Judecătoarea acuzată că a participat la fraudarea BNAA – nepedepsită de CSM
Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să intenteze o procedură disciplinară pe numele Adelei Andronic, judecătoare la Judecătoria Centru, acuzată că ar fi participat la schema de fraudare a Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule din Moldova. Examinatorii au precizat că magistratul nu poate fi tras la răspundere „pentru opinia sa exprimată în înfăptuirea justiţiei”.
În luna septembrie 2015, în articolul „O judecătoare, două bănci şi un ucrainean misterios, reţeta succesului într-o schemă de 2 milioane USD”, ZdG a relatat cum Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule din Moldova (BNAA) a fost fraudat cu aproximativ 34 milioane de lei la începutul anului 2015, echivalentul pe atunci a aproape 2 milioane USD.
Încheierea judecătoarei, cu efect pe două luni
Schema a fost realizată de un ucrainean misterios, Oleksandr Pinchuk, cel care a devenit şef interimar al BNAA graţie unei încheieri emise de judecătoarea Adela Andronic, cea care a interzis Consiliului şi directorului nou-ales al BNAA, cu două săptămâni mai devreme, să emită orice fel de hotărâri. Tot atunci, ea a suspendat executarea hotărârilor Adunării Generale, prin care conducerea BNAA era aleasă, până la examinarea cazului în fond. Ulterior, pe 12 martie 2015, Curtea de Apel (CA) Chişinău a decis să admită recursul BNAA. Judecătorii au constatat că încheierea primei instanţe privind primirea în procedură şi punerea pe rol a cererii de chemare în judecată nu era semnată de judecător. „Nesemnarea încheierii de punere pe rol a cererii… duce la concluzia că, în esenţă, ea nu a fost pusă pe rol”. Totodată, judecătorii de la Apel au ajuns la concluzia că, pe lângă faptul că judecătoarea a examinat un dosar care nu era pus pe rol, a suspendat ilegal activitatea organelor de conducere a BNAA, ceea ce duce la „blocarea activităţii normale a acestuia, fapt urmărit de cei care au mers în judecată”. Completul de la CA Chişinău a remis cauza la reexaminare în prima instanţă. Aceasta a ajuns tot la Adela Andronic. La scurt timp, judecătoarea ia altă decizie, contrară primei, prin care, iniţial, a respins cererea de suspendare a activităţii noii conduceri a BNAA, solicitată de „Victoria Asigurări”, iar ulterior, la 16 iulie 2015, a scos în general de pe rol cererea acestora, pe motiv că nu au respectat „procedura prealabilă obligatorie de soluţionare a litigiului”.
Această decizie practic nu a mai contat, pentru că, prin intermediul a două bănci, Moldova Agroindbank (MAIB), filiala Centru, şi Moldindconbank, filiala Remiz, în perioada 23 ianuarie – 12 martie 2015, atât cât a fost în vigoare decizia judecătoarei Andronic de a suspenda activitatea noii conduceri a BNAA şi până la decizia CA Chişinău din 12 martie 2015, prin care activitatea instituţiei a fost oficial deblocată, prin mai multe scheme a fost prejudiciat BNAA cu nu mai puţin de 34 de milioane de lei. Din cauza neregulilor din sistem, la 14 aprilie 2015, prin scrisoarea Consiliului Birourilor, R. Moldova a fost informată despre suspendarea din sistemul internaţional de asigurare Carte Verde. Decizia de suspendare a fost aprobată oficial pe 28 mai 2015 de Adunarea Generală a Consiliului Birourilor şi urma să intre în vigoare la 1 octombrie 2015, termenul fiind acordat autorităţilor pentru a face claritate în furtul zecilor de milioane de lei din conturile BNAA, dar şi pentru a remedia toate carenţele care au dus la această sancţiune. În septembrie 2015, Consiliul Birourilor de la Bruxelles a decis amânarea suspendării R. Moldova din acest sistem până la 1 aprilie 2016. Până atunci, autorităţile au mai primit o şansă să facă regulă în acest domeniu.
CSM: „Sesizările sunt neîntemeiate”
Au început însă cu stângul. La finele lunii septembrie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lângă CSM, format din judecătorii Elena Covalenco, judecător la CSJ, Victor Boico, judecător la Judecătoria Buiucani, şi Olesea Plotnic, profesor universitar, a decis că judecătoarea nu trebuie să fie pedepsită, nici măcar disciplinar. Solicitări în acest sens, anterior, în aprilie şi mai 2015, venise din partea lui Vladimir Grosu, pe atunci ministru al Justiţiei, dar şi din partea reprezentanţilor BNAA. Completul de admisibilitate, după nota informativă a Inspecţiei Judiciare pe marginea acestui caz, a ajuns la concluzia că „sesizările sunt neîntemeiate”. În acest sens, examinatorii au precizat că judecătorul nu poate fi trans la răspundere pentru opinia sa exprimată în înfăptuirea justiţiei. „Anularea sau modificarea hotărârii judecătoreşti nu atrage răspundere, dacă judecătorul care a pronunţat-o nu a încălcat intenţionat legea”. Completul de admisibilitate a mai stabilit că argumentele autorilor sesizărilor precum că judecătorul a soluţionat anticipat fondul cauzei şi a blocat activitatea normală a BNAA nu au avut un suport factologic. În cadrul examinării cazului, a fost ascultată şi poziţia magistratei, care a susţinut că în procesul de adoptare a încheierii de asigurare a acţiunii şi-a argumentat poziţia reieşind din propria convingere, formată în urma cercetării materialelor cauzei, şi că ea considera că nu a încălcat nicio normă imperativă. „Completul de admisibilitate constată absenţa unei bănuieli rezonabile că judecătorul Adela Andronic a încălcat intenţionat legislaţia în vigoare, că acţiunile acestuia în procesul de înfăptuire a justiţiei fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente sau aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei”, concluzionează Completul de admisibilitate de pe lângă CSM.
Cu acest deznodământ nu au fost de acord reprezentanţii BNAA. Într-o contestaţie depusă la adresa plenului Colegiului disciplinar, dar care a ajuns inclusiv pe masa lui Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, reprezentanţii BNAA afirmă că „hotărârea Completului de admisibilitate este una tendenţioasă, având scopul protejării judecătorului pentru acţiunile sale comise cu grave consecinţe atât pentru BNAA, cât şi pentru R. Moldova per ansamblu. La emiterea hotărârii sale Completul de admisibilitate a trecut sub tăcere totală constatările CA Chişinău că judecătorul Adela Andronic a aplicat măsura de asigurare a acţiunii în privinţa unui act inexistent la materialele dosarului şi respectiv fără a analiza actul pe care l-a suspendat”, se mai spune în contestaţia BNAA.
Dosarul penal, pe linie moartă
Nici dosarul penal iniţiat pe marginea fraudării BNAA, gestionat de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Procuratura Anticorupţie (PA), nu are o altă soartă. Sergiu Catan, procurorul PA care gestionează acest dosar, ne-a spus că urmărirea penală se desfăşoară în continuare, doar că fără mari noutăţi. „Este dosar de căutare pe numele cetăţeanului ucrainean, după cum v-am spus şi atunci (în septembrie, n.r.). Atunci când va fi găsit de colaboratorii care se ocupă de căutarea lui, atunci îl vom audia”. Despre angajaţii băncilor vizaţi în acest dosar, procurorul a evitat să discute, deşi anterior zicea că aceştia ar fi avut statut de învinuiţi, la fel ca şi cetăţeanul ucrainean. „Se lucrează”, a punctat procurorul, fără a răspunde concret la întrebarea formulată.
Vasile Tarnovschi, avocatul BNAA, afirmă că în luna septembrie 2015, după apariţia articolului ZdG la subiect şi ţinând cont de afirmaţiile procurorului de caz despre impedimentele anchetei, a făcut o sesizare la adresa PA şi CNA cu o cerere de a disjunga cauza. „O cauză să fie pe numele cetăţeanului ucrainean, Oleksandr Pinchuk, dacă el aşa şi nu este găsit, şi o alta, pe angajaţii băncilor şi celelalte circumstanţe, în cazul cărora urmărirea penală se poate derula fără probleme. Eu intuiesc că, ţinând cont de informaţia pe care o am la dispoziţie, pe acest dosar nu s-a făcut nimic pentru că nu se doreşte să se facă. De ce? Este evident de ce nu se doreşte. Presupunem că există interese”, a conchis avocatul.
P.S. ZdG va monitoriza acest dosar şi va reveni, pe parcurs, cu detalii.
