Judecătorii slabi, preferaţi şi promovaţi de către CSM
În ultimii doi ani, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat în funcţia de judecător şi a promovat în instanţele superioare mai multe persoane după „ochi frumoşi”. Practica arată că membrii CSM nu ţin cont de hotărârile Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor (CSCJ), selectând şi promovând judecătorii care nu obţin cele mai mari performanţe în urma evaluării, ci, dimpotrivă, pe cei care, de multe ori, obţin rezultatele cele mai slabe. „Lucrăm în vânt”, zice Svetlana Filincova, preşedinta CSCJ. „Situaţia este una anormală”, precizează şi Anatolie Ţurcan, preşedinte interimar al CSM. „Ne dau motive să suspectăm că la mijloc pot fi alte interese decât profesionismul candidaţilor”, remarcă jurista Nadejda Hriptievschi.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat, în ianuarie 2015, studiul „Selectarea şi cariera judecătorilor – dublări de responsabilităţi sau garanţii suplimentare”, care abordează subiectul promovării persoanelor în funcţia de judecător. Concluzia este una fără echivoc. Cel puţin în 2013-2014, la funcţia de judecător, în majoritatea cazurilor au fost promovate persoane care nu au obţinut cele mai multe puncte atunci când au fost evaluate de organele abilitate. Conform legii, un candidat la funcţia de judecător este iniţial evaluat de Institutul Naţional al Justiţiei (INJ), ulterior de CSCJ şi de CSM. Un judecător care participă la concurs pentru promovare, numirea în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţă sau transfer, iniţial este evaluat de Colegiul de Evaluare CEPJ, ulterior de CSCJ şi mai târziu de CSM.
Hotărâri bizare ale CSM
În februarie 2013, CSM a propus-o pentru funcţia de judecător pe Ina Ţăbârnă, care avea calificativul 8,1, în timp ce Vitalie Beşleagă, care avea calificativul 8,3, şi Corneliu Guzun, calificativul 8,9, nu au fost propuşi. În ianuarie 2014, CSM l-a propus pentru numire în funcţia de judecător pe Eduard Galuşceac, care a fost evaluat de CSCJ cu 75 de puncte, în condiţiile în care alţi 9 concurenţi au obţinut un punctaj mai mare sau cel puţin egal cu al „câştigătorului”.
În martie 2014, printr-o hotărâre a CSM au fost propuşi spre numirea în funcţia de judecător Victoria Hadârcă, evaluată de CSCJ cu 76 de puncte, şi Olga Cernei (fiica judecătoarei Ludmila Cernei), evaluată cu 72 de puncte, asta deşi, alţi trei concurenţi au acumulat, la evaluare, un număr mai mare de puncte: Natalia Berbec (87,5 puncte), Lucia Bagrin (83,5 puncte), Natalia Sandu (78 puncte) şi Vladislav Holban (74 puncte). În septembrie 2014, CSM a propus pentru numirea în funcţia de judecător pe Lucia Bagrin, evaluată cu 83,5 puncte, Constantin Roşca (76 puncte) şi Corneliu Creţu (70 puncte), fiul lui Gheorghe Creţu, condamnat în dosarul „Pădurea Domnească”, deşi cel puţin un concurent fusese evaluat de CSCJ cu un punctaj mult mai mare – Natalia Berbec (87,5 puncte).
Promovaţi în sistem cu pile
Conform informaţiilor din studiul CRJM, pe parcursul anului 2013, pe adresa CSCJ au fost remise materialele în privinţa a 40 de candidaţi la funcţia de judecător, dintre care 27 au fost admişi şi 13 au fost respinşi, doar o hotărâre a CSCJ fiind contestată la CSM. În 2014, CSCJ a publicat rezultatele evaluării în cazul a 19 candidaţi la funcţia de judecător, dintre care 17 au fost admişi şi 2 au fost respinşi. În 2014, la fel, doar o hotărâre a CSCJ privind numirea în funcţia de judecător a fost contestată. În 2013, CSM a anunţat 13 concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de judecător. În urma acestor concursuri, CSM a propus Preşedintelui numirea în funcţie a 18 judecători. În 2014, CSM a anunţat 27 de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de judecători şi a propus şefului statului numirea în funcţie a 39 de judecători.
În acelaşi răstimp, cu sau fără contribuţia CSM, în sistemul judiciar au acces mai multe persoane cu relaţii în sistemul judecătoresc sau în politică. Astfel, Sergiu Bularu, fost reprezentant al PDM la CEC, a devenit judecător la Judecătoria Centru, Olga Cernei, fiica judecătoarei Ludmila Cernei, la Buiucani, Maria Cosma, nepoata şefului Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Mihai Poalelungi, la Judecătoria Ciocana, iar Mihaela Gavriliţă-Grosu, fiica lui Mihail Gavriliţă, ex-preşedinte al Judecătoriei Străşeni, la Judecătoria Străşeni.
Concurentul cu cel mai mic punctaj – promovat
Situaţia nu a fost diferită şi atunci când în discuţie s-a pus promovarea judecătorilor în instanţe superioare. Astfel, în perioada 2013-2014, CSCJ a emis 49 de hotărâri cu privire la admiterea la concursul de numire, prin promovare, în funcţia de judecător la curţile de apel sau CSJ. Toţi judecătorii examinaţi au fost admişi la concurs. La luarea deciziei privind propunerea unui anume judecător, punctajul acordat de CSCJ nu pare a fi decisiv pentru CSM, constată CRJM, or, în cel puţin şase cazuri, candidaţii cu un punctaj mai mic au fost propuşi de CSM şi desemnaţi de Preşedinte sau Parlament în funcţia de judecător în instanţe ierarhic superioare.
Astfel, în ianuarie 2014, CSM a propus la funcţia de judecător în cadrul CSJ pe Dumitru Mardari (91 puncte) şi Oleg Sternioală (59 puncte), deşi, la concurs s-a prezentat Dina Rotarciuc, care a fost evaluată cu 94 de puncte, dar şi alţi doi judecători, Viorica Puică şi Aliona Danilov, care au acumulat mai multe puncte decât Oleg Sternioală. O lună mai târziu, în urma unui concurs asemănător, la CSJ a ajuns Ion Guzun, deşi acesta avea cele mai puţine puncte dintre candidaţii, doar 57, în timp ce ceilalţi 4 aveau toţi peste 74 de puncte. În luna iulie 2014, Maria Ghervas, Petru Moraru şi Nadejda Toma au ajuns şi ei la CSJ, în condiţiile în care, ultimii doi candidaţi au obţinut la CSPJ cel mai mic punctaj dintre candidaţii care au participat la concurs. Situaţia s-a repetat şi în concursul pentru ocuparea unei funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău. În iulie 2014, CSM a desemnat-o câştigătoare pe Ludmila Ouș în detrimentul lui Stelian Teleucă, chiar dacă acesta avea un punctaj mai mare, 74 vs 67.
În octombrie 2014, judecătorul Ion Stoian a fost candidatul cu cel mai mare punctaj înscris în concursul pentru funcţia de judecător la CA Comrat. Totuşi, CSM a decis să-i numească în această funcţie pe Serghei Gubenco, Grigorii Colev şi Ştefan Starciuc. În decembrie 2014, judecătorii Vladimir Braşoveanu şi Liuba Brânză erau candidaţii cu cel mai mare punctaj în concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la CA Chişinău. Doar că CSM le-a numit în funcţie pe Angela Bostan, Natalia Simciuc şi Veronica Negru, care aveau punctaje mult mai mici. La fel s-a întâmplat şi atunci când s-a desfăşurat concursul pentru o funcţie de vicepreşedinte la Judecătoria Botanica. Radu Ţurcanu, judecător despre care s-a scris anterior că ar fi emis o hotărâre într-un atac raider, deşi a obţinut doar 74 de puncte, a câştigat funcţia, în lupta cu Svetlana Garştea-Bria, care avea 88 de puncte. Exact aceeaşi situaţie s-a atestat şi la concursul pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la CA Chişinău, unde a câştigat Nelea Budăi, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte atunci când a fost evaluată.
„La mijloc pot fi alte interese decât profesionalismul”
„Această situaţie persistă probabil pentru că CSM nu consideră că a delegat competenţele Colegiilor, ci consideră că menţine aceeaşi competenţă pe care o avea până la modificările din 2012. O altă explicaţie ar fi neîncrederea CSM-ului în Colegii. Dar hotărârile Colegiilor conţin cel puţin explicaţii cu privire la punctele acordate conform criteriilor de evaluare/ selecţie. Hotărârile CSM-ului nu se motivează decât prin numărul voturilor”, spune Nadejda Hriptievschi, directoare de Program la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
„Nu ştiu care sunt criteriile adevărate după care sunt promovaţi judecătorii în R. Moldova. Practica anului 2013-2014 arată că la promovarea la CSJ s-au promovat candidaţi cu experienţă în calitate de preşedinţi sau vicepreşedinţi de instanţe, în detrimentul celor cu punctaj mai înalt în urma evaluărilor Colegiilor. Nu este clară această preferinţă, deoarece CSJ nu are nevoie de oameni cu experienţă în management, ci de oameni cu experienţă de judecător, menirea principală a CSJ fiind stabilirea unei practici judiciare corecte şi uniforme. Totodată, unii membri spun că CSM analizează şi „calităţile omeneşti”, prin care probabil au în vedere vreo evaluare psihologică. Totuşi, monitorizarea CRJM a arătat că, la CSM, interviul cu candidaţii durează 10-15 minute, de aceea am dubii că membrii CSM au posibilitate, într-un timp restrâns, să descopere ceea ce Colegiul de Evaluare sau Colegiul de Selecţie nu ar fi luat în considerare. Cred că ignorarea punctajului oferit de Colegiul de Selecţie şi nemotivarea hotărârilor de către CSM ne dau motive să suspectăm că la mijloc pot fi alte interese decât profesionismul”, concluzionează Nadejda Hriptievschi
Filincova: „Lucrăm în vânt”
Şi Svetlana Filincova, vicepreşedinta CSJ şi preşedinta CSCJ, e dezamăgită de situaţie. „În România e diferit. Dacă unul are 77, iar altul 88, trece cel care are mai mult. Indiscutabi. Acolo, hotărârile Colegiului sunt obligatorii pentru CSM. La noi însă, există carenţe în legislaţie. Colegiul evaluează şi analizează candidatul după nişte criterii clare, însă CSM decide şi de multe ori nici nu-şi motivează deciziile”. „În 2014, am informat Consiliul că, de fapt, lucrăm în vânt. Sper că acum, după implicarea societăţii civile, situaţia se va schimba. E o carenţă în lege care trebuie reparată. Pe de o parte, legea ne dă voie să examinăm candidaţii, dar pe de altă parte, este prerogativa CSM-ului să numească judecătorii, deşi noi, când evaluăm, suntem legaţi de criterii obiective, în timp ce CSM, nu”, explică Svetlana Filincova.
„Problema e că, în CSM, fiecare votează cum vrea. Dar eu consider că atunci când CSM deviază de la hotărârile CSCJ, în fiecare caz, trebuie să explice de ce a făcut asta. E părerea mea. Acum sunt doar preşedinte interimar, dar nu când nu voi fi interimar, voi pune mâna pe stilou şi voi scrie, pentru că trebuie de acţionat. Situaţia e una anormală”, admite Anatolie Ţurcan, preşedinte interimar al CSM, pe perioada în care Victor Micu se află în concediu.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
