Justiţie „drogată”
Acum o lună, Ion Diacov, procurorul mun. Chişinău, acuza, într-o conferinţă de presă, sistemul judecătoresc şi mai mulţi magistraţi că ar fi emis decizii ilegale, eliberând din arest traficanţi de droguri. Deşi declaraţiile acestuia au fost pe alocuri scandaloase (constituind, de fapt, o premieră, niciun procuror, până acum, neavând curajul să vorbească despre corupţia din magistratură şi să ofere nume şi cazuri concrete), nu au avut vreun efect. Dimpotrivă, Diacov a fost criticat, inclusiv de către procurorul general, Corneliu Gurin, căruia Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a cerut să ia atitudine. Totodată, chiar şi după aceste declaraţii, eliberarea traficanţilor de droguri din arest continuă să rămână o „îndeletnicire” a judecătorilor.
Pe 22 septembrie, într-o conferinţă de presă, Ion Diacov declara că magistrata Lilia Vasilevici, de la Judecătoria Centru, l-a condamnat pe Vitalie Ciornîi, care vindea droguri, la cinci ani de închisoare cu suspendare, aplicând în raport cu el art. 90 din Codul Penal, articol ce prevede suspendarea condiţionată a executării pedepsei în unele cazuri, deşi, aşa cum au stabilit ulterior judecătorii de la Curtea de Apel (CA) Chişinău şi cei de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), suspendarea executării pedepsei nu poate fi aplicată pentru persoanele care au comis o infracţiune deosebit de gravă (cazul Ciornîi). În final, CA Chişinău şi CSJ l-au condamnat pe Ciornîi la 7 ani de puşcărie. Acesta, însă, a dispărut după decizia Liliei Vasilevici, nefiind de găsit pentru a-şi ispăşi pedeapsa. „E evident că judecătoarea a comis o crimă, de ce activează mai departe? Vasilevici nu face prima dată acest lucru. De ce la noi nimeni nu răspunde pentru nimic?”, a acuzat Diacov, făcând referire şi la alte cazuri, unele dintre ele relatate de presă, în care traficanţii de droguri sunt eliberaţi de către judecători, cum ar fi Irina Maxim, de la aceeaşi Judecătorie Centru, care a eliberat din arest alt traficant de droguri, motivând că „soţia inculpatului este bolnavă, are doi copii minori la întreţinere, iar în lipsa soţiei, copiii ar fi rămas fără îngrijire… Maica Tereza, nu judecătoare”, ataca Diacov.
„Considerăm inadmisibile asemenea acţiuni”
Ce s-a întâmplat după aceste declaraţii? Chiar a doua zi, membrii CSM s-au autosesizat şi au discutat declaraţiile procurorului Diacov în cadrul şedinţei Consiliului. Ei au condamnat declaraţiile procurorului. „Considerăm asemenea acţiuni ca inadmisibile, care dăunează interesului justiţiei, întrucât un procuror care nu a participat la examinarea cauzei nu poate să se pronunţe şi să comenteze în faţa presei sentinţele date de instanţele judecătoreşti, cu aducerea unor învinuiri nefondate”, se spune în hotărârea CSM. Membrii CSM au precizat că, pe numele Liliei Vasilevici, a fost iniţiată, în septembrie 2014, o procedură disciplinară, iar în privinţa judecătoarei Maxim, au anunţat că dosarul examinat de ea nu este finalizat, asupra lui urmând să se pronunţe judecătorii de la CA Chişinău. În concluzie, membrii CSM au sesizat procurorul general să „ia atitudine” în privinţa lui Diacov.
Acesta susţine că, după acele declaraţii, lucrurile nu s-au prea mişcat din loc. „Nu am simţit nicio reacţie. Pe cazul Vasilevici, pe care am insistat şi insist că este vorba despre o infracţiune, conform art. 307 Cod Penal (Pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii, n.r.), nu s-a luat nicio hotărâre. Se vorbeşte că va fi sancţionată disciplinar. Nu înţeleg cum, or, în privinţa ei, există componente de infracţiune. Pedeapsa disciplinară e o sfidare a societăţii, pentru că, de la 1 august 2013, când era emisă sentinţa, a trecut mai bine de un an şi e o „ficţie” să pedepseşti disciplinar justiţiarul. E incorect juridic. Profesorul Cârnaţ (cel care a intentat procedura disciplinară, n.r.), dacă e doctor în ştiinţe juridice, trebuie să-şi dea seama că art. 307, dacă nu se aplică în cazul Vasilevici, nu ştiu în care cazuri mai poate fi aplicat”, zice Diacov.
Şeful Procuraturii municipale crede că „membrii CSM au reacţionat, într-un fel, bolnăvicios… Chiar şi prin intermediul ZdG, dacă cineva se simte lezat, îmi cer scuze. Când am spus despre judecătoarea Maxim că, în opinia mea, este a cuiva, am avut în vedere informaţiile apărute în presă în ultimul an, potrivit cărora, în Chişinău, la repartizarea funcţiilor în judecătorii, este protecţionism… Dar, nu am învinuit pe nimeni”, precizează procurorul. Diacov susţine că a fost sunat de la Securitatea Internă a Procuraturii Generale (PG), cerându-i-se să-şi expună poziţia vis-a-vis de cele menţionate în hotărârea CSM. „În hotărârea CSM nu sunt expuse cuvintele mele. Eu declar că acele cuvinte redate în hotărâre nu îmi aparţin”, mai precizează Ion Diacov.
„Nu avem nevoie de asemenea magistraţi”
Teo Cârnaţ, membrul CSM care a iniţiat procedura disciplinară în privinţa judecătoarei Vasilevici, ne-a spus că aceasta ar urma să fie dezbătură în cadrul Colegiului Disciplinar (CD) vineri, 24 octombrie. „Cu câr, cu mâr, am fost cel care a pornit procedura disciplinară. Am văzut încălcarea. Doar Procuratura Anticorupţie (PA) poate iniţia urmărirea penală. Eu doar asta puteam să fac, să iniţiez o procedură disciplinară, deşi cred şi eu că e ceva penal. Am iniţiat procedura disciplinară încă vara, dar la CD se tot tergiversează examinarea ei. Da, un judecător poate fi pedepsit doar după un an de la emiterea hotărârii ilegale. Pe acest caz, hotărârea CSJ, definitivă, e din vara anului 2014. De aici survine termenul de un an. Nu am probe că cineva încearcă s-o protejeze pe magistrată, dar, din moment ce examinarea procedurii disciplinare s-a amânat de două ori, îmi pun şi eu unele întrebări”, spune Cârnaţ, susţinând ieşirea lui Diacov de acum o lună. „Dacă am avea situaţii concrete, când procurorii vor avea probe şi vor ataca judecătorii care favorizează unele persoane, atunci vom reuşi să stârpim corupţia. Îmi pare rău că dl Diacov a reacţionat cam târziu. Eu voi insista ca această judecătoare să fie eliminată din sistem. Nu avem nevoie de asemenea magistraţi”, conchide Cârnaţ.
Cel care poate iniţia urmărirea penală în privinţa magistratei Lilia Vasilevici este procurorul general Corneliu Gurin. Doar că acesta, recent, într-un interviu pentru Deutsche Welle, lăsa să se înţeleagă că nu ar fi de acord cu „răscoala” lui Diacov. „Eu nu pot să susţin întru totul ceea ce a spus Ion Diacov şi cred că, atunci când există impedimente în gestionarea anumitor dosare, urmează să ne conjugăm eforturile, atât la Procuratură, cât şi în cadrul sistemului judecătoresc”, a spus, cu diplomaţie, Gurin. Diacov susţine, însă, că, până a apela la presă, a încercat să rezolve problemele în interior, dar fără succes.
Decizia suspectă a judecătorilor
Declaraţiile fără ocolişuri ale procurorului Diacov nu par, totuşi, să-i fi speriat pe magistraţi. Pe 8 octombrie 2014, un complet de judecători de la CA Chişinău, care au examinat cazul Romanschi şi Vişnevski, condamnaţi în februarie 2014 de către Daria Suşchevici de la Judecătoria Centru la 7 şi, respectiv, 1,3 ani de puşcărie pentru circulaţia, înstrăinarea şi păstrarea substanţelor narcotice, i-a eliberat practic pe cei doi. „Pe Romanschi – din sala de judecată, celălalt fiind dat în căutare, decizia fiind pronunţată în lipsă. Deşi avem două achiziţii de control cu investigatori sub acoperire şi în cadrul percheziţiei s-au găsit şi droguri, şi bani, judecătorii de la Apel au recalificat acţiunile celor doi. Chipurile nu ar fi fost vânzare. S-a trecut de la vânzare de narcotice la păstrare. Acum lui Romanschi i s-a dat 1,3 ani”, ne-a spus unul dintre procurorii care au participat pe acest dosar. Sentinţa urmează să fie pronunţată pe 5 noiembrie 2014.
Amintim că, pe 18 august 2014, Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) pornea un dosar penal pe acest caz. Conform informaţiilor din ordonanţa de începere a urmăririi penale, „avocatul Valeriu Ticu şi Andrei Donţov, care reprezentau interesele lui Felix Romanschi, au purtat discuţii cu Arsenie Romanschi, tatăl inculpatului, în vedea primirii de la acesta a mijloacelor băneşti în sumă de 12 mii 500 de euro. Aceştia afirmau că banii erau pentru cei doi, dar şi pentru colegiul de judecători ai CA Chişinău, pentru a-i determina să adopte o decizie favorabilă lui Romanschi. În ordonanţa de începere a urmăririi penale se mai spune că, „la 5 august 2014, între orele 13.00–13.30, Arsenie Romanschi s-a întâlnit cu avocatul Valeriu Ticu, în parc, lângă cinematograful „Patria Loteanu”, i-a confirmat repetat că are influenţă asupra completului de judecători şi că e nevoie de 12 mii 500 de euro”.
„Nu a avut loc flagrantul”
Întrucât Romanschi a fost eliberat din arest în urmă cu două săptămâni, am încercat să aflăm ce s-a întâmplat cu acel dosar şi dacă există vreo legătură între suma de bani solicitată de către apărătorii lui Romanschi şi decizia magistraţilor. Eduard Harunjen, şeful PA, ne-a confirmat existenţa dosarului, dar a precizat că nu există vreo legătură între decizia judecătorilor şi dosarul penal iniţiat. „Dosarul a fost atunci pornit la solicitarea lui Romanschi (tatăl inculpatului, n.r.). El spunea că o persoană, care nu e avocat, a solicitat de la el bani, ca să-i dea altei persoane, care ar încerca să influenţeze judecătorii. Nu a avut loc flagrantul. Banii nu au fost transmişi. Dânsul, Romanschi, care a avut antecedente penale, a avut un comportament neclar pentru noi, astfel flagrantul nu s-a produs. Deci, banii nu s-au dat. Ce s-a întâmplat la Apel nu are legătură cu dosarul. Am vorbit cu subdiviziunea Procuraturii care a susţinut acuzarea şi ştiu că ei vor contesta decizia. Instanţa nu doar că le-a aplicat o pedeapsă prea blândă, dar a şi invocat nişte încălcări comise de procurori”, ne-a spus Harunjen.
ZdG a încercat să discute cu familia Romanschi, dar fără succes. Totodată, deşi în ordonanţa privind începerea urmăririi penale numele lui Andrei Donţov figurează în calitate de avocat, Uniunea Avocaţilor ne-a informat că un asemenea avocat nu există oficial în R. Moldova. Nici un avocat cu numele Valeriu Ticu nu există. Completul de judecători care l-a eliberat pe Felix Romanschi din puşcărie a fost condus de Oxana Robu în calitate de judecător raportor. Din complet au mai făcut parte Ghenadie Lîsîi şi Ion Pleşca. Am contactat grefiera magistratei Robu şi i-am vorbit despre subiectul la care am dorit să discutăm cu judecătoarea. I-am lăsat un număr de telefon, în cazul în care aceasta ar dori să se pronunţe pe marginea acestui caz. Până acum, însă, nu ni s-a telefonat. Oxana Robu a fost anterior magistrată la Judecătoria Ciocana şi a făcut parte din completul care le-a condamnat pe judecătoarea Elena Roibu şi avocata Tatiana Mostovoi-Filimancov, după ce au fost prinse cu mită de către CNA.
UPDATE: După apariția articolului în ediția tipărită a ZdG, la redecație a telefonat judecătorul Ghenadie Lîsîi. Acesta a precizat că face parte dintr-un complet de judecători format din Oxana Robu și Ion Pleșca, doar că, de această dată, el nu a participat la examinarea dosarului penal în privința lui Romanschi și Vișnevski pentru că, participase inițial în dosarul privind reținerea preventivă a acestora. ZdG va reveni cu precizările de rigoare în ediția tipărită din 30 octombrie 2014.
