Lecție de „transparență”: cum (NU) răspunde Primăria Chișinău la întrebarea despre banii alocați și cheltuiți pentru reparația trotuarelor
Pe parcursul ultimilor ani, Primăria municipiului Chișinău a amenajat și reabilitat zeci de trotuare. Ziarul de Gardă a încercat să afle câți bani publici au fost alocați în perioada 2020-2024 pentru reabilitarea și repararea trotuarelor din capitală.
La o distanță de aproximativ un an, au fost transmise două solicitări de informații. În ambele solicitări au fost cerute informații despre banii alocați pentru amenajarea trotuarelor din capitală în perioada anilor 2020-2024, despre agenții economici care au beneficiat de contracte cu autoritățile locale și despre materia primă utilizată. În răspunsurile semnate de șeful Direcției Generale Mobilitate Urbană s-a făcut referire la paginile oficiale ale primăriei și la site-urile privind achizițiile publice, fără a oferi un răspuns exact la solicitările ZdG.
„Primăria este departe de a asigura un nivel de transparență satisfăcător pentru a putea analiza și ști cum se cheltuie banii publici”, constată Olga Diaconu, coordonatoare de proiecte în cadrul Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă.
Răspunsul și datele din bugetul primăriei
În iunie 2023, ZdG a expediat o solicitare de informații către Primăria Capitalei, în care a cerut informații cu privire la banii alocați pentru reparația trotuarelor din oraș, agenții economici care au beneficiat de contracte pentru executarea lucrărilor, dar și detalii despre materia primă utilizată și numele agenților economici de la care a fost procurată. În răspunsul primit câteva săptămâni mai târziu, semnat de Vitalie Mihalache, șeful Direcției Generale Mobilitate Urbană (DGMU), se menționează că „Primăria Chișinău aplică fără deosebire principiul transparenței și egalității, inclusiv și în comunicarea cu reprezentanții societății civile, precum și instituțiilor mass-media.” Totuși, Mihalache nu a oferit informațiile solicitate de ZdG și a rugat să „consultăm platformele oficiale”.
Peste aproximativ un an, ZdG a transmis încă o solicitare cu aceleași întrebări. Din nou, Mihalache nu a oferit vreo cifră și a făcut referire la bugetele publicate pe platformele primăriei.
„Platformele oficiale” la care face referire oficialul autorității publice locale prezintă informații despre banii alocați pentru efectuarea reparației trotuarelor, doar că informațiile cuprind în sine și alte lucrări, pe lângă cele de amenajare/reabilitare a trotuarelor din Chișinău, cu privire la care a solicitat date Ziarul de Gardă.
De exemplu, în decizia Consiliului Municipal Chișinău (CMC) cu privire la aprobarea bugetului pentru anul 2020, la compartimentul alocațiilor bugetare, la grupa „transporturi, gospodăria drumurilor” au fost prevăzute 74 de milioane de lei pentru renovarea trotuarelor, zonelor pietonale, amenajarea arhitectural-urbanistică a terenurilor adiacente străzilor a șase străzi și două bulevarde, amenajarea parcărilor și elaborarea proiectelor.
Un alt exemplu. Pentru reabilitarea străzii Ion Pelivan din capitală, inclusiv a trotuarelor, au fost alocate în total 11 milioane de lei. Dacă în cazul unor astfel de proiecte, care implică mai multe tipuri de lucrări, costul reabilitării trotuarelor poate fi văzut în devizul de cheltuieli întocmit de agentul economic care a câștigat licitația publică, în cazul acestor lucrări, ele au fost efectuate de către Întreprinderea Municipală „EXDRUPO”. Astfel, cele 11 milioane de lei au fost alocate fără a fi fost organizată o licitație, respectiv, fără posibilitatea de a verifica modul în care banii au fost cheltuiți.
„Aici e un risc mare de fraudă, deoarece pot fi tot felul de înțelegeri între agentul economic câștigător și direcția municipală”
Olga Diaconu, coordonatoare de proiecte în cadrul Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), a analizat paginile oficiale ale autorității publice locale care țin de transparența banilor, încercând să verifice cum au fost cheltuiți banii.
„Este foarte greu de găsit informația despre care primăria zice că este publică. De exemplu, trotuarele din centrul istoric. În 2021 a fost desfășurată o procedură de achiziție pentru reparația curentă a trotuarelor din municipiul Chișinău, care avea, dacă nu greșesc, valoarea de 113 milioane de lei, dar asta nu se referea la toate trotuarele. Din documentația de atribuire nu era clar pentru ce porțiuni de trotuare, ei pur și simplu au făcut achiziția pentru anumite cantități de lucrări. Nu a fost o claritate în teren, după care urmau să meargă la fața locului după încheierea contractului, să stabilească pe ce stradă să facă lucrările, în baza unor acte de constatare a necesităților. Însă, aici e un risc mare de fraudă, deoarece pot fi tot felul de înțelegeri între agentul economic câștigător și direcția municipală care a desfășurat achiziția. În acest caz este posibilă o manipulare cu cantitățile și prețurile lucrărilor”, spune experta.
Licitația la care experta a făcut referire a fost câștigată de firma „Sigma VenMer” SRL cu o ofertă de circa 105 milioane de lei. Pavajele folosite la reparația trotuarelor din centrul istoric al capitalei au fost produse de firma „Radial Plus”, unul dintre principalii furnizori de pavaje pentru amenajarea trotuarelor din capitală. În cadrul licitației, oferta firmei „Medalmir”, care a fost cu circa 8 milioane de lei mai mică, a fost refuzată, deoarece aceasta este „neconformă”, fără să fie publicat un document cu decizia explicită de refuz a autorității contractante, în cazul dat aceasta fiind Direcţia generală transport public şi căi de comunicaţie.
„Nu-i chiar atât de transparentă primăria precum se declară”
Experta Olga Diaconu a făcut referire și la activitatea întreprinderilor municipale, care execută și ele lucrări de reabilitare a trotuarelor.
„EXDRUPO, fiind o întreprindere municipală, ei tot sunt un agent economic și ar trebui să participe la picior de egalitate cu alți operatori economici. În unele cazuri, se atribuie direct, fără licitație, contractele pentru EXDRUPO sau alte întreprinderi municipale. Datele publicate pe portalul transparenței al Primăriei Chișinău sunt dificil de analizat și de pus cap la cap. Nu-i chiar atât de transparentă primăria precum se declară, pentru că dacă vorbim de portalul lor, la rubrica „achiziții publice” ne redirecționează la portalul «Mtender», iar acolo nu-i chiar atât de multă informație, nu vedem o achiziție «cap-coadă», în ce proporție a fost executat contractul. Astfel, consider că primăria este departe de a asigura un nivel de transparență satisfăcător pentru a putea analiza și pentru a ști cum se cheltuie banii publici”, explică Olga Diaconu.
Conform informației publicate pe site-ul primăriei, „peste 1,3 miliarde de lei au fost investiți în ultimii trei ani în reabilitarea infrastructurii rutiere și pietonale municipale. Pentru prima dată au fost reabilitate din temelie artere importante, iar peste 30 de străzi au fost reparate masiv, cu schimbarea integrală a învelișului de asfalt. Totodată, au fost reparate peste 220 km de trotuare, zeci de drumuri de acces spre suburbii, sute de curți de blocuri și amenajate mii de locuri de parcare în tot orașul.”
Cine sunt principalii furnizori de pavaje?
Din analiza ZdG a licitațiilor organizate pentru repararea trotuarelor din capitală, principalii furnizori de pavaje sunt firmele „Radial Plus” și „Iacobaș Construct”. Producătorii de pavaje nu sunt mereu printre participanții la licitațiile pentru repararea trotuarelor, dar produsele lor sunt cumpărate de alți agenți economici.
„Radial Plus” SRL a fost înființată în anul 1995, fiind fondată de familia Angheluța, având patru fondatori care dețin fiecare câte 25% din firmă. Administrator este Igor Angheluța. Conform datelor publice, dacă în 2020, an în care a început reparația trotuarelor în capitală, venitul din vânzări al companiei era de circa 56 de milioane de lei, în 2022 acesta a crescut la 86,8 milioane de lei. Profitul declarat s-a dublat, de la 8 la 16 milioane de lei, deși numărul de angajați s-a redus, conform informațiilor publice.
Firma „Iacobaș Construct” avea în 2020 venituri de 218 milioane de lei, iar în 2022 ele au crescut până la 280 de milioane de lei. La fel a crescut și profitul, de la 81,7 milioane de lei în 2020 la 103 milioane de lei în 2022.
Firma este fondată de frații Vasile și Mihai Grițcan. Aceștia mai dețin o firmă care se ocupă de închirierea imobilelor. Familia Grițcan a figurat anterior în spațiul public, după ce mama celor doi, Olimpiada Grițcan, a cumpărat în 2010 un teren în capitală contra sumei de circa 1,7 milioane de lei pentru construcția unui centru comercial, care a devenit ulterior depozit pentru materiale de construcție.
Instanța obligă Primăria Chișinău să răspundă complet la o solicitare de informații a transmisă de un ONG
Organizația non-guvernamentală „Primăria mea” a anunțat că a câștigat în instanță procesul pornit împotriva Primăriei municipiului Chișinău, care vizează „îngrădirea accesului la informație de interes public”. ONG-ul a primit un răspuns similar cu cel al Ziarului de Gardă, unde li s-a recomandat „să acceseze site-ul primăriei.
„În octombrie 2023, am a expediat o solicitare către Direcția Generală Mobilitate Urbană (DGMU) să ne comunice un șir de informații de interes public privind executarea lucrărilor aferente podului de pe strada Mihai Viteazul. Am cerut informații de context pentru un material despre o serie de probleme care țin de infrastructura din capitală, inclusiv explicații cu privire la cauza tergiversării lucrărilor de renovare a podului. În decembrie 2023, depășind cu mult termenul de examinare a cererii, DGMU a răspuns evaziv la solicitare, menționând că „informațiile despre proiectele municipale în desfășurare le puteți găsi accesând site-ul oficial al Primăriei mun. Chișinău, compartimentul „Proiecte Chișinău”, comunică organizația.
În mesaj, este stipulat că în aprilie 2024 Judecătoria Chișinău a anulat răspunsul și a obligat primăria să prezinte informația solicitat, iar până la momentul publicării articolului organizația nu a primit un răspuns detaliat.
23 de zile în așteptarea unui răspuns de la primărie și 12 ore de insinuări că ZdG ar manipula subiectul în defavoarea primarului Ceban
Pentru un alt subiect, la 4 iunie 2024, ZdG a remis o solicitare de informație în adresa Primăriei Chișinău privind proiectele de infrastructură pluvială municipală. În aceeași zi, peste o oră și 21 de minute primăria a confirmat recepționarea mesajului.
Legea cu privire la accesul de informații de interes public spune că “Informațiile de interes public se comunică solicitantului din momentul în care sunt disponibile pentru a fi comunicate, dar nu mai târziu de 10 zile de la data înregistrării cererii”. Deoarece informațiile solicitate cu siguranță erau disponibile în cadrul primăriei, am considerat că e oportun să le primim cât mai rapid.
La a 22-a zi de la confirmarea recepționării solicitării de informații. Niciun răspuns. Reportera ZdG Felicia Ganev merge la Primărie să solicite răspuns la solicitarea de informații și să îl întrebe pe primarul Ceban despre problemele sistemelor pluviale reconstruite care nu funcționează. Mai jos descriem această zi pe ore și minute.
Aproximativ ora 9.00: Primarul Ceban nu era la birou, iar Natalia Ixari, purtătoarea sa de cuvânt, a comunicat reporterilor ZdG că este la „o întâlnire”. Am decis să-l așteptăm.
Trecut de ora 11.00. Ion Ceban a venit la Primărie și a acceptat să răspundă la întrebările ZdG.
ZdG a filmat dialogul pentru a realiza un reportaj la temă, după ce vor fi obținute informațiile necesare. Natalia Ixari a filmat și ea tot interviul.
Aproximativ 11.50: Natalia Ixari promite reporterei ZdG să verifice de ce nu a venit răspuns timp de 22 de zile la solicitarea de informație. Totodată, acoperă cu mâinile microfonul reporterei, sugerând că nu vrea să fie filmată, asta după ce ea a filmat tot.
Ora 12.06. Primăria publică pe paginile de socializare întreg interviul. Răspunsul la solicitarea de informație a ZdG nu a venit, nici nu a fost publicat pe rețelele primăriei.
Ora 14.54. Niciun răspuns la solicitarea de informații. Natalia Ixari face o postare pe contul ei de Facebook insinuează că prin publicarea interviului integral a prevenit parcelarea interviului cu Ion Ceban de către ZdG. Despre solicitarea de informații a ZdG nu spune nimic.
Ziarul de Gardă a depus plângere la poliție privind sancționarea contravențională a persoanelor cu funcție de răspundere vinovate în comiterea contravenției prevăzute de art. 71 din Codul Contravențional (Încălcarea legislaţiei privind accesul la informaţie şi cu privire la petiţionare).
De asemenea, vom depune o plângere în instanță.
