vor corespunde noii legi”, afirmă sursa.

Maria ŞVEŢ, ŞSAJ