Justiție sub semnul „alcool la volan”
„Poate o să se schimbe legile atunci când o să pățească cei care le fac”
- Serghei Gorelco a ajuns la spital cu doar câteva ore mai devreme ca inima fiului său să înceteze să mai bată pentru totdeauna.
- De aproape un an, Andreea*, în vârstă de numai patru ani, își așteaptă în fiecare zi tatăl, fără să știe că acesta nu va deschide ușa casei și nu o va mai lua în brațe niciodată.
- Toate visurile Anastasiei despre o viață fericită alături de Constantin s-au ruinat într-o dimineață de iarnă, când a primit un telefon, prin care a fost anunţată că soțul ei a decedat.
Toate aceste vieți au fost strivite de șoferi care au urcat la volan în stare avansată de ebrietate. Statisticile și știrile difuzate aproape zilnic despre tragediile provocare de consumul de alcool au devenit pentru cei mai mulți dintre noi doar cifre care ilustrează un fenomen constant prezent pe drumurile din țară. Dincolo de aceste date, fiecare caz în care un om și-a pierdut viața din cauza unei persoane care a urcat beată la volan este o tragedie pe care, probabil, nicio pedeapsă nu o poate compensa.
„Existăm, pur și simplu”
Acum jumătate de an, copilăria lui Artiom a fost strivită, la propriu, de lovitura unui automobil condus de un tânăr aflat în stare de ebrietate. În acea seară, de 2 august, Artiom, fratele său mai mare și alți trei copii din mahala se jucau pe marginea drumului de pietriș din preajma casei, când o mașină a intrat pe contrasens și a ajuns pe partea opusă a drumului, acolo unde se aflau copiii. Artiom a suportat cea mai puternică lovitură, fiind spitalizat de urgență în secția de reanimare, cu traumă cranio-cerebrală. Fratele său și un prieten s-au ales cu traumatisme de gravitate medie, iar alți doi copii au fost diagnosticați cu vătămări ușoare.
La volanul BMW-ului se afla Alexandru Capsamun, un tânăr de 26 de ani din aceeași localitate, satul Dezghingea, raionul Comrat. Bărbatul avea în sânge o concentrație de alcool ce depășea de șapte ori norma admisă de lege. Acesta a fost reținut și ulterior plasat în arest preventiv.
În aceeași perioadă, Serghei Gorelco, tatăl lui Artiom, era plecat, de numai nouă zile, la muncă în Federația Rusă. Bărbatul a luat în grabă avionul și a revenit la Comrat, unde soția se afla la spital alături de cei doi fii. La doar câteva ore după ce a ajuns acasă, Artiom a încetat din viață. De atunci, pentru totdeauna, viața familiei Gorelco a fost împărțită în două: „până” și „după” accident.
„Existăm, pur și simplu. Nici nu pot să vorbesc…”, răspunde Serghei Gorelco printre lacrimi, despre acest „după” și despre pedeapsa pe care Judecătoria Comrat a aplicat-o la 12 decembrie 2019 pe numele șoferului beat, care conducea fără permis de conducere.
Alexandru Capsamun a fost condamnat la cinci ani și trei luni de închisoare într-un penitenciar de tip deschis. Aceasta este, potrivit legislației, cea mai aspră pedeapsă care putea fi aplicată în privința șoferului, explică Alexandr Selemet, procurorul care a gestionat dosarul.
„Este sancțiunea maximă care poate fi aplicată, întrucât inculpatul și-a recunoscut vina. Ce pedeapsă am solicitat, aceea a și fost aplicată de instanță”, precizează procurorul oficiului Vulcănești al UTA Găgăuzia, Alexandr Selemet. Acesta explică și faptul că încălcarea regulilor de securitate a circulației de către o persoană în stare de ebrietate, încălcare soldată cu decesul unei persoane, constituie, potrivit Codului Penal, o infracțiune comisă din imprudență. Prin urmare, aceasta nu poate fi pedepsită cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.
Condamnatul a depus apel împotriva sentinței respective, iar pentru 17 martie este fixată prima ședință la Curtea de Apel Cahul. Cea mai mare teamă a tatălui lui Artiom este că pedeapsa, pe care și așa o consideră mult prea blândă, ar putea fi redusă.
„Cinci ani i-au dat pentru moartea fiului meu. Mă gândeam că ne vor compătimi și nu vor depune apel împotriva sentinței…, dar voi merge până la capăt”, mărturisește Serghei Gorelco. Acesta spune că în perioada examinării dosarului a refuzat înaintarea unor pretenții privind compensarea prejudiciilor morale sau materiale, de teamă ca să nu-i fie redus termenul de pedeapsă pentru ca să poată achita banii, dar abia mai târziu a aflat că, de fapt, legea din Republica Moldova nu poate să-l pedepsească mai dur pe omul din cauza căruia a decedat fiul său.
„Sper că instanța de apel va menține decizia și nu va reduce termenul. Cea mai mare teamă este că peste jumătate de termen acesta va scăpa de pedeapsă prin aplicarea amnistiei”, punctează bărbatul.
Pe 11 februarie a.c., Artiom urma să împlinească nouă ani.
„Cred că mai sunt cazuri, nu suntem numai noi”
Un șofer beat criță a transformat în cioburi și viața altei familii. Trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără tată. Fiica cea mică are patru ani și nu înțelege încă ce s-a întâmplat și de ce tatăl ei nu mai este acasă timp de aproape un an. Mama acestora încearcă să fie puternică și să ducă pe umerii săi toate problemele familiei, în pofida durerii și a salariului de bugetar, mult prea mic pentru a crește și întreține de una singură trei copii.
Femeia a solicitat să nu-i fie divulgată identitatea, pentru că șoferul beat, care în primăvara anului trecut a provocat accidentul în care soțul său, fiind pasager, a decedat, este din aceeași localitate și este fost funcționar public, iar viața de zi cu zi, „față în față” cu acesta este o încercare prea grea.
Bărbatul, care la momentul accidentului avea în sânge o concentrație de alcool de nouă ori mai mare decât nivelul minim admis de lege, a fost condamnat la patru ani de închisoare în penitenciar de tip deschis, pedeapsa însă i-a fost suspendată pentru un termen de patru ani, iar acum acesta se află în libertate și continuă să șofeze, chiar dacă instanța de judecată i-a anulat dreptul de a conduce mijloace de transport.
Avocatul părții vătămate susține că încă în timpul urmăririi penale bărbatul ar fi perfectat un permis de conducere românesc, respectiv, în prezent ar circula liber pe traseele din R. Moldova.
Chiar dacă familia a insistat asupra unei pedepse privative de libertate, instanța l-a lăsat în libertate pe șofer, pe motiv că „executarea pedepsei cu închisoarea stabilită inculpatului nu este rațională. Or, în cazul condamnării reale, va fi în imposibilitate de a repara prejudiciului moral și material și nu va fi în stare să ajute succesorii victimei, astfel va fi în detrimentul familiei victimei”.
„Cred că mai sunt cazuri, nu suntem doar noi cu asemenea traume psihologice. Cred că nu este normal ca în cazul în care o persoană decedează făptașului să i se aplice o sentință ușoară. Nu am fost de acord cu o asemenea pedeapsă: patru ani la domiciliu. Persoana continuă să conducă. Adică ar putea să mai facă victime. Nu a fost o lecție dură de viață ca cel puțin să i se ia permisul? Nu știu dacă există justiție corectă în asemenea caz. Un om și-a pierdut viața, iar altă persoană continuă să ducă un mod de viață normal”, susține soția bărbatului decedat în accident, căreia, prin decizia instanței, ar urma să-i fie achitate prejudicii morale și materiale și câte 150 de mii de lei pentru fiecare copil. Femeia spune că inculpatul nu ar fi încercat între timp să plătească compensațiile, dar s-a adresat la instanța de apel.
„Până nu există o influență, nu poate fi o sentință atât de blândă”, consideră femeia care a angajat un avocat ca s-o ajute să facă dreptate în dosarul morții soțului său.
Avocatul, la rândul său, consideră că instanța nu a apreciat corect circumstanțele cauzei și a adoptat o decizie care nu-l va responsabiliza pe inculpat, dar și că apărarea a apelat la anumite șiretlicuri, precum recunoaşterea în totalitate a faptelor indicate în rechizitoriu și solicitarea ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. În acest fel, inculpatul a beneficiat de reducerea cu o treime a pedepsei.
Potrivit avocatului, instanța nu trebuia să accepte examinarea cauzei în procedură simplificată, deoarece în cadrul audierii șoferului în calitate de inculpat acesta a declarat că nu ține minte circumstanțele în care s-a produs accidentul, dar admite toate probele acuzării.
„Există un șiretlic, dar în hotărârile plenare ale Curții Supreme de Justiție cu privire la aplicarea procedurilor simplificate, expres este stipulat că inculpatul trebuie să indice circumstanțele, cuvânt în cuvânt, cum este în actul de învinuire. În cazul de față, inculpatul s-a ridicat în sala de ședințe și a spus că nu ține minte. Nu cred că este o abordare corectă”, precizează avocatul.
„Costică era în mașina de urgență, dar aceasta nu pornea”
Dezamăgită de legile și justiția din R. Moldova este și familia Meleca din comuna Coșnița, raionul Dubăsari. Singurul fiu, Constantin, în vârstă de 28 de ani, polițist în cadrul serviciului patrulare al Secției Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Dubăsari, a fost lovit mortal de un șofer beat criță în dimineața zilei de 3 februarie 2018.
Constantin avea zi liberă și, la scurt timp după ce soția sa, Anastasia, a plecat la serviciu, a ieșit la marginea satului pentru a lua un microbuz spre Chișinău. Avea nevoie de piese de schimb pentru a-și repara automobilul. La o distanță de numai o oră, soția și părinții acestuia au fost anunțați despre un accidentul în care Constantin a avut de suferit.
„Am plecat în grabă la locul accidentului. Acolo era deja mașina poliției și ambulanța. Pe Costică nu l-am mai văzut, dar încălțămintea era într-o parte, scurta, plină de sânge, în altă parte. M-am gândit: unde-i Costică? Mașina lui nu o vedeam. M-am apropiat de soț și el îmi spune: mă tem că îi gata cu Costică. El era în mașina de urgență, dar aceasta nu pornea. Băieții știau că era sfârșitul, dar nu puteau să-mi spună. Știau că avusesem un infarct. A început să se adune lumea, să vină polițiști. Eu tot întrebam la urgență. Într-un sfârșit, a ieșit medicul și ne-a anunțat: cu părere de rău, l-ați pierdut pe Costică! (…) Nu știam încă care-i situația, cine l-a lovit, dar vedeam că șoferul, Alexei, beat criță, încerca să pătrundă în mașina de urgență să vadă ce-i acolo, dar polițiștii îl dădeau înapoi, ca să nu mă rănească și mai tare. Numai eu strigam: „Vedeți ce înseamnă beția la volan?”, iar soțul mă liniștea, „Valea, nu striga că sunt mulți străini”, adică șefi, dar eu i-am răspuns că nu-mi pasă”, povestește îndurerată mama lui Constantin, Valentina Meleca.
În acea zi s-au ruinat și toate visurile Anastasiei, soția lui Constantin. Erau împreună de șapte ani, dar au reușit să se bucure de căsnicie doar doi ani, aveau planuri mari, își construiau o casă în sat.
„Când am ajuns aici era foarte multă lume. Am văzut mașina. Era lovită tare. Constantin stătea deja în ambulanță. Pe persoana vinovată am văzut-o, doar că de la spate”, își amintește soția lui Constantin, în timp ce privește spre locul accidentului. Ceea ce i-a rămas în memorie, spune Anastasia, este gluga desprinsă de la haina de iarnă a soțului: „Nu-mi închipuiam cum s-a desprins gluga. Deja din imaginile video am înțeles. Alexei, atunci când a încercat să-i acorde așa-zisul primul ajutor a rupt gluga. În video pe care l-am văzut, Alexei de câteva ori a încercat s-l ridice de la pământ și din cauză că era prea beat de câteva ori l-a scăpat cu capul de asfalt. Am spus și în instanță: el n-a încercat să-l ajute, dar l-a omorât de tot”.
Șoferul beat s-a constatat că este Alexei Condur, de 21 de ani, la momentul accidentului, din aceeași localitate, Coșnița, Dubăsari. În acea dimineață de sâmbătă, el se îndrepta spre casă, după ce toată noaptea se distrase cu prietenii în cafenele și a consumat alcool.
Imediat după accident, polițiștii au stabilit că Alexei avea o concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat de aproape șase ori mai mare decât nivelul minim admis de lege. Alexei și-a recunoscut vina și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, fapt care, din start, i-a redus pedeapsa cu o treime.
Deși procurorul a solicitat cinci ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, instanța l-a condamnat la trei ani de închisoare în penitenciar de tip deschis și l-a privat de dreptul de a conduce mijloace de transport pentru o perioadă de patru ani. Totodată, l-a obligat să achite prejudicii de 200 de mii de lei familiei lui Constantin.
Sentința a fost citită de Judecătoria Criuleni la 2 mai 2018, dar a devenit executorie la 11 septembrie 2018, când a fost menținută de Curtea de Apel Chișinău. În toată perioada această, Alexei Condur s-a aflat în arest preventiv, în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Precizarea este necesară pentru că anume deținerea în acest penitenciar, unde la nivel internațional condițiile sunt recunoscute drept „inumane și degradante”, a servit temei pentru ca inculpatul să depună recurs la CSJ și să ceară instanței compensarea aflării în aceste condiții prin reducerea termenului de pedeapsă. CSJ a demis recursul și a trimis cauza la rejudecare. Curtea de Apel Chișinău a refuzat aplicarea mecanismului de compensare a pedepsei, iar șoferul a contestat și această decizie la CSJ. La 29 octombrie 2019, Alexei Condur a obținut, pentru a doua oară, o decizie de rejudecare a dosarului la Curtea de Apel Chișinău.
În tot acest timp, Alexei Condur își ispășește pedeapsa, în regim deschis, în Penitenciarul nr. 4 Cricova. Vom menționa mai târziu ce înseamnă penitenciar de tip deschis, acum vom preciza însă că acesta are posibilitatea să părăsească teritoriul penitenciarului și a avut chiar și dreptul de a merge acasă pentru a-și vizita familia. Nici el și nici familia lui Alexei însă niciodată nu au mers la familia Meleca pentru a-i propune ajutor sau pentru a-și cere scuze.
Am mers la casa lui Alexei din Coșnița. Mama acestuia a refuzat însă să vorbească despre dosarul penal al fiului.
„Tragem nădejdea că se va schimba ceva, se va face vreo lege și ne va fi și nouă mai ușor pe suflet. Noi tot avem o piatră grea pe inimă. Cum așa? Furi un ou, îți dă cinci ani, ucizi omul, îți dă trei ani. Eu nu știu în ce țară este așa ceva? Nu știu ce să mai zic, câți nervi pierduți, câtă jale, câtă suferință… Îți vine să faci vreo nebunie. Ei habar nu au de oameni”, suspină Iurii Meleca, tatăl lui Constantin, care lucrează șofer în unitatea de pompieri din Coșnița.
„Poate o să se schimbe legile atunci când o să pățească cei care le fac, când o să piardă un suflet, cel mai apropiat de la ei din familie, dar nu dea Domnul, că nu-mi doresc așa ceva. Dar dacă-i răspundere, atunci trebuie să fie răspundere. Eu mă uit în țările europene. Am prieteni prin Spania, prin Anglia și toți îmi spun, toți mă întreabă, după ultima sentință: „Cum s-a întâmplat, Valentina, numai trei ani? Să fi fost în Spania sau peste hotare, acolo se dau ani!”. Da, poate condițiile sunt mai bune în închisori, dar oamenii sunt pedepsiți. Dar trei ani?” se întreabă nedumerită mama lui Constantin.
Mirați de pedeapsa aplicată de instanța de judecată a fost nu doar familia, dar și foștii colegi ai polițistului decedat.
„Mi se pare o pedeapsă extrem de blândă. Mai mult, mi se pare că persoana care se afla la volan nu a conștientizat și până în prezent nu a venit cu nicio reacție oficială, nu și-a cerut scuze de la părinți, soție, prieteni. Este convins că nu a săvârșit nimic ieșit din comun și nu se simte vinovat. Eu, și în calitate de polițist, sunt nedumerit”, susține Ruslan Rotaru, angajat al Inspectoratului de poliție Dubăsari, fost coleg al lui Constantin, care i-a devenit și naș de cununie. Acesta susține că la etapa incipientă a urmăririi penale șoferul nu și-a recunoscut vina, dar a făcut-o numai după ce au fost efectuate investigații suplimentare pentru probarea vinovăției.
Cât de echitabile sunt pedepsele
În timp ce familiile victimelor accidentelor provocate de șoferi aflați în stare de ebrietate încearcă să înțeleagă deciziile justiției și luptă în instanță pentru pedepse mai aspre, autoritățile spun că legislația a fost înăsprită treptat, iar supraîncărcarea penitenciarelor nu este o soluție, iar următorul pas care ar urma să fie întreprins este sechestrarea în folosul statului a mijloacelor de transport conduse de șoferi în stare de ebrietate și aplicarea mecanismului abstinenței de la consumul de băuturi alcoolice pentru o anumită perioadă.
Între timp, statisticile arată că în anul precedent au avut loc 157 de accidente rutiere cauzate de șoferi în stare de ebrietate, în care au murit 36 de persoane, iar alte 181 au fost traumatizate. Cifrele sunt în creștere în ultimii ani, chiar dacă legislația a fost înăsprită.
Astăzi, Codul Penal îi pedepsește pe șoferii aflați în stare de ebrietate care au produs accidente în care a decedat o persoană cu închisoare de la patru la opt ani cu anularea permisului de conducere. În cazul în care există mai multe victime, inculpații pot fi condamnați și până la 12 ani de închisoare.
De cele mai multe ori, aceștia sunt plasați în penitenciare de tip deschis sau semiînchis. Totodată, există și semnificative cazuri când pedepsele sunt suspendate. Exemplu AICI, AICI sau AICI.
Sergiu Mihailenco, șef al Direcției siguranță și regim penitenciar a Direcției generale detenție a Autorității Naționale a Penitenciarului, explică că în penitenciar de tip deschis persoanele sunt doar supravegheate, având posibilitatea să se deplaseze liber în perimetrul instituției, sunt cazate în spații locative, nu în celule, iar după regimul inițial de detenție, care durează o lună, au posibilitatea să dețină telefon și bani, să muncească la o distanță maximă de 25 de km de instituție și să aibă zile de odihnă sau concedii de maximum 12 zile. În ultimul regim de detenție, cel de socializare, care funcționează cu maximum șase luni înainte de termenul de eliberare, condamnații au dreptul să locuiască cu familia.
În regimul de tip semiînchis, condamnații se află permanent sub supraveghere, după ce ispășesc o treime din termenul pedepsei se pot deplasa fără escortă în afara instituției, în raza penitenciarului.
Mai mulți avocați care în activitatea lor au tangențe cu astfel de dosare, explică că legislația penală califică infracțiunile respective ca fiind săvârșite din imprudență, respectiv, pedepsele care pot fi considerate „mai blânde” sunt stabilite, inclusiv, prin prisma acestei calificări.
În același timp, aceștia spun că, având în vedere condițiile din penitenciare, de multe ori pedepsele în închisorile de tip închis sau semiînchis nu-și ating scopul.
„Părerea mea este că un penitenciar de tip deschis mai degrabă își atinge scopul de reeducare decât un penitenciar de tip închis. Ori, atât timp cât șoferul este condamnat la o pedeapsă și lui i se arată că este în închisoare, fie și de tip deschis, nu este așa cum pare, că este liber să facă orice vrea. Da, el este în penitenciar de tip deschis, are posibilitatea de a se deplasa, dar e același penitenciar. În asemenea condiții el o să conștientizeze mai repede că a făcut ceva ce nu urma să facă, decât într-un penitenciar de tip închis, acolo unde se află o altă categorie de infractori, unde începe o cu totul altă viață”, este de părere avocatul Anatolie Jereghi.
Aceeași opinie, că deținerea în penitenciarele din țară nu-și atinge scopul de reeducare a condamnatului, o are și Violeta Odagiu, directoare executivă a Asociației Naționale a Parajuriștilor din Republica Moldova. Aceasta însă consideră prea blânde pedepsele aplicate în cazurile de consumul alcoolului la volan.
„Mi se par blânde aceste pedepse, dar cred că nu ar trebui să ajungem în situația în care să fie omorât cineva în accidente de genul acesta, pentru că, la sigur, cel care a săvârșit un accident atât de grav, încât să moară cineva, nu este la primul consum, La sigur, el a mai avut tentative sau încercări de a se deplasa cu automobilul fiind băut la volan și atunci fie a fost „iertat” fie a avut norocul să nu fie prins de cei care monitorizează securitatea în trafic”, consideră Violeta Odagiu, care este de părerea că șoferilor care au urcat în stare de ebrietate avansată la volan și au produs accidente rutiere să nu aibă nicio o posibilitate de redobândire a dreptului de a conduce. Violeta Odagiu mai subliniază că problema consumului de alcool la volan ar fi mult mai gravă decât arată datele statistice, deoarece, în special în mediul rural ar exista mult mai multe astfel de cazuri, sunt influențate de factorul uman și acte de corupție.
„Fiecare dintre noi cunoaște cel puțin un caz când s-au întâmplat anumite situații neplăcute, când oamenii au fost accidentați, iar cei vinovați, fie n-au fost pedepsiți, fie pedeapsa care a fost aplicată a fost atât de blândă încât te duce la gândul că tot ce s-a întâmplat în acest caz a fost cumva afectat de acte de corupție, la un nivel sau altul”, punctează directoarea executivă a Asociației Naționale a Para-juriștilor din R. Moldova.
Avocata Elisaveta Caragia consideră este de părerea că problema este a prevenirii fenomenului și nu a pedepselor, deoarece acestea s-ar fi înăsprit, pe când accidente cu final tragic nu sunt mai puține.
„Chiar dacă s-au tot modificat pedepsele, fiind excluse cele mai ușoare, adică amenzile, care erau la început chiar mici, până la 10-11 mii de lei, iar apoi au ajuns până la peste 50 de mii de lei, fiind înlocuite cu munca neremunerată în folosul comunității și anularea dreptului de a conduce, mi se pare că fenomenul acesta, pericolul nu este conștientizat de șoferi”, precizează avocata.
„Dacă o să decurgem, drept sancțiuni, și la arest și condamnarea în penitenciar de tip închis, atunci ce facem: umplem toate penitenciarele? Desigur, toate duc la consecințe. O să ne axăm la început asupra consecințelor”, răspunde ministrul Afacerilor Interne, Pavel Voicu, întrebat despre pedepsele în închisoare de tip deschis și cele non-privative de libertate în cazul șoferilor beți care au cauzat tragedii.
Anularea dreptului de a conduce: pedeapsă complementară
O pedeapsă complementară prevăzută de lege atât pentru șoferii care au fost identificați la volan în trafic în stare avansată de ebrietate, cât și pentru cei care au comis accidente cu victime este anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
Veaceslav Sârbu, șef al Serviciului Juridic al Inspectoratului Național de Patrulare, spune ce înseamnă acest lucru.
„Este perceput de unii că se anulează pentru patru ani din considerentul că după această perioadă, dacă dorește, persoana poate să redobândească dreptul de a conduce. Pentru ca acest lucru să se întâmple, însă, urmează a fi întrunite trei condiții cumulative: să expire patru ani de la sentința definitivă, persoana trebuie să absolve cursurile de instruire antialcool și antidrog, care sunt desfășurate de Inspectoratul Național de Probațiune și costă patru mii de lei, iar ulterior să susțină examenul teoretic și practic de obținere a permisului de conducere în condiții generale. Acest lucru înseamnă că, în cazul în care persoane deținea mai multe categorii ale permiselor de conducere, ea nu le redobândește pe toate concomitent, dar în condiții generale: categoria B, după expirarea unui anumit termen, poate obține categoria C ș.a.m.d.”, explică Veaceslav Sârbu.
Programul antialcool, „Drink and Drive” este implementat de Inspectoratul Național de Probațiune.
„Programul probațional Drink & Drive durează trei luni și este format din 12 sesiuni, două dintre care sunt în afara Inspectoratului Național de Probațiune. Una dintre sesiuni are loc la morgă, unde persoanele cărora le-a fost anulat dreptul de a conduce asigură asistență timp de cinci ore la autopsie, toaletare sau pregătirea cadavrelor, iar altă sesiune are loc în instituții medicale, unde persoanele asigură timp de cinci ore asistență victimelor accidentelor rutiere”, susține șeful instituției, Andrei Iavorschi, care precizează că pe parcursul anului trecut 120 de persoane au trecut instruirea respectivă pentru a putea recupera dreptul de a conduce mijloace de transport, pe când în R. Moldova există circa 5 600 de șoferi cărora le-a fost anulat dreptul de a conduce sau au fost privați de acest drept.
Acest lucru ar însemna că ceilalți, teoretic, sunt eliminați din traficul rutier. Doar că situația nu este tocmai așa, iar mulți continuă să șofeze în lipsa permisului. Nu-i împiedică pe șoferi să revină la volan, inclusiv în stare de ebrietate avansată, nici pedepsele cu muncă neremunerată în folosul comunității, care de la sfârșitul anului 2018 au înlocuit amenzile din Codul Penal.
O analiză a hotărârilor de judecată pronunțate în acest an arată însă că șoferii continuă să urce repetat în stare de ebrietate avansată la volan în pofida acestei pedepse „mai aspre”.
Se întâmplă în cazul lui Vasile Rusu din Șerpeni, Anenii Noi, care de trei ori a urcat la volan, fără a deține un permis de conducere și fiind în stare avansată de ebrietate, și de trei ori a fost pedepsit cu muncă neremunerată în folosul comunității. Pentru a patra recidivă, procurorul a solicitat absolvirea de pedeapsă a inculpatului prin aplicarea Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R. Moldova. La rândul său, procurorul a considerat că „inculpatul poate fi considerată o persoană ce manifestă o căință activă” și a încetat procesul penal prin aplicarea Legii privind amnistia.
Este și cazul lui Piotr Cistov din Anenii Noi care, în septembrie 2019, pentru a șasea oară în ultimii zece ani, a fost pedepsit penal pentru că a urcat la volan în stare avansată de ebrietate. De patru ori acesta a fost condamnat la muncă neremunerată în folosul comunității, iar o singură dată – la șapte luni de închisoare. Acesta n-a stat însă în penitenciar pentru că a obținut în instanța de apel aplicarea amnistiei. Pentru ultima recidivă, din iunie 2019, prima instanță l-a sancționat din nou cu muncă neremunerată în folosul comunității și doar recent Curtea de Apel Chișinău a schimbat pedeapsa cu închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis, pentru un termen de doar patru luni.
Pe portalul instanțelor găsim și cazuri recente care au avut loc în acest an. Chiar dacă legislația prevede privarea sau anularea permiselor pentru șoferii care conduc în stare cu grad avansat de ebrietate, judecătorii le-au dat undă verde persoanelor de a urca din nou la volan, cu acte în regulă, invocând, printre altele, că „permisul de conducere este singura sursă de existență a inculpatului și a familiei lui” sau că „minoratul inculpatului se consideră o circumstanță excepțională” care poate fi luată în calcul la aplicarea unei pedepse mai blânde. Exemple AICI, AICI și AICI.
Munca neremunerată: la spital și la morgă
Dincolo de conținutul unei sentințe, există semne de întrebare și privind modul de executare a acesteia. În acest caz ne referim la pedeapsa cu muncă neremunerată, pusă în aplicare tot de Inspectoratul Național de Probațiune
Andrei Iavorschi, șeful instituției, susține că șoferii cărora le-a fost aplicată această pedeapsă au de executat zilnic de la două la patru ore de muncă.
„De obicei, condamnații pentru încălcarea regimului circulației rutiere sunt redirecționați la morgă și la spitale. Acolo ei execută muncă sub formă de curățenie, aranjamente, adică muncă mai puțin calificată. Ei sunt direcționați acolo pentru a avea un impact vizual ce ține de consecințele faptelor cu caracter deviant. Neexecutarea muncii, și sunt cazuri destul de frecvente, atrage după sine schimbarea muncii în zile de privațiune de libertate”, precizează Andrei Iavorschi, care nu exclude faptul că șoferii ar putea recurge la mită pentru a se eschiva de la realizarea muncii, dar dă asigurări că procesul de executare este monitorizat și există cazuri în care conducători ai autorităților publice locale care nu au îndeplinit corespunzător supravegherea muncii neremunerate au fost pedepsiți, inclusiv prin privarea de dreptul de a ocupa funcții publice.
De unde începe rezolvarea problemei
Ilie Bricicaru, directorul Observatorului de Siguranță a Infrastructurii Rutiere din cadrul Universității Tehnice a Moldovei, consideră că problema pedepselor este importantă, doar că, prioritar, ar trebui ca statul să se axeze pe identificarea cauzelor consumului de alcool, iar înainte de a elabora politici ar trebui să facă statistică calitativă și analiză.
„În linii generale, în toată lumea se consumă alcool, se încalcă regulile de circulație rutieră. E altceva atunci când țările dezvoltate au o analiză a fenomenului. Nu putem vorbi despre prevenție, dacă nu facem analiză, pentru că în cazul acesta facem prevenție cu ochii închiși, iar consumul de alcool este un factor de risc. Cât de eficient este ca să majorăm amenzile? Din punctul meu de vedere nu este rezonabil și nu aduce plusvaloare decât la bugetul de stat.
Acum câțiva ani, la nivel de Parlament, s-a propus crearea cadrului legal pentru persoanele care recidivează şi care au un comportament agresiv, dar nu s-a mers până la capăt. Din punctul meu de vedere, este vorba și despre o chestiune psihologică. În toată lumea, pentru a obține dreptul de a conduce trebuie să treci un test psihologic, care presupune inclusiv identificarea anumitor vicii. În Moldova, acest lucru nu se face și recidiva nu este pedepsită mai grav. Pedalarea pe înăsprirea pedepselor nu va aduce rezultat, probabil că trebuie făcută regulă în procedura de analiză, trebuie să existe o istorie a fiecărui șofer, să existe o analiză a tuturor încălcărilor, iar după asta trebuie aplicată și prevenția polițienească”, explică Ilie Bricicaru.
Consumul de alcool la volan este doar un aspect, consideră parajurista Violeta Odagiu, care spune că fenomenul trebuie văzut în ansamblu, ori consumul excesiv de alcool în Republica Moldova este o problemă a societății care ține, inclusiv, de cultură, educație și nivel de trai.
„Situaţia nefavorabilă privind consumul nociv de alcool în Republica Moldova” a fost consemnată încă în 2012 de Guvern, când a aprobat „Programul naţional privind controlul alcoolului pe anii 2012-2020”. Acesta își propunea, până în anul curent, reducerea cu 40% a deceselor şi traumatismelor cauzate de accidentele legate de conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate.
Ultimul raport publicat de autorități privind implementarea Programului este însă pentru anul 2017 și nu conține vreo informație referitor la progresele în acest sens, ci doar date statistice despre numărul șoferilor identificați în stare de ebrietate la volan, a accidentelor rutiere și a consecințelor acestora.
Ministrul Afacerilor Interne: „Lumea nu înțelege că aceasta este și o pată pe viitor”
Ministrul Afacerilor Interne, Pavel Voicu, recunoaște că problema este mult mai amplă și se referă la întreg fenomenul consumului de alcool în Republica Moldova, generat, inclusiv, de probleme sociale, lipsa locurilor de muncă și a educației adecvate la acest capitol încă din familie și școală, de aceea spune că prevenirea ar trebui să fie un exercițiu comun atât al statului, cât și al societății.
Cât de eficient luptă statul împotriva fenomenului stării de ebrietate la volan?
Noi considerăm că pedepsele care există astăzi sunt aspre, dar cetățenii nu înțeleg că, după ce au consumat alcool, pot deveni atât infractori, cât și victime. Cred că este necesar de înăsprit unele pedepse și o să vin cu asemenea propuneri. Acest lucru nu înseamnă că ele se vor întâmpla, deoarece ele trebuie să treacă expertizarea, iar apoi, susținute de Legislativ. Prin urmare, pentru șoferii care conduc în stare de ebrietate și cei care comit accidente rutiere cu soldarea răniților și decedaților am să propun confiscarea unității de transport în instanța de judecată. (…) Ar trebui să ne pună în gardă anume acest număr de 5 330 de persoane care au condus în 2019 în stare de ebrietate. Or, dacă în privința acestora sunt pornite dosare penale, transformăm R. Moldova într-o țară de condamnați. Lumea nu înțelege că aceasta este și o pată pe viitor.
Cum apreciați pedepsele non-privative de libertate și în penitenciare de tip deschis pentru șoferii care, fiind beți la volan, au cauzat accidente cu decese și victime?
Dacă o să recurgem, drept sancțiuni, și la arest, și condamnarea în penitenciar de tip închis, atunci ce facem: umplem toate penitenciarele? Desigur, toate duc la consecințe. Inițial, o să ne axăm asupra consecințelor.
De ce până astăzi, fiind cunoscută problema, s-a modificat legea în sensul înăspririi pedepselor, dar nu s-au făcut studii și analize referitor la cât de echitabile sunt acestea, având în vedere și faptul că de multe ori persoanele recidivează?
Cred că contează în ce perioadă colegii mei polițiști au avut în vizor acest fenomen. De multe ori, însă, instabilitatea politică duce și la ceea că nu se realizează multe proiecte pe care noi dorim să le implementăm. Dacă vorbim despre 2019, au fost trei guverne, toate au început reforma așa precum a înțeles acest fenomen. Durează până Executivul se adaptează, face analiză, studiu. Aceasta a influențat foarte mult.
