Investiţii pentru consilieri

Un proiect susţinut de Fondul de Investiţii Sociale din R. Moldova (FISM) creează cel puţin bănuieli. Iniţial, se preconiza construcţia unui drum care ar ajunge până la gimnaziul şi biserica din Mireşti, Hânceşti. Proiectul, însă, a fost schimbat pe parcurs, astfel încât de el să beneficieze şi 5 consilieri. Deşi la început se prevedea ca şoseaua să fie lată, după construcţie, de abia încape o singură unitate de transport.

Satul Mireşti din r-nul Hânceşti nu avea un drum asfaltat care să lege centrul cu gimnaziul şi biserica. Pentru a rezolva problema, primăria a apelat la Fondul de Investiţii Sociale din R. Moldova (FISM), care desfăşoară mai multe activităţi de modernizare şi dezvoltare a satelor în cadrul proiectului „Dezvoltare Comunitară Rurală – sate noi”. La 19 martie 2009, cererea locuitorilor de la Mireşti a fost acceptată de FISM. În scrisoarea de acceptare primită de Leonid Tentiuc, primarul comunei, era specificat că suma maximă rezervată pentru implementarea subproiectului e de până la 50 mii USD. Comunitatea trebuia să contribuie cu cel puţin 15% din suma totală a proiectului.

Consilierii şi drumul din banii pentru săraci

Până aici – nimic deosebit. Problemele apar doar dacă afli că la câteva sute de metri de biserică, care trebuia să fie ultima destinaţie a drumului, se află casele a 5 consilieri. În condiţiile în care s-ar fi respectat proiectul, aceştia ar fi trebuit să umble în continuare prin noroi, pentru că drumul care trecea pe lângă casele lor nu era asfaltat. Consilierii nu au lăsat să le scape o asemenea şansă.

Deşi scrisoarea de acceptare a subproiectului a fost primită de primar la 19 martie, în ajun, la 18 martie, fusese semnat un contract între primărie şi „Dibol-Drumproiect” privind „achiziţionarea proiectului pentru construcţia porţiunii de drum spre şcoală şi biserică”. Totodată, fusese organizată şi o adunare a satului, la care oamenii au accepat proiectul.

Viorica Talpă a fost la acea şedinţă. „Drumul trebuia să fie mare, pentru două maşini, şi trebuia să ajungă până dincolo de biserică. S-au strâns bani, dar cam puţini. De accea, probabil, s-a schimbat proiectul.” Într-adevăr, ulterior, în acordul de grant semnat de FISM şi Primărie nu mai figura „Construcţia porţiunii de drum din centru spre şcoală şi biserică”, ci doar ” Construcţia unei porţiuni de drum”.

Ion Dibolschi, directorul companiei „Dibol-Drumproiect”, spune, însă, că de la bun început drumul trebuia să fie construit aşa cum a fost: „Despre toate aspectele am discutat cu Nicolae Vrancea şi cu Gheorghe Creţu, reprezentanţi ai primăriei (doi dintre cei cinci consilieri care beneficiază de drum nou). Cu primarul Tentiuc nu am vorbit”.

2000 de lei = trotuar şi drum

Când a fost elaborat un alt proiect, nu a mai fost convocată adunarea satului. Acum nimeni nu ştie de ce drumul trece pe lângă porţile consilierilor. Locuitorii din Mireşti ne-au spus că drumurile mai mici, care intersectează drumul nou, trebuia să aibă nu mai puţin de 30 de metri. Acestea, însă, nu au acum mai mult de 3 metri lungime de asfalt. „Eu am dat 500 de lei. Mi-au spus că, dacă dau suma, voi avea drum până la poartă, dar nu mi-au făcut. După ce şi-au făcut lor drumul, mi-au zis: „Tu cu 500 de lei vrei „trasă” până la poartă?” – ni s-a plâns un locuitor din Mireşti, minţit de consilieri. În schimb aceştia, cu maximum 2 mii de lei „donaţi” pentru drum, în contul celor 15% pe care trebuia să le plătească satul, şi-au „tras” drum cu trotuar. În lista afişată la primărie, persoanele care au dat mai mult de 1000 de lei sunt evidenţiate, aceştia fiind, în mare parte, consilierii, primarul şi alţi câţiva săteni care beneficiază de drum. Consilierul Nicolae Vrancea, preşedintele Asociaţiei „Speranţa”, cunoaşte spusele sătenilor, însă afirmă că: „La început, s-a decis că drumul va fi construit spre gimnaziu şi biserică. Apoi am fost la FISM. Ni s-a spus că au făcut un proiect în care a fost implicată şcoala şi că a doua oară ei nu se mai implică. Ne-au spus să facem alt proiect sau să schimbăm titlul acestuia. Am zis că ideea-i bună şi am schimbat titlul în „Construcţia unei porţiuni de drum prin sat”.

Consilierii se contrazic

Consilierul Gheorghe Creţu a infirmat spusele colegului său, dar şi faptul că el sau ceilalţi 4 consilieri ar avea vreo legătură cu acest lucru. Zice că nu s-a modificat nimic, iar proiectul este cel ales de săteni. „De 800 mii de lei, un drum mai bun nu se putea de făcut. Sunt câţiva oameni care au dorit ca acesta să meargă în partea cealaltă de sat. În proiect este scris că se contruieşte drum spre şcoală şi biserică, adică spre centru.” I-am spus consilierului că în scrisoarea de acceptare de la FISM e scris clar: „Construcţia porţiunii de drum din centru spre şcoală şi biserică”. Creţu, însă, şi-a menţinut poziţia. De construcţia drumului aproape finalizat se ocupă compania „Transcon M”, care aparţine fiului deputatului comunist Vasile Iovv. De altfel, la licitaţie au fost prezente doar două companii, lucru ce contravine legislaţiei.

Muncitorii companiei construiesc acum un trotuar, care trece la vreun metru de drumul propriu-zis şi doar pe partea unde sunt casele consilierilor. Drumul este unul foarte îngust, iar locuitorii nemulţumiţi înjură „vinoveţii” cu orice ocazie. „Iniţial trebuia să fie până la biserică, dar ei au fost şmecheri şi şi-au făcut drum spre casele lor”, ne-a spus, înjurând, un localnic nemulţumit.

Trotuarul, cui îi trebuie?

Am discutat cu muncitorii care construiesc. Unul dintre ei auzise că drumul trebuia să fie mai lat şi să ajungă până dincolo de biserică. „Ulterior s-au mai dat bani, ca să fie mai lung. Mai încolo locuiesc consilierii, poate de asta s-a decis lungirea drumului”, ne-a spus un muncitor. Aceştia şi-au arătat nedumerirea faţă de construirea trotuarului paralel cu drumul. „Era mai ieftin să faci un drum asfaltat, mai lat, decât acest trotuar”, spun ei.

Şeful de şantier, Veaceslav Vozean, nu ştie de ce drumurile care se unesc cu trasa nou-construită nu sunt asfaltate şi ele încă 30 m, aşa cum s-a stabilit la adunarea satului. „Întrebaţi consilierii”, a fost răspunsul acestuia.

Doar drumul care duce spre biserică pare să aibă lungimea aprobată la adunarea satului. S-a recurs la această decizie când preotul din sat s-a plâns la Consiliul Raional Hânceşti, după ce, iniţial, şi biserica rămăsese fără drum.

Ion Dibolschi, directorul de la „Dibol-Drumproiect”, le-a răspuns celora care nu văd necesitatea trotuarului de lângă drum: „Totul este făcut conform standardelor. Este un element primordial în construcţia unui drum. Trebuie să ne gândim şi la oameni”. L-am întrebat dacă i-au sugerat consilierii să constuiască acest trotuar, însă directorul a devenit nervos şi ne-a spus că el nu este obligat să ne răspundă la întrebări. „Acolo sunt reglări de conturi între diferite grupuri, iar eu nu vreau să particip la ele.”

Regrete tardive în ţara tuturor posibilităţilor

Nicolae Vrancea dă vina pe primar pentru nemulţumirile sătenilor. „Acesta a pus lumea împotriva noastră. De acord că drumul e prea îngust şi că trotuarul nu era binevenit. Totuşi, când ne-am dat seama, a fost prea târziu. E greşeala noastră”, se scuză Vrancea. Acum oamenii se ceartă. „Unul merge cu căruţa şi altul cu maşina, însă toţi vor să meargă pe drumul nou-făcut. Până n-o să fie o bătaie, n-o să se termine”, e de părere Viorica Talpă.

Gheorge Munteanu, director de departament pe probleme tehnice din cadrul FISM, a declarat pentru ZdG: „Cu regret, în satele noastre drumurile numaidecât duc spre consilieri, primar sau directorul şcolii. Cu astfel de probleme ne lovim peste tot. Ce putem face noi în asemenea condiţii?” Munteanu ne-a spus că pe adresa FISM-ului au parvenit şi câteva scrisori anonime din Mireşti, în care oamenii se declarau nemulţumiţi de construcţia drumului, doar că acele persoane nu au putut fi contactate pentru a clarifica situaţia.

„Consilierii sunt oamenii care au primit votul de încredere al satului. Lucrăm cu ei, că nu putem colabora cu tot satul. Noi nu ne implicăm în această problemă. S-o rezolve între ei. Totuşi, dacă au fost bani mai mulţi, atunci de ce să nu se facă şi drumul mai lung?” După ce i-am explicat că oamenii sunt nemulţumiţi de lăţimea drumului, Munteanu ne-a spus că un drum care este solicitat de mai puţin de 5 maşini pe oră nu poate fi mai lat de 3,5 metri. „Iar dacă unii vor un drum lat, să investească banii lor”.

Fondul de Investiţii Sociale din Moldova este un proiect creat cu suportul Băncii Mondiale în 1999. Printre obiectivele sale se numără îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei rurale, în special ale populaţiei sărace, prin satisfacerea cererilor din partea comunităţilor privind reabilitarea infrastructurii sociale şi economice. Costul total al Proiectului FISM 2 este de circa 51,55 milioane de dolari SUA, dintre care 20 mil. sunt veniţi de la Banca Mondială.
Acest articol de investigaţie a fost iniţiat ca urmare a adresărilor făcute la linia fierbinte anticorupţie, tel. 92-79-79.

Linia fierbinte este lansată în cadrul proiectului «Sensibilizarea populaţiei despre fenomenul corupţiei», implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei cu sprijinul financiar al Ambasadei Britanice la Chişinău.

Victor MOŞNEAG