Judecătorul cu casă de lux şi tineri judecaţi la poliţie, promovat la Curtea de Apel
Ghenadie Morozan, magistrat care a judecat tineri în Comisariatul General de Poliţie după evenimentele din 7 aprilie 2009, a fost promovat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la Curtea de Apel Chişinău, deşi, alţi trei judecători participanţi la concurs au acumulat, în urma evaluării Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor, un punctaj mai mare. Judecătorul, implicat anterior în câteva scandaluri, este proprietarul unei case de lux, estimată de experţi imobiliari la peste 5 milioane de lei, situată în apropierea Judecătoriei Râşcani, acolo unde mai activează. În ultimele declaraţii cu privire la venituri şi proprietăţi, Ghenadie Morozon a indicat că ar fi divorţat, chiar dacă, susţin sursele ZdG, locuieşte împreună cu Nina Morozan, fondatoare a două SRL-uri, care nu s-au regăsit în nicio declaraţie de avere a funcţionarului.
Ghenadie Morozan este judecător de instrucţie la Judecătoria Râşcani, fiind numit în această funcţie în 2004. În septembrie 2007, prin decretul şefului statului, pe atunci Vladimir Voronin, a fost numit judecător de instrucţie până la atingerea plafonului de vârstă. În aprilie 2014, prin decretul semnat de Nicolae Timofti, Morozan a fost reconfirmat în funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Râşcani. De-a lungul activităţii sale, Morozan a fost implicat în câteva scandaluri. În octombrie 2012, acesta a semnat o încheiere prin care a anulat ordonanţa emisă de Andrei Pântea, prim-adjunct al procurorului general, prin care acesta dispunea efectuarea unor investigaţii suplimentare pe marginea omorului din Codrii Orheiului, în care a fost implicat actualul deputat PDM, Constantin Ţuţu. Pântea anulase ordonanţa unor procurori care decideau să nu-l învinuiască pe Ţuţu de omor, ci de huliganism. Doar că, Morozan a anulat decizia acestuia, astfel că dosarul a ajuns în judecată fără ca Ţuţu să fie judecat pentru omor. În acea perioadă, rudele persoanei decedate, Alexei Veretca, au protestat la Judecătoria Râşcani faţă de decizia lui Morozan, dar magistratul s-a eschivat şi a evitat să dea explicaţii.
Cum a fost promovat judecătorul
La 19 februarie 2015, Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor (CSCJ), condus de vicepreşedinta Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Svetlana Filincova, a admis candidatura lui Ghenadie Morozan, judecător la Judecătoria Râşcani, pentru participarea la concursul privind suplinirea funcţiei vacante de judecător la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Judecătorul a fost evaluat cu 68 de puncte, suficiente pentru a participa la concursurile organizate de CSM. Cei şase judecători care formează CSCJ l-au notat pe Morozan cu 8 puncte pentru că era judecător de 10 ani şi 2 luni, cu 30 de puncte pentru calificativul „foarte bine”, oferit în 2013 de Colegiul de Evaluare a performanţelor judecătorilor, zero puncte pentru că nu cunoaşte vreo limbă de lucru a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), 5 puncte pentru că a publicat două articole ştiinţifice şi alte 25 de puncte pentru motivarea perfectată în scris şi susţinută verbal în concurs. Colegii lui Morozan nu au făcut nicio referire la faptul că acesta, conform raportului Comisiei Nagacevschi, în timpul protestelor din aprilie 2009, a judecat tineri în comisariatele de poliţie, unde a admis 16 din cele 18 demersuri ale procurorilor privind aplicarea arestului preventiv, dar nici la informaţiile prezentate pe site-ul magistrat.md, precum că două dosare ale completului de judecată în componenţa căruia a participat au fost obiect de examinare la CtEDO.
Marţi, 10 martie 2015, la doar 3 săptămâni de la admiterea la concurs, Morozan participă şi câştigă funcţia de judecător la CA Chişinău. La concurs au participat alţi şase judecători: Liudmila Cernei (80 puncte), Liuba Pruteanu (77), Liubov Brânza (74), Svetlana Balmuş (64) şi Ghenadie Pavliuc (64). Membrii CSM, prin vot, au decis să propună preşedintelui Nicolae Timofti candidatura lui Ghenadie Morozan şi cea a Svetlanei Balmuş. Urmează ca şeful statului să semneze decretul de numire în funcţie sau, eventual, dacă are unele dubii vis-a-vis de integritatea acestora, să refuze numirea lor.
Casa de lux şi firmele „ex”-soţiei
Ghenadie Morozan, conform ultimelor sale declaraţii cu privire la venituri şi proprietăţi, a indicat că este proprietarul unei case de locuit, cu o suprafaţă de 428 m.p., dată în exploatare în luna mai 2009 şi evaluată tot atunci de experţi cadastrali la 2,7 milioane de lei. Judecătorul a mai declarat un apartament, un garaj şi două terenuri agricole. Imobilul construit de judecătorul Ghenadie Morozan se află foarte aproape de Judecătoria Râşcani, acolo unde acesta a activat încă de la numirea în funcţie, pe un teren cumpărat în 2002 de la autorităţile publice locale. Casa a fost finalizată, printr-un proces verbal de recepţie finală, pe 26 mai 2009, la doar o lună şi jumătate de la protestele din aprilie 2009.
Interesant este faptul că, deşi în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi Morozan menţionează că imobilul său ar avea o suprafaţă de 428 m.p., datele cadastrale, în baza cărora se achită impozitele către stat, arată că imobilul de lux al magistratului este de aproape 3 ori mai mic, având doar 150 m.p. Casa este înregistrată pe numele lui Ghenadie şi Nina Morozan. Se pare, însă, că aceştia nu locuiesc în ea, ci într-un apartament de pe bd. Moscova, deţinut şi declarat de judecător.
Raportul Comisiei parlamentare în privinţa evenimentelor din aprilie 2009 a scos la iveală faptul că Ghenadie Morozan a examinat 18 demersuri ale procurorilor în incinta CGP, la 10 aprilie 2009. Acesta a admis 16 solicitări ale procurorilor şi a respins doar 2. Conform informaţiilor din raport, Morozan a examinat cazurile, în medie, 25 de minute fiecare. Cele mai mici intervale de examinare au fost de 6 minute (1 caz) şi 9 minute (1 caz), în rest, toate fiind de peste 15 minute. Cel mai mare interval de examinare a cazului a fost de 72 de minute, în cazul unui vorbitor de limba rusă, căruia i-a fost asigurat interpret. În cadrul audierilor parlamentare, judecătorul a recunoscut că s-a deplasat în CGP. „Am examinat 15 sau 17 demersuri ale procurorilor de aplicare a măsurilor preventive în CGP: de la 14.00 până la 18.00 aproximativ. În aceeaşi zi, după 18.30 am examinat în incinta instanţei s. Râşcani şi alte demersuri de aplicare a măsurii preventive arest. Examinarea a durat până la ora 23 a aceleiaşi zile. Nu am văzut persoane cu urme vizibile de violenţă”, a spus acesta, conform informaţiilor din raport. În baza acestor informaţii, alături de alţi magistraţi care şi-au făcut meseria în afara instanţelor, Morozan a fost numit „judecătorul din iad”. Un singur judecător care a examinat atunci dosare în CGP a fost pedepsit – Dorin Popovici, demis din sitemul judecătoresc.
În declaraţiile sale cu privire la venituri şi proprietăţi, Morozan precizează că ar fi divorţat, chiar dacă sursele ZdG susţin că acesta locuieşte în apartamentul de pe bd. Moscova împreună cu Nina Morozan. Vecinii din zonă ne-au confirmat faptul că i-au văzut pe aceştia de mai multe ori împreună, în zonă. Nina Morozan, soţia (sau fosta soţie) a judecătorului, este medic estetician/cosmetolog, activând la clinica Sancos. Conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat, numele Ninei Morozan figurează în calitate de fondator la două SRL-uri. Primul dintre ele, SRL „Smarald”, a fost fondat în 1992, iar Nina Morozan deţine doar 0,05% din capitalul social. O altă firmă la care Nina Morozan figurează ca fondatoare este Întreprinderea Mixtă „Arabetodu” SRL, cu un capital social de 12,5 milioane de lei, fondată în 2000, la Cahul, find specializată în comerţul şi fabricarea băuturilor alcoolice. Nina Morozan deţine aici 0,62% (78 mii lei) împreună cu Dmitri Dermenji, trei cetăţeni bulgari şi firma „АЛКО” ООД, tot din Bulgaria, care deţine peste 96% din capitalul social al întreprinderii. ZdG a verificat toate declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale lui Ghenadie Morozan începând cu 2008. În niciuna, acesta nu a indicat calitatea de fondator a soţiei la aceste două firme.
ZdG l-a contactat de mai multe ori pe Ghenadie Morozan. Din biroul său ni s-a spus ba că este ocupat, ba că a plecat deja. La telefonul mobil, acesta nu a răspuns, fiind contactat în mod repetat. Întrebat, în cadrul şedinţei CSM, de ce a judecat tineri în comisariate, Morozan a precizat că a făcut acest lucru în urma unei dispoziţii a preşedintelui instanţei. Întrebat de Jurnal TV cum a reuşit să-şi construiască casa de milioane din salariul de judecător, Morozan a declarat: „Am făcut-o. Am lucrat şi procuror….”
