[DOC] Jaful de la Victoriabank, „îngropat” pe str. Ciocârliei
Denis Russu, prezentat de organele de drept ca lider al grupării care a atacat maşina încasatorilor Victoriabank în noaptea de 30 mai 2014, şi-a cumpărat, la două săptămâni de la comiterea infracţiunii, un teren pe str-la Ciocârliei, foarte aproape de şantierul pe care în urmă cu două săptămâni au fost reţinuţi trei dintre indivizii învinuiţi de omorul unui om şi furtul a 1,5 mln. de lei. Terenul era estimat de experţii cadastrali, în 2005, la peste 300 de mii de lei. Valoarea reală a acestuia este însă de 2-3 ori mai mare, afirmă experţii.
În urmă cu două săptămâni, Procuratura Generală (PG) şi Inspectoratul General al Poliţiei (IGP) anunţau că au reţinut patru persoane, care ulterior au fost învinuite de comiterea atacului armat din noaptea de 30 mai 2014 de la o filială a Victoriabank din incinta magazinului Metro din Chişinău, atac soldat cu uciderea încasatorului Vladimir Botnari, rănirea altor două persoane şi furtul a aproximativ 1,5 mln. de lei. Atunci, oamenii legii anunţau că „atacatorii” şi-au recunoscut vina, doar că, din banii sustraşi, au fost găsiţi doar aproximativ 40 de mii de lei.
Liderul grupării şi-a cumpărat teren în rate
Ceilalţi bani au fost, se pare, investiţi de către „atacatori” în procurarea unui teren aflat pe str-la Ciocârliei, foarte aproape de şantierul pe care trei dintre „atacatori” au fost reţinuţi. Conform informaţiilor de la Cadastru, pe 10 iunie 2014, adică peste 11 zile de la comiterea infracţiunii, Denis Russu, cel prezentat de către oamenii legii drept lider al grupării de „atacatori”, a cumpărat terenul amplasat în cartierul locativ Ciocârlia de la cetăţeanul Gheorghe Doroş, cel care îl primise cu câteva săptămâni înainte drept moştenire de la tatăl său, Anatolie Doroş. Conform informaţiilor, terenul are aproape 700 m.p.. Potrivit evaluării cadastrale efectuate în anul 2005, terenul valora aproape 325 mii de lei. Experţii în domeniu susţin însă că preţul de piaţă al acestui teren poate ajunge aproape de suma de 1 mln. de lei. Acest teren nu poate fi înstrăinat cel puţin până în 2015, şi asta pentru că Denis Russu urmează să achite costul său, în rate, până pe 10 septembrie 2015.
Terenul cu pricina se află în imediata apropiere a şantierului pe care trei dintre „atacatori” au fost reţinuţi de poliţie. Acel şantier, pe care se înalţă un bloc de locuit, aparţine, cel puţin în acte, lui Andrei Bratan, un locuitor al autonomiei găgăuze, căsătorit şi stabilit de câţiva ani cu traiul în Federaţia Rusă. Construcţia era administrată din R. Moldova de către Denis Russu şi Victor Pridorojnîi, un alt „atacator”, cei care deţineau procuri în acest sens.
„Atacatori” „cu trecere” la Primărie
Aceştia au început construcţia la finele anului 2013, atunci când au obţinut de la Primăria mun. Chişinău un certificat de urbanism pentru construcţia unei case individuale de locuit. Totuşi, fără a obţine şi autorizaţia care le oferea dreptul să construiască, Russu şi Pridorojnîi au iniţiat pe acel teren construcţia unui bloc de locuit. După ce oamenii din preajmă au aflat despre intenţia vecinilor, s-au adresat la Inspecţia de Stat în Construcţii, care la 16 ianuarie 2014 a întocmit un proces-verbal contravenţional pe numele lui Denis Russu, fiind emisă şi o prescripţie prin care se sistau lucrările de construcţie.
În martie, Russu şi compania s-au adresat însă din nou Primăriei care, în doar trei zile, a eliberat un nou certificat de urbanism, cu câteva modificări faţă de precedentul. Astfel, pe acel loc, practic, se permitea construcţia unui bloc locativ, asta deşi, conform Regulamentului local de urbanism şi planului urbanistic general al mun. Chişinău, aprobat de către Consiliul Municipal Chişinău (CMC) în 2007, în zonă pot fi construite doar case de locuit unifamiliale, adică pentru o singură familie. Actele eliberate de către Primărie au fost semnate de către viceprimarul Nistor Grozavu, secretarul CMC, Valeriu Didencu, şi Ion Carpov, arhitectul-şef interimar al Chişinăului. Pe 1 aprilie 2014, Primăria elibera şi autorizaţie de construcţie, semnată de Carpov, Didencu şi de un alt viceprimar, Vlad Coteţ.
Nimeni nu i-a putut opri
Astfel, Russu şi Pridorojnîi au continuat să construiască, la fel cum au făcut-o şi înainte de a avea autorizaţie de construcţie. Pe 17 mai 2014, Judecătoria Centru, la solicitarea locatarilor din preajmă, speriaţi de faptul că în coasta caselor lor se va înălţa un bloc de locuit, a decis suspendarea lucrărilor de construcţie. În acest sens a fost emis şi un titlu executoriu. De mai multe ori, executorul judecătoresc Grigore Stoian a fost chiar la faţa locului, solicitând suspendarea lucrărilor. Pe 27 mai, cu doar trei zile înainte de atacul asupra încasatorilor, executorul a mers la faţa locului, unde a discutat cu Victor Pridorojnîi, anunţându-l despre necesitatea suspendării lucrărilor. Acesta a refuzat atunci să semneze procesul-verbal. Şi a doua zi, lucările de construcţie au continuat. Pe 29 mai, cu doar o zi înainte de atac, pe şantier, executorul s-a întâlnit tot cu Victor Pridorojnîi, constatând că lucrările se efectuează chiar şi după vizitele anterioare. Au urmat plângeri la Poliţie şi Procuratură, dar toate fără efect. Lucrările continuau. Ce s-ar fi întâmplat oare dacă „atacatorii” erau pedepsiţi de organele de drept înainte de atacul programat asupra încasatorilor?
Dorel Rusu, avocatul asociaţiei de locatari care au reclamat construcţia ilegală, susţine că, atunci când mergea pe şantier împreună cu executorul judecătoresc, a fost intimidat de către Denis Russu. Acesta purta cu el tot timpul o armă şi o lăsa la vedere atunci când dialoga cu avocatul.
Între timp, Procuratura Generală a iniţiat un dosar penal (pag. 1, pag. 2) pe numele factorilor de decizie din cadrul Primăriei Chişinău pentru exces de putere şi depăşirea atribuţiilor de serviciu, dar şi pentru samavolnicie. Procurorul secţiei investigaţii financiar-economice, Oleg Sajin, încerca să afle în cadrul urmăririi penale care au fost motivele pentru care factorii de decizie din cadrul Primăriei au modificat certificatul de urbanism şi au acordat autorizaţie de construcţie pentru un bloc de locuit într-o zonă în care nu este permis acest lucru. Pe 6 iunie 2014, deja după atacul asupra încasatorilor, Denis Russu era amendat de către Judecătoria Râşcani cu 2000 de lei şi obligat să demoleze construcţia.
Cu dosar penal, Primăria a dat înapoi
Pe 24 iunie 2014, când, despre caz se cunoştea chiar şi la Centrul Naţional Anticorupţie, iar procurorii colectau tot mai multe informaţii, Primăria şi-a anulat autorizaţia de construcţie şi certificatul de urbanism acordat reprezentanţilor lui Andrei Bratan. Dispoziţia autorităţilor a fost semnată de către viceprimarul Nistor Grozavu. Chiar şi aşa, spun oamenii din zonă, „atacatorii” au continuat lucrările până la începutul lunii iulie, atunci când au fost reţinuţi, chiar pe şantier, de către Poliţie. Doar din acea zi, pe şantierul de pe str. Ciocârliei este linişte.
Am încercat să aflăm ce se întâmplă acum cu dosarul penal deschis pe numele factorilor de decizizie din cadrul Primăriei Chişinău. Procurorul Oleg Sajin, cel care a dispus începerea urmăririi penale, ne-a spus că dosarul a fost transmis, după competenţă, Procuraturii sect. Centru. Acolo ni s-a explicat că pe dosar se lucrează, şi că mai mulţi funcţionari ai Primăriei au fost recunoscuţi în calitate de bănuiţi, fără să ne fie oferite şi alte detalii. Am încercat să discutăm cu reprezentanţii Primăriei. Dar, telefonaţi de mai multe ori, nici Nistor Grozavu şi nici arhitectul-şef interimar al oraşului, Ion Carpov, nu au răspuns.
Vineri, 4 iulie 2014, forţele de ordine au stabilit şi reţinut persoanele învinuite că ar fi avut tangenţă cu atacul asupra maşinii încasatorilor Victoriabank, din noaptea de 30 mai 2014. Aceştia sunt Denis Russu, Oleg Timofti, Victor Pridorojnî, şi Veaceslav Iscenco, despre care ZdG a scris în numărul trecut. Cei patru nici măcar nu au atacat la Curtea de Apel Chişinău mandatele de arest eliberate de către Judecătoria Centru. Procurorii susţin că dosarul ar putea fi trimis în judecată la începutul lunii august. Toţi cei patru şi-au recunoscut implicarea în comiterea infracţiunii.
